MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Cum se transmite totuși Covid-19. Se vorbește tot mai mult de „supercontaminare”
Lăcașuri de cult, sărbători familiale sau congrese profesionale: câteva evenimente reușesc să genereze foarte multe cazuri de Covid-19, iar înțelegerea acestui fenomen de „supercontaminare” ar putea ajuta mai bine la lupta împotriva pandemiei.
Din ce în ce mai mulți experți cred că progresia noii epidemii este puternic alimentată de accese bruște plecate de la doar câteva persoane infectate. Când acest lucru se întâmplă, virusul se transmite „la 10, 20, 50 de persoane sau chiar mai mult”, în condițiile în care, în majoritatea cazurilor, lanțul de contaminare are tendința de a se întrerupe rapid, explică Benjamin Althouse, cercetător la institutul de modelare a bolilor la Universitatea Washington. S-ar putea chiar ca 90% din cazurile de Covid-19 să provină de la doar 10% dintre persoanele infectate, crede acesta. „Este ca și cum ai arunca chibrituri pe așchii: prima oară, a doua oară nu se întâmplă nimic și apoi brusc, a treia oară, pornește focul și totul se aprinde”, continuă acest expert. „Supercontaminarea este semnul distinctiv al coronavirusului”, afirma la sfârșitul lui octombrie pe Twitter o responsabilă din cadrul OMS, Maria Van Kerkhove. În ultimele luni, mai multe exemple de evenimente de supercontaminare au fost remarcate. Cercetătorii americani au analizat datele din primele patru luni ale epidemiei în statele indiene Tamil Nadu și Andhra Pradesh. Verdict: 8% dintre persoanele infectate s-au aflat la originea a 60% dintre noile cazuri, în timp ce 71% dintre oamenii contaminați nu au transmis virusul niciunuia dintre contacții lor. De la începutul pandemiei, atenția a fost îndreptată spre un indicator - rata de reproducere. Denumit R0, este vorba de numărul medii de oameni pe care fiecare persoană contaminată îi infectează, în absența oricăror măsuri de control al epidemiei. Dar izolarea acestui criteriu „nu este suficientă pentru a avea tabloul complet” al transmisiei, avertizează Benjamin Althouse. Astfel, Covid-19, gripa sau Ebola au fiecare un R0 cuprins între 2 și 3. Dar oamenii infectați cu gripă au uniform tendința de a infecta alte două sau trei persoane, în timp ce pentru Ebola și Covid transmisia este mult mai dispersată: unele persoane infectate nu reinfectează pe nimeni, în timp ce altele sunt la originea a zeci de contaminări, arată Althouse. Rămâne de aflat ce declanșează aceste supercontaminări.
Ce se știe însă cu siguranță este că transmisia Covid este strâns legată de circumstanțe: locuri închise, prost aerisite, dens populate și unde oamenii vorbesc tare, țipă sau cântă sunt extrem de propice pentru contaminări. Un studiu publicat recent în revista Nature a arătat astfel că restaurantele, sălile de sport și barurile sunt locurile unde oamenii se contaminează cel mai mult. Dacă fiecare persoană își limitează contactele la zece persoane, „transmisia virală se stinge încet”, spune Felix Wong, cercetător la Massachussets Institute of Technology (MIT), care își bazează concluziile pe modelele pe care le-a dezvoltat.
Facebook, criticată pentru că găzduiește conturi ale unei rețele neo-naziste
„Conducerea Facebook a pus în pericol securitatea publică permițând neo-naziștilor să își finanțeze activitățile prin Facebook și Instagram”, a declarat un oficial britanic
Facebook, cea mai mare companie social media din lume, se află în centrul unei noi controverse, fiind criticată pentru faptul că găzduiește pe Facebook și Instagram conturi ale unei rețele neo-naziste care are mai mult de 80.000 de urmăritori și legături cu extrema dreaptă britanică, inclusiv cu un student acuzat de infracțiuni teroriste, potrivit The Guardian. Rețeaua, care include peste 40 de site-uri ce glorifică supremația albă, vinde produse cu simboluri naziste și abțibilduri care îl elogiază pe Kyle Rittenhouse, adolescentul anchetat după ce a împușcat mortal doi protestatari la o manifestație Black Lives Matter, în luna august, în Wisconsin. Potrivit Centre for Countering Digital Hate (CCDH) din Londra, vânzările produselor finanțează două mișcări neo-naziste ce operează din Ucraina: Azov Battalion și Misanthropic Division. Este crezut că mai mulți activiști de extremă dreaptă din Marea Britanie au fost recrutați de Azov Batallion să lupte în conflictul din Ucraina.
Un britanic este acuzat de 12 infracțiuni de terorism, după ce poliția a descoperit că era în posesia mai multor materiale extremiste, inclusiv haine și steaguri legate de Misanthropic Division. Studentul neagă acuzațiile.
Dezvăluirea vine într-o perioadă în care Facebook, aflată în vizorul publicului pentru politica sa de combatere a abuzurilor, încearcă să demonstreze că face eforturi pentru a stopa discursul care instigă la ură și extremismul.
Raportul CCDH arată că Facebook a fost avertizată prima dată cu privire la rețeaua neo-nazistă în urmă cu doi ani, iar de atunci aceasta a crescut semnificativ. „Conducerea Facebook a pus în pericol securitatea publică permițând neo-naziștilor să își finanțeze activitățile prin Facebook și Instagram”, a declarat Imran Ahmed, directorul CCDH, citează The Guardian. „Facebook a fost anunțată prima dată de această problemă în urmă cu doi ani și a eșuat în a acționa”. Ahmed, care este și membru al grupului pilot pentru comisia guvernamentală pentru combaterea extremismului, a adăugat: „Această lipsă de acțiune nu a trecut neobservată de extremiști, care știu acum că Facebook le permite să recruteze, organizeze și să strângă fonduri fără vreo interferență”. Joi, Facebook, care deține și Instagram, a prezentat în premieră date privind răspândirea discursului instigator la ură pe platformă. În lunile iulie, august și septembrie, aproximativ 1 din 1.000 de materiale vizualizate includea discurs instigator la ură. Facebook a mai spus că a luat atitudine în cazul a 22,1 milioane de astfel de materiale în aceleași trei luni.
Azov Battalion și Misanthropic Division pare că încearcă să își răspândească ideologia în vest, cea din urmă având legături aparent cu grupări similare, precum National Action, organizație britanică proscrisă.
Soufan Center, thinktank pe probleme de anti-terorism, estimează că zece „luptători străini” din Marea Britanie au fost alături de miliții ucrainiene precum Azov Batallion, care folosesc videoclipuri de propagandă în același fel ca organizația Stat Islamic.
Azov Battalion, organizație neo-nazistă paramilitară, este cunoscut că a găzduit membri ai mișcării de extremă dreapta americane Rise Above, ai cărei membri au fost închiși pentru violențele comise în 2017 la mitingul „Unite the Right” din Charlottesville.
Una dintre paginile sale de Facebook este intitulată „Gas Chambers”. De aici poate fi accesat site-ul de unde pot fi cumpărate diverse obiecte, inclusiv imagini cu skinheads alături de un negru și de un evreu uciși, lângă care este scris „Atac deosebit de grav: Ți se poate întâmpla și ție”.
Cercetătorii de la CCDH au descoperit și că extremiștii se foloseau de aplicația de mesagerie Telegram pentru a-și organiza acțiunile pe platforme mainstream, pentru a procesa plăți și pentru a răspândi propaganda. Facebook a început să elimine conținutul neo-nazist. Un purtător de cuvânt al companiei a spus: „Am înlăturat conținutul care încalcă politicile noastre de interdicție a organizațiilor periculoase”. El a precizat că se lucrează continuu la îmbunătățirea tehnologiei de depistare și înlăturare a conținutului de acest fel. „Am interzis pe Facebook și Instagram peste 250 de organizații care militează pentru supremația albă”.
ALEGERI ÎN SUA - Înc un proces al echipei Trump este respins
Un judecător federal a respins sâmbătă procesul deschis de echipa de campanie a președintelui Donald Trump în Pennsylvania, spunând că acesta conține argumente juridice „lipsite de fundament” și l-a numit „monstrul lui Frankenstein”, relatează NBC. Judecătorul Matthew Brann din Williamsport (Pennsylvania) a respins o cerere prin care echipa lui Trump căuta să împiedice oficialii statului să certifice rezultatele alegerilor prezidențiale în acest stat. Brann a mai spus că el nu are autoritatea „de a lua dreptul de vot nici măcar al unei singure persoane, să nu mai vorbim despre milioane de cetățeni”. În decizia de 37 de pagini, Brann a spus că echipa campaniei lui Trump i-a cerut să „priveze de drepturi aproximativ 7 milioane de alegători” și că nu a putut găsi niciun caz în care un reclamant „a căutat o cale de atac atât de drastică în contestarea unor alegeri”.
El a subliniat că în fața curții au fost aduse argumente fără bază și că au fost făcute „acuzații speculative”. „În Statele Unite ale Americii, asta nu poate justifica luarea dreptului electoral nici măcar al unui singur alegător, să nu mai vorbim despre toți votanții din al șaselea cel mai populat stat”, a scris judecătorul. Procesul a fost deschis pe 9 noiembrie, la șase zile după alegerile prezidențiale. A fost susținut că oficialii electorali din districte au gestionat necorespunzător voturile exprimate prin corespondență. Unele districte și-au anunțat alegătorii că pot modifica mici defecte, precum lipsa „plicurilor confidențiale”, iar altele nu.
China plănuiește să lanseze săptămâna viitoare o misiune spre Lună
China plănuiește să lanseze săptămâna viitoare o misiune fără echipaj uman spre Lună care să aducă înapoi mostre de pe suprafața selenară, relatează Reuters. Aceasta va fi prima încercare a unei națiuni de preluare de mostre de pe satelitul natural al Pământului în ultimele patru decenii.
Sonda Chang’e-5, botezată astfel după zeița chineză a Lunii, va colecta materiale care să îi ajute pe cercetători să înțeleagă mai multe despre originea Lunii și formarea ei. Misiunea va testa abilitatea Chinei de a preleva de la distanță mostre din spațiu, înaintea altor misiuni mai complexe. Dacă se va încheia cu succes, China va deveni a treia țară care a adus pe Pământ probe de pe suprafața Lunii, după Statele Unite și Uniunea Sovietică, în urmă cu mai multe decenii. De când misiunea Luna 2 a Uniunii Sovietice a ajuns pe suprafața satelitului natural în 1959, fiind primul obiect creat de om care a ajuns pe un alt corp celest, puține țări, între care Japonia și India, au lansat ulterior misiuni spre Lună. În programul Apollo, în care au ajuns primii oameni pe Lună, Statele Unite au dus 12 astronauți pe parcursul a șase zboruri, între 1969 și 1972, care au adus pe Pământ 382 kilograme de rocă și sol. Uniunea Sovietică a avut trei misiuni robotice de succes în anii 1970, care au colectat probe. Ultima, Luna 24, a extras 170,1 grame de probe din Mare Crisium, în 1976.
Sonda chineză, programată să fie lansată zilele viitoare, va încerca să colecteze 2 kg de mostre dintr-o zonă nevizitată până acum - Oceanus Procellarum. Misiunea Chang’e-5 ar putea ajuta la găsirea răspunsurilor pentru întrebări precum cât timp a existat activitate vulcanică pe Lună și când s-a disipat câmpul ei magnetic. Până în 2030, China vrea să obțină și probe de pe Marte. În luna iulie, a trimis o sondă fără echipaj uman spre Marte, aceasta fiind prima misiune independentă a sa către altă planetă.
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Sârbe, răpus de coronavirus
Patriarhul Irinej, șeful Bisericii Ortodoxe Sârbe (SPC), a murit vineri din cauza Covid-19, la trei săptămâni după ce a oficiat funeraliile șefului Bisericii din Muntenegru, de asemenea victima noului coronavirus, a anunțat într-un comunicat Biseria Ortodoxă sârbă, relatează AFP. Demnitarul religios, care conducea Biserica Ortodoxă sârbă din 2010, a murit la vârsta de 90 de ani, la Spitalul Militar din Belgrad, unde a fost internat la 4 noiembrie. Biserica Ortodoxă sârbă are aproximativ 12 milioane de credincioși, majoritatea în Serbia - o țară cu șapte milioane de locuitori, dintre care peste 80% sunt ortodocși -, dar și în Bosnia, Muntenegru și în diapora. Irinej, care era al 45-lea conducător al SPC, a oficiat la 1 noiembrie, la Podgorița, capitala Muntenegrului, funeraliile arhiepiscopului Amfilohije, mort din cauza Covid-19 la vârsta de 82 de ani. Mulți dintre miile de credincioși care au participat la funeralii nu au respectat măsurile de distanțare socială, iar autoritățile sanitare muntenegrene au denunțat „încălcări drestice” ale măsurilor sanitare. Decesul patriarhului Irinej și a lui Amfilogije, care era numărul doi al Bisericii, aplică o lovitură dură lumii ortodoxe. Șeful influentei Biserici Ortodoxe a Greciei, Ieronim, testat poziitiv cu covid-19, a fost spitalizat la Atena, la fel ca arhiepiscopul Bisericii Ortodoxe a Albaniei, Anastasios, care a contractat noul coronavirus. Contaminările cu noul coronavirus SARS-CoV-2 au crescut puternic în Balcani. Serbia, o țară în care pandemia covid-19 sa soldat cu 1.110 morți la șapte milioane de locuitori, a înregistrat un nou „record” de contaminări joi, peste 6.100 de cazuri
