MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Cum „coabitează” militarii americani și ruși în Siria
Cu regularitate, blindate ale celor două armate se intersectează în timpul misiunilor de patrulare, uneori se iau la întrecere, existând riscul real unei „scântei”
Un recent incident între forțele americane și blindate rusești a fost semnalat pe o autostradă în nord-estul Siriei, când niciuna dintre cele două patrule nu a dorit să dea întâietate celeilalte, nota ieri AFP într-o analiză. Astfel de incidente au devenit rutină și ilustrează coabitarea fragilă între trupele americane și ruse desfășurate în Siria, țară aflată în război din 2011, unde conflictul implică numeroase părți beligerante, susținute de puteri străine cu interese divergente. „Vedem o continuă confruntare între forțele americane și cele ruse, se comportă de parcă ar fi niște taxiuri” care se iau la întrecere, își exprimă regretul Hussein Abdel-Hamid, un sirian de 55 de ani, care a fost blocat timp de o oră în mașină sa în timpul unui astfel de incident pe autostradă.
Soldații americani se află pe teritoriul sirian din 2014 în cadrul coaliției internaționale formate pentru a sprijini forțele kurde în lupta împotriva grupării jihadiste Statul Islamic. În ceea ce privește armata rusă, ea s-a angajat militar din 2015 de partea regimului președintelui Bashar al-Assad, iar trupele sale au fost desfășurate la sfârșitul anului 2019 în nord-estul Siriei, când Damascul a venit în ajutor forțelor kurde, confruntate cu o ofensivă din partea Turciei.
O situație excepțională
De atunci, soldații ruși și americani s-au înfruntat direct în Siria pentru prima oară după decenii. Reporterii AFP în teren au putut vedea cum soldați din cele două tabere urmăreau cu binoclul deplasările părții adverse. Cu regularitate, blindate ale celor două armate se intersectează în timpul misiunilor de patrulare, provocând temeri experților cu privire la un derapaj între cele două mari puteri. Hussein Abdel-Hamid relatează că a fost recent martorul unei astfel de șicanări pe autostrada care leagă localitatea Qamichli de Hassake. „Nu mai știi pe care drum să mergi, este ca și cum ai merge dintr-o țară în alta”, spune el. Situația se datorează în parte și din cauza deciziilor președintelui american Donald Trump. În octombrie 2019, el a anunțat retragerea trupelor americane din zona de frontieră din nord-estul Siriei, dând practic undă verde ofensivei Turciei împotriva combatanților kurzi. Aceștia din urmă, simțindu-se trădați de aliatul american, nu au avut de ales decât să ceară ajutorul regimului și mai ales Moscovei pentru a stopa avansarea pe teren a Ankarei. Washingtonul a anunțat ulterior menținerea a 500 de soldați în acest sector pentru a asigura protecția puțurilor de petrol deținute de kurzi.
„Prezența comună a Rusiei și SUA în nord-estul sirian reprezintă o situație excepțională”, rezumă Samuel Ramani, doctorand la Universitatea Oxford. Cu toate acestea, „riscul unei confruntări majore este foarte limitat”, consideră el, chiar dacă incidentele au fost frecvente în ultimele luni.
O situație fragilă în teren
La începutul lunii martie, două blindate americane în apropiere de localitatea Tal Tamr au staționat la aproximativ 50 de metri de o poziție a regimului, așteptând să se asigure că o patrulă rusă va părăsi sectorul. Pe rețelele de socializare, internauții au difuzat o înregistrare video în care un vehicul blindat rusesc se deplasează cu viteză maximă pentru a depăși un vehicul american care voia să-i blocheze trecerea, cele două blindate aproape atingându-se.
În februarie, un schimb de focuri a avut loc la trecerea unor vehicule americane în apropierea unui baraj al forțelor regimului sirian. Un sirian a fost ucis atunci. Ministerul Apărării rus a evocat atunci un „conflict între populația locală și trupele americane”, asigurând că intervenția soldaților ruși a fost cea care a împiedicat o „escaladare” a violențelor. Aceste incidente „arată cât de fragilă este situația pe teren”, subliniază Charles Thépaut, cercetător la Institutul din Washington pentru politica în Orientul Apropiat (Washington Institute for Near East Policy). „Concentrarea de forțe ostile într-o zonă limitată unde toată lumea trebuie să folosească aceleași drumuri face ca lucrurile să fie periculoase”, explică el, în pofida mecanismului de „evitare a conflictelor” existent între forțele americane și ruse. Acest mecanism vizează canale de comunicare al căror obiectiv este de a împiedica eventuale confruntări în zone unde staționează diferite forțe și gestionarea diferitelor aparate de zbor în spațiul aerian al Siriei.
Washingtonul și Moscova nu doresc o „confruntare directă”, apreciază Thépaut. „Potențialul de escaladare a incidentelor ar putea fi limitat, cu excepția cazului în care una dintre părți dorește să facă o demonstrație de putere”, spune el.
Acest risc s-a adeverit în februarie 2018, când aproximativ 100 de combatanți pro-regim, între care câteva zeci de mercenari ruși, au fost uciși în atacuri aeriene de coaliția internațională. Washingtonul a asigurat că aceste raiduri au intervenit după o ofensivă împotriva forțelor kurde. Astăzi, „obiectivul Rusiei” rămâne de a face ca trupele americane să plece din Siria, subliniază Thépaut. Dar de asemenea de a „exercita presiuni” asupra forțelor kurde pentru a „negocia cu regimul”, spune el.
Premier : Italia se confruntă cu „ora sa cea mai întunecată”
Italia se confruntă cu „ora sa cea mai întunecată”, lupta împotriva crizei declanșate de noul coronavirus, a declarat premierul italian Giuseppe Conte, într-un interviu acordat ieri, citând o sintagmă aparținându-i premierului britanic Winston Churchill. „În ultimele zile, m-am gândit la ceea ce am citit la Churchill: este ora noastră cea mai întunecată, dar o vom depăși”, a declarat Conte în ziarul La Repubblica. Duminică, Agenția italiană pentru protecție civilă a anunțat că numărul de cazuri de contaminare cu noul coronavirus a crescut cu un sfert, la 7.375 de persoane, iar numărul morților a crescut cu 133 până la 366 de victime. Nicio altă țară în afară de China nu s-a confruntat cu un număr atât de mare de decese.
În weekend, guvernul Conte a restricționat deplasările în și în afara unor zone mari din nordul Italiei, inclusiv Milano și Veneția, în efortul de a stăvili epidemia. Decizia guvernului s-a filtrat în presă sâmbătă seara târziu, provocând plecări în grabă din Milano și din alte zone afectate, ceea ce posibil să fi contribuit la propagarea virusului în afara zonelor în carantină.
În interviul său, premierul Giuseppe Conte a pledat pentru măsuri mai stricte pentru a evita noi scurgeri de informații. El a spus că este „dificil de făcut predicții” cu privire momentul când criza va începe să scadă. În Italia, mai multe personalități de prim plan au fost testate pozitiv cu noul coronavirus, între care liderul Partidului Democrat, Nicola Zingaretti, aflat la guvernare în Italia împreună cu Mișcarea Cinci Stele (M5S), și șeful Statului Major al armatei, Salvatore Farina.
Virusul a pătruns luni în mai multe țări din Europa, inclusiv în Albania, care a semnalat primele cazuri de coronavirus: un tată și fiul său care au călătorit recent în Italia.
SUA, principalul exportator mondial de armament
Statele Unite au furnizat mai mult de o treime din arme la nivel global în ultimii cinci ani, consolidându-și poziția de cel mai mare vânzător din lume la acest capitol, relevă Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace (SIPRI), cu sediul la Stockholm.
Volumul global de transferuri de arme a crescut cu aproape 6% în perioada 2015-2019, comparativ cu 2010-2014, arată SIPRI în cel mai recent raport al său privind transferurile de arme în lume. În perioada analizată, SUA au asigurat 36% din exporturile de arme și au vândut arme unui număr de 96 de țări. Arabia Saudită a rămas cel mai mare importator, cu 12% din totalul importurilor la nivel global.
Trendul general din perioada studiată sugerează că, în afară de creșterea continuă a vânzărilor de arme în lume, "vedem de asemenea foarte clar că SUA devin și mai dominante, consolidându-și poziția de principal furnizor de arme din lume", a spus Pieter Wezeman, cercetător-șef în cadrul programului privind armele și cheltuielile militare al SIPRI. Jumătate dintre vânzările de arme americane s-au făcut către Orientul Mijlociu, unde numai Arabia Saudită a asigurat o cincime din livrările SUA, devenind cea mai importantă piață a acestei țări. Următorii doi furnizori ai Arabiei Saudite sunt Marea Britanie și Franța.
Potrivit expertului SIPRI, Arabia Saudită va rămâne cel mai probabil principalul importator "pentru o perioadă de mai mulți ani". Faptul că atât de multe arme sunt exportate în Orientul Mijlociu este extrem de "îngrijorător", a mai afirmat el, în contextul în care regiunea se confruntă cu "conflicte, tensiune și o potențială nouă escaladare" situației. Unele dintre marile livrări ale SUA din respectiva perioadă de cinci ani au fost convenite în timpul administrației Obama, a spus Wezeman.
Exporturile Rusiei, în declin
Rusia, al doilea cel mai mare exportator de arme, cu o cincime din livrările la nivel mondial, a vândut arme unui număr de 47 de țări. Peste jumătate din exporturile Rusiei au ajuns în India, China și Algeria. Totuși, exporturile de arme rusești au scăzut cu 18% față de perioada 2010-2014. "Nu înseamnă că Rusia nu încearcă să exporte arme, ci mai degrabă că țările care cumpără au avut probleme în a-și menține nivelurile ridicate de importuri de arme, un exemplu clar fiind Venezuela", a afirmat Wezeman.
Franța a fost al treilea cel mai mare exportator, cu aproape 8%, și a înregistrat cel mai ridicat nivel de exporturi al său de după 1990 în urma unor acorduri extinse cu Egipt, Qatar și India, a precizat SIPRI.
Germania și China se numără de asemenea printre primii cinci exportatori. Aceste prime cinci țări au asigurat 76% din exporturile globale de arme.
Cercetătorii cer ajutorul posesorilor de PC-uri pentru studierea coronavirusului
Oamenii de știință au nevoie să “împrumute” cât mai multă putere de procesare pentru a crea un tratament împotriva COVID-19 și cer ajutorul posesorilor de PC-uri. Universitatea Stanford include în proiectul Folding@home capacități pentru studierea coronavirusului și cere ajutorul posesorilor de PC-uri din întreaga lume, care pot dona o parte din puterea proprie de procesare. Folding@home este un sistem de “distributed computing” din zona medicală. Universitatea Stanford îl folosește pentru a realiza simulările necesare studierii mai multor afecțiuni, inclusiv mai multe tipuri de cancer și Alzheimer. Acum, Folding@home poate fi aplicat și pentru studierea coronavirusului. Cercetătorii au nevoie să vadă care sunt toate formele posibile pe care proteina virală a acestui virus, care se leagă prima oară de un receptor al unei celule de la plămân, le poate lua. Într-un final, studiul poate duce la crearea unui medicament care poate trata infecțiile cu coronavirus. Cei care doresc să își aducă contribuția trebuie să descarce un mic program de pe site-ul Folding@home. Acesta va fi activ doar atunci când utilizatorul nu folosește efectiv calculatorul.
Președintele Moldovei a făcut public numele pacientei cu coronavirus
Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a făcut ieri public numele femeii infectate cu noul coronavirus, într-o conferință de presă, atrăgându-și critici din partea experților care susțin că în acest fel Igor Dodon a comis o încălcare a legislației privind datele cu caracter personal. Dodon a făcut public numele persoanei contaminate, atunci când a fost întrebat dacă există cetățeni români infectați cu Covid-19 pe teritoriul Republicii Moldova. Potrivit lui, ar putea fi vorba de aceeași persoană internată la Spitalul Clinic Republican, întrucât aceasta ar putea avea dublă cetățenie.
„Dezvăluirea numelui pacientului nu se admite și reprezintă o încălcare a drepturilor pacientului și a regimului juridic al protecției datelor cu caracter personal”, a subliniat expertul Sergiu Bozianu, fost șef de direcție la Centrul național pentru protecția datelor cu caracter personal. Potrivit șefei Centrului de Investigații Jurnalistice, Cornelia Cozonac, este extrem de grav faptul că președintele a divulgat numele pacientei. Ea a subliniat că în nicio țară nu a fost divulgat vreun nume al persoanelor infectate cu noul coronavirus și nici presa nu a căutat să afle și să scrie, pentru că aceasta contravine normelor deontologice. După ce, săptămâna trecută, Chișinăul a raportat o singură persoană contaminată cu noul coronavirus, alte șase persoane suspectate că ar fi infectate au fost transportate luni la Spitalul de boli infecțioase „Toma Ciorbă” din Chișinău. Acestea au fost supuse mai multor controale în punctul de trecere a frontierei Leușeni.
Iranul eliberează 70.000 de deținuți
Iranul a eliberat din închisori în jur de 70.000 de deținuți din cauza epidemiei de coronavirus din țară, a declarat ieri judecătorul-șef al Iranului, Ebrahim Raisi, potrivit site-ului de știri al organelor judiciare, Mizan. „Eliberarea de deținuți, până în punctul în care nu creează insecuritate în societate, va continua”, a afirmat responsabilul iranian.
Raisi nu a precizat dacă sau când deținuții puși în libertate vor trebui să revină în închisori. Autoritățile de la Teheran au anunțat luni decesul a încă 43 de bolnavi infectați cu coronavirus, bilanțul oficial al epidemiei ajungând la 237 de morți. În comparație cu ziua de duminică, au fost recenzate 595 de noi cazuri de contaminare cu COVID-19, a comunicat pe Twitter Alireza Vahabzadeh, consilier al ministrului sănătății. Numărul total al îmbolnăvirilor se ridică acum la 7.161, a precizat el.
Președintele portughez, în carantină
Președintele portughez Marcelo Rebelo de Sousa a anunțat că se plasează în carantină, ca măsură de precauție, și și-a suspendat întreaga activitate politică în Portugalia și în străinătate pe o perioadă de două săptămâni. El a justificat această decizie fără precedent prin faptul că s-a aflat în contact, săptămâna trecută, cu elevi de la școală din nordul Portugaliei, închisă după aceea, după descoperirea unui caz de contaminare cuu noul coronavirus. ”Nici elevul spitalizat și nici clasa sa nu au participat la această întâlnire”, preciza duminică președinția pe site. Șeful statului ”nu prezintă niciun simptom” și își va continua activitățile la palatul prezidențial. Președintele a decis să urmeze recomandările autorităților sanitare, se arată în comunicat, deoarece consideră că, în ceea ce privește prevenția, el este cel care trebuie ”să dea exemplu”. Portugalia se confruntă de sâmbătă cu o creștere a numărului cazurilor de Covid-19, mai ales în nordul țării.
Ea a depășit sâmbătă pragul de 20 de cazuri confirmate, în contextul în care vineri seara înregistra 13. Pentru a face față, autoritățile au anunțat un ansamblu de măsuri cu privire la nordul Portugaliei - suspendarea temporară a vizitelor în spitale, azile de bătrâni și închisori, închiderea unei școli și a două universități.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Zelenski: Armata ucraineană a atacat un aerodrom rusesc în Crimeea ocupată
De același autor
