MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Cum a câștigat imigrantul socialist Zohran Mamdani primăria New York-ului și ce înseamnă asta pentru SUA
Tânărul politician democrat s-a impus în alegerile din New York cu un mesaj axat pe reducerea costului de trai și accesul newyorkezilor la servicii publice, transmis unei coaliții diverse de alegători, care a energizat tinerii și imigranții. Victoria a venit în ciuda lui Donald Trump, a îndoielilor multora din Partidul Democrat și a opoziției liderilor de afaceri din capitala financiară a lumii, scriu New York Times și Reuters.
Zohran Mamdani, un tânăr democrat de 34 de ani, membru al legislativului din New York, care s-a transformat într-o voce electrizantă pentru localnicii nemulțumiți de costul ridicat de trai și de garda veche de politicieni, a devenit marți al 111-lea primar al orașului.
Victoria sa, obținută cu voturi din tot orașul, din zonele gentrificate din Brooklyn până la enclavele de imigranți din clasa muncitoare din Queens, a încheiat triumfător una dintre cele mai remarcabile răsturnări politice din istoria New York-ului și aduce un democrat socialist la primăria orașului simbol al SUA.
Mamdani l-a învins pe fostul guvernator Andrew Cuomo pentru a doua oară, după ce se impusese în fața lui în vară, în alegerile primare, newyorkezii respingându-l categoric pentru a doua oară în cinci luni pe omul care a fost odată cea mai puternică figură a statului. Curtis Sliwa, candidatul republican, s-a clasat pe un nesemnificativ loc trei.
Victoria lui Mamdani este o victorie a stângii progresiste în fața establishmentului politic, a conservatorilor lui Donald Trump, dar și a moderaților din Partidul Democrat, într-un moment în care mulți americani, inclusiv din New York, se plâng de costul ridicat de trai. Dacă succesul lui Mamdani va putea fi multiplicat la nivel național pentru democrați este acum greu de spus, iar multe vor depinde și de felul în care noul primar va reuși să gestioneze problemele orașului și să ducă la îndeplinire politicile sociale ambițioase pe care le-a promis în campanie.
Prezență foarte mare la vot
În discursul de victorie ținut în Brooklyn, Mamdani le-a spus susținătorilor că au răsturnat o dinastie politică și au dat putere bucătarilor, livratorilor și șoferilor de taxi, care au fost marginalizați în unul dintre cele mai scumpe orașe din lume. „În ultimele 12 luni, ați îndrăznit să aspirați la ceva mai bun”, a spus Mamdani. „În această seară, împotriva tuturor pronosticurilor, am reușit. Viitorul este în mâinile noastre”, a spus el. Prezența la vot a depășit două milioane de alegători, cel mai ridicat nivel de participare la una dintre alegerile municipale ale orașului din 1969.
Mamdani a câștigat cu peste 50% din voturi, dar Cuomo a obținut și el un rezultat bun, cu peste 41% din voturi. Susținut de Trump, acesta a adunat multe voturi exact din zonele în care președintele a performat în New York la alegerile prezidențiale din 2024.
Un CV subțire
Mamdani, membru al Adunării Statului din Queens, a intrat în cursă acum un an ca un candidat al protestului, cu un CV subțire și practic fără vizibilitate la nivel municipal. Dar concentrarea sa pe tema costului de trai și a accesului la servicii publice, campania abilă pe rețelele sociale și optimismul său afișat au atras o prezență record la vot în rândul tinerilor alegători și al grupurilor de imigranți, propulsându-l în fața rivalilor mai experimentați. Mamdani va fi cel mai tânăr primar al orașului New York din secolul al XIX-lea, primul primar musulman și primul primar din Asia de Sud.
Născut în Uganda din părinți de origine indiană, el va fi, de asemenea, primul imigrant naturalizat care va ocupa funcția de primar de la Abraham Beame în anii 1970.
Greii partidului nu s-au grăbit să îl susțină pe Mamdani. A fost un semn al neînțelegerilor din Partidul Democrat, care este nesigur de drumul spre o eventuală victorie în fața republicanilor, la alegerile intermediare de anul viitor și în cele din urmă la următorul scrutin prezidențial. Alături de tânărul politician au fost Bernie Sanders și Alexandria Ocasio-Cortez, la rândul lor, membri proeminenți ai aripii de stânga a partidului. Dar mai mulți lideri, începând cu șeful senatorilor democrați Chuck Schumer, el însuși newyorkez, nu au făcut apel la vot pentru Mamdani.
Un plan complicat de pus în aplicare
În campanie, Mamdani a fost un insurgent împotriva establishmentului politic și de afaceri al orașului, capitala financiară a lumii. El a propus creșterea impozitelor pentru cei bogați, gratuitate pe autobuzele publice și servicii de îngrijire a copiilor fără cost pentru toți locuitorii, înghețarea chiriilor pentru apartamentele cu chirie stabilizată și reformarea Departamentului de Poliție, pe care l-a criticat dur.
Nu va fi simplu. El se va confrunta cu provocări profunde când va prelua funcția pe 1 ianuarie. Guvernatoarea Kathy Hochul și legiuitorii din Albany dețin controlul asupra fondurilor necesare pentru finanțarea planurilor sale. În plus, mulți newyorkezi evrei și lideri de afaceri nu au deloc încredere în el.
Candidatul a spus că costurile propunerilor sale ar fi acoperite de noi taxe aplicate companiilor și milionarilor, care, potrivit lui, ar genera 9 miliarde de dolari – deși unele voci, precum Institutul libertarian Cato, susțin că calculele sale nu sunt corecte. Important: el ar avea nevoie de sprijinul legislativului statal și al guvernatoarei Kathy Hochul pentru a implementa noile taxe. Ea l-a susținut, dar a spus că este împotriva creșterii impozitelor. Cu toate acestea, Hochul a spus că dorește să susțină proiectul creșelor pentru copii, care este de departe cel mai costisitor punct de pe agendă, cu o valoare de 5 miliarde de dolari.
Meciul Mamdani-Trump
În tabăra opusă se află și președintele Trump, care l-a catalogat pe Mamdani drept un „comunist”. Președintele l-a susținut oficial pe Cuomo în ajunul alegerilor.
Trump a amenințat de asemenea că va face din New York următoarea țintă în lupta sa cu orașele americane, posibil tăind fondurile federale și mobilizând Garda Națională, dacă Mamdani va urmări politici care nu îi plac. Pe scenă, Mamdani l-a confruntat direct pe Trump, sugerând că orașul natal al președintelui ar putea servi drept model pentru opoziția la politicile administrației de la Casa Albă.
„Ascultați-mă, domnule președinte Trump, când vă spun asta: pentru a trece de oricare dintre noi, va trebui să treci de noi toți”, a spus el.
O coaliție de alegători
Mamdani a mobilizat o coaliție de grupuri etnice și religioase care rareori au beneficiat de o atenție atât de mare din partea unui candidat la nivel municipal.
El a făcut din transmiterea mesajului său economic către sutele de mii de musulmani din oraș o parte importantă a campaniei sale, vizitând peste 50 de moschei, unele dintre ele de mai multe ori, și organizând campanii telefonice în urdu, arabă și bengaleză, printre alte limbi. A făcut campanie în tura de noapte, oprindu-se la Aeroportul LaGuardia pentru a se întâlni cu șoferii de taxi din oraș – mulți dintre ei musulmani de origine sud-asiatică, ca el – pentru care a intrat în greva foamei pentru a obține reducerea datoriilor în 2021.
A explicat inflația în clipuri virale în care apăreau cărucioarele cu mâncare halal din oraș și a acordat interviuri din restaurantele populare din oraș, precum Kabab King. Nu în ultimul rând, și-a menținut angajamentul față de cauza palestiniană, în timp ce newyorkezii au ajuns să simpatizeze în general cu palestinienii mai mult decât cu israelienii.
Poziția pro-palestiniană adoptată de Mamdani a fost o altă ruptură cu establishmentul Partidului Democrat. El a stârnit indignare în timpul campaniei pentru alegerile primare când a refuzat să condamne sintagma „globalizați intifada”. Dar după ce newyorkezii evrei și-au exprimat nemulțumirea, spunându-i că se simt în nesiguranță când aud acest termen, el a declarat că i-a descurajat pe alții să-l folosească. O scrisoare semnată de peste 1.100 de rabini l-a citat pe Mamdani, condamnând „normalizarea politică” a antisionismului. Sondajele dinaintea alegerilor arătau totuși că alegătorii evrei sunt în mare parte împărțiți între Mamdani și Cuomo.
Viitorul Partidului Democrat
Mamdani a ajuns la alegătorii nemulțumiți într-un moment în care încrederea în Partidul Democrat în rândul propriilor membri este la un nivel minim istoric.
Succesul lui Mamdani în New Yorkul liberal nu este neapărat o rețetă de succes la nivel național. Iar democrații din Congres par îngrijorați de implicațiile ascensiunii sale, în contextul în care tensiunile dintre moderați și progresiști din cadrul partidului persistă. Strategii democrați, scrie BBC, au afirmat că problema pe care Mamdani o ridică pentru establishmentul partidului este că Trump și republicanii îi etichetează deja pe democrați, indiferent cât de moderați ar fi, drept socialiști.
Și se crede că această tactică a avut un anumit efect asupra alegătorilor cubanezi și venezueleni în alegerile din 2024. Josh Gottheimer, reprezentantul democrat moderat al New Jersey, a declarat pentru Washington Post că, în opinia sa, Mamdani are „opinii extremiste” care contravin celor ale Partidului Democrat și că se teme că republicanii vor folosi exemplul Mamdani în atacurile lor politice.
Atacuri mortale ale urşilor în Japonia – Trupe militare trimise în nordul ţării
Armata japoneză a trimis, miercuri, trupe în zona montană din nordul ţării pentru a ajuta la prinderea urşilor, în urma unei solicitări urgente din partea autorităţilor locale care se confruntă cu un val de atacuri, transmite Reuters.
Operaţiunea a început în oraşul Kazuno, unde locuitorilor li s-a recomandat de câteva săptămâni să evite pădurile dense care îl înconjoară, să rămână acasă după lăsarea întunericului şi să poarte clopote pentru a descuraja urşii care ar putea căuta hrană în apropierea caselor lor.
Potrivit Ministerului Mediului, în ultimul an, din aprilie până în prezent, au avut loc peste 100 de atacuri ale urşilor, cu un număr record de 12 persoane ucise în toată Japonia. Două treimi dintre aceste decese au avut loc în prefectura Akita, unde se află Kazuno, şi în apropierea Iwate. ”Întrucât urşii continuă să pătrundă în zone populate din multe regiuni, iar numărul rănilor provocate de atacurile urşilor creşte zilnic, nu ne putem permite în niciun caz să amânăm măsurile de combatere a urşilor”, a declarat, miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă la Tokyo, Kei Sato, secretar adjunct al Cabinetului.
Autorităţile din Akita afirmă că numărul observărilor de urşi a crescut de şase ori în acest an, ajungând la peste 8.000, ceea ce l-a determinat pe guvernatorul prefecturii să solicite săptămâna trecută ajutorul Forţelor de Apărare ale Japoniei.
Un camion al armatei, mai multe jeepuri şi peste o duzină de soldaţi, unii purtând veste antiglonţ, s-au adunat miercuri dimineaţă în Kazuno, un oraş de aproximativ 30.000 de locuitori, cunoscut pentru izvoarele termale, peisajele spectaculoase şi varietatea de mere dulci. Trupele vor ajuta la transportul, instalarea şi inspectarea capcanelor utilizate pentru capturarea urşilor, dar sacrificarea acestora va fi lăsată în seama vânătorilor instruiţi, care dispun de arme mai potrivite pentru acest scop.
Atacuri în supermarketuri
Creşterea numărului de urşi, schimbările climatice care afectează sursele naturale de hrană şi depopularea zonelor rurale duc la contactul tot mai frecvent al oamenilor cu urşii în Japonia. Grupul de vânători în vârstă pe care autorităţile se bazau odată este copleşit.
În ultimele luni, urşii au atacat clienţi într-un supermarket, au sărit pe un turist care aştepta la o staţie de autobuz lângă un sit inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO şi au mutilat un muncitor care curăţa o baie într-o staţiune balneară.
Urşii negri japonezi, comuni în cea mai mare parte a ţării, pot cântări până la 130 kg. Urşii bruni de pe insula nordică Hokkaido pot cântări până la 400 kg.
Japonia a mobilizat armata pentru a ajuta la controlul faunei sălbatice în urmă cu aproximativ un deceniu, când a asigurat supravegherea aeriană pentru vânătoarea de cerbi sălbatici. În altă parte, armata britanică a oferit sprijin logistic în sacrificarea în masă a animalelor infectate cu febra aftoasă în 2001.
Parchetul Parisului anchetează cu privire la o posibilă „promovare a sinuciderii” de către TikTok
Parchetul Parisului a deschis o anchetă cu privire la o eventuală promovare a sinuciderii de către TikTok, după ce un deputat a semnalat influenţa nefastă asupra tinerilor a algoritmului platformei, care respinge ”în mod ferm” aceste acuzaţii, relatează AFP.
Această deschidere a unei anchete intervine după publicarea, în septembrie, a concluziilor unei Comisii parlamentare de anchetă. Platforma, extrem de populară în rândul tinerilor, propune un ”ocean de conţinuturi nefaste” şi violenţă ”în toate formele”, condamna atunci, într-o conferinţă de presă, raportoarea acestei Comisii, Laure Miller (EPR).
Preşedintele Comisiei, deputatul Arthur Delaporte (PS), a sesizat-o, la 11 septembrie, pe procuroarea Parisului, Laure Beccuau, estimând că ”TikTok a pus în mod deliberat în pericol sănătatea şi viaţa utilizatorilor săi”.
Această semnalare denunţă ”tocmai” ceea ce este ”considerată drept o moderare insuficientă a TikTok, uşurinţa accesării sale de către minori, algoritmul său elaborat, susceptibil să împingă persoanele vulnerabile către sinucidere, închizându-le foarte rapid într-o buclă de conţinut dedicat”, a sintetizat marţi, într-un comunicat, procuroarea.
O anchetă preliminară a fost încredinţată Brigăzii luptei împotriva criminalităţii cibernetice (BL2C) a Prefecturii Poliţiei Parisului, a precizat Laure Beccuau.
Investigaţiile BL2C vizează mai multe posibile infracţiuni. În colimatorul anchetatorilor se află ”propaganda în favoarea unui produs, obiect sau metode preconizate drept mijloace de a-şi da moartea” un delict care se pedepseşte cu până la trei ani de închisoare şi o amendă de până la 45.000 de euro, potrivit procuroarei.
Sunt vizate de asemenea ”furnizarea platformei online pentru a permite o tranzacţie ilicită în bandă organizată” (10 ani de închisoare şi o amendă de un miliion de euro) şi ”alterarea funcţionării unui sistem automatizat de prelucrare de date în bancă organizată” (10 ani de închisoare şi o amendă de 300.000 de euro). Aceste investigaţii vizează astfel ”publicarea unor conţinuturi care constau în promovarea sinuciderii”, precizează Laure Beccuau.
Într-o reacţie transmisă AFP în septembrie, TikTok respingea ”în mod categoric” ”prezentarea înşelătoare” a Comisiei, ”care caută să facă din întreprinderea noastră un ţap ispăşitor al unor probleme care privesc întregul sector şi socitatea”.














