Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: „Cortina de Fier” versus „Europa cu față umană”

Ziarul de Vrancea
17 aug 2019 706 vizualizări

Premierul Angela Merkel comemorează căderea Cortinei de Fier în Ungaria, și pledează pentru o Europă „cu față umană” n la eveniment participă și controversatul premier ungar

Cancelarul german Angela Merkel a pledat ieri, la 30 de ani de la căderea Cortinei de Fier, în favoarea unei Europe a „solidarității și libertății”, după exemplul evenimentelor din 1989 care au condus la sfârșitul despărțirii estului de vestul continentului, relatează AFP. La invitația premierului ungar Viktor Orban, Angela Merkel s-a dus luni în Ungaria, în orașul de frontieră Sopron unde, la 19 august 1989, peste 600 de est-germani, aflați în vacanță în Ungaria, au profitat de deschiderea unui post de frontieră cu Austria, cu ocazia unei „picnic paneuropean”, pentru a fugi în Vest. Evenimentul a fost o breșă decisivă în „Corrina de Fier”, această despărțite ideologică, iar paoi fizică, stabilită în Europa imediat după al Doilea Război Mondial între zona de influență sovietică în est și țările din Vest, simbolizată de Zidul Berlinului. Acest picnic „a devenit un simbol internațional care dovedește că dorința de libertate nu poate fi respinsă”, a apreciat Merkel într-un discurs susținut alături de Orban, după o slujbă religioasă într-o biserică din oraș. „Sopron arată ceea ce ne face europeni”, a adăugat ea - picnicul era o „poziționare în favoarea solidarității, libertății și păcii, pentru o Europă cu față umană”. Acestea sunt valorile care trebuie să continue „să unească Europa”, a subliniat cancelarul, îndemnând la „lupta împotriva cauzelor fugii și persecuțiilor” care îi împing pe refugiați provenind din „zone de război și de criză” la exil, către Europa. Politica europeană a azilului a provocat în ultimii ani crispări încarnate în pozițiile divergente ale Angelei Merkel și Viktor Orban în momentul de vârf al valului de refugiați în 2015. Cancelarul german a pledat mai întâi în favoarea unei politici de azil generoase față de refugiați din calea războiului, iar premierul suveranist ungar i-a opus un refuz categoric al imigrației, în numele apărării valorilor creștine.

Eliberați de „jugul sovietic”

Veterani ai politicii europene - Angela Merkel se află la putere din 2005, Viktor Orban din 2010 -, cei doi lideri s-au întâlnit ultima oară în iulie 2018, cu ocazia unei vizite a lui Orban la Berlin. Merkel a profitat atunci de ocazie și i-a amintit omologului său datoria „umanitatății”, în contextul în care Budapesta a fost criticată, în numeroase rânduri, din cauza tratamentului pe care-l aplică solicitanților de azil reținuți la frontierele țării. Din 2015, peste 200 de kilometri de bariere ridicate de Guvernul Orban împotriva migranților, închid frontierele de ale Ungariei cu Serbia și Croația. Merkel a respins întotdeauna această „politică a sârmei ghimpate” în centrul UE. Fiecare în felul său, cancelarul și premierul au fost marcați profund de evenimentele din 1989, care au condus la căderea Zidului berlinului la 9 noiembrie. „Deschiderea Cortinei de Fier în Ungaria a deschis calea către reunificarea germană”, a amintit Viktor Orban luni. „Noi știam că eliberarea noastră de sub jugul sovietic avea să fie definitivă doar cu o Germanie unită”, a adăugat el. Fiica unui pastor plecat să trăiască împreună cu familia sa de bunăvoie în Germania de Est comunistă și atee, pentru a predica Evanghelia, Angela Merkel, în vârstă de 65 de ani, se afișează fără compromis cu valorile libertății, justiției și statului de drept. În ochii lui Viktor Orban, în vârstă de 56 de ani, care a intrat în aerna politică în calitate de disident liberal în 1989, căderea comunismului a marcat, mai întâi, pentru Ungaria și țările din Est, recucerirea suveranității lor, o noțiune cu privire la care s-a arătat tot mai intrasingent de-a lungulanilor, până la a fi acuzat de derive antidemocratice în exercitarea puterii. Dincolo de divergențele politice, cele două Guverne au interese economice strâns legate, Germania fiind principalul partener economic al Ungariei, din cauza puternicei prezențe a constructorilor germani de automobile în această țară.

Punere la curent Franța – Marea Britanie, înaintea G7?Prima întâlnire oficială Emmanuel Macron - Boris Johnson

Emmanuel Macron îl primește joi pe premierul britanic Boris Johnson, cu care urmează să discute despre Brexit și dosarele internaționale, înaintea G7, iar apoi pe noul șef al Guvernului grec Kyriakos Mitsotakis, a anunțat luni Palatul Elysée, relatează AFP. Șeful statului francez îl primește pe premierul britanic la un dejun de lucru, precedat de o declarație de presă. „Este vorba despre evocarea Brexitului, cu respectarea principiilor europene agreate de Cei 27, dar și despre relația bilaterală și ansamblul dosarelor internaționale care implică cele două țări ale noastre și necesită o cooperarea strânsă (G7, Iran, Siria...)”, a precizat Elysée.Guvernul lui Boris Johnson se declară hotărât să părăsească Uniunea Europeană (UE) la 31 octombrie, indiferent dacă reușește sau nu să renegocieze acordul încheiat cu UE. La sfârșitul lui iulie, Bruxellesul i-a respins cererea de a renegocia un nou acord al Brexitului. Înaintea întâlnirii sale cu Macron, Johnson se întâlnește, miercuri, la Berlin, cu cancelarul german Angela Merkel. Apoi, la G7, la Biarritz, în weekend, premierul britanic urmează să dicute cu președintele american Donald Trump, cu care speră să încheie un acord de liber-schimb ambițios după Brexit. Joi dipă-amiaza, Emmanuel Macron îl primește pe premierul grec Kyriakos Mitsotakis, „pentru a evoca ansamblul dosarelor europene, bilaterale și legate de regiunea Mediteranei de est”. „Franța a fost mereu alături de Grecia în timpul crizei, dar și în creșterea (economică) și investiții, de-acum (...). Este esențial, pentru UE și regiune, să se consolideze acest parteneriat politic, economic și strategic”, afirmă președinția franceză.Vizita lui Mitsotakis urmează să fie „prima sa vizită bilaterală (...) după tradiționala deplasare în Cipru”, a subliniat Palatul Elysée.

Război chino-american la Hong Kong?

Trump avertizează Beijingul cu privire la consecințele comerciale ale unei reprimări violente la Hong Kong

Președintele american Donald Trump amenință China cu privire la faptul că o reprimare violentă a manifestațiilor la Hong Kong va dăuna negocierilor cu privire la un acord comercial americano-chinez, relatează AFP. „Cred că va fi dificil să încheiem un acord dacă ei exercită violența (...), dacă este altă Piață Tiananmen”, a declarat duminică președintele american presei, după ce sute de mii de manifestanți în favoarea democrației au manifestat din nou, duminică, la Hong Kong. „Cred că ar fi foarte dificil să o facem dacă va exista violență”, a adăugat el. De peste două luni, manifstații se succed la Hong Kong, iar China a ridicat tonul, alimentând temeri cu privire la reprimare ca cea din iulie 1989. Armata chineză a pus capăt atunci mișcării în favoarea democrației conduse de către studenți, omorând sute sau mii de oameni.

Apel la o ieșire pașnică din criză

În cazul în care această situație s-ar repeta la Hong Kong, Trump apreciază că va exista un „sentiment politic enorm” care va îndemna „să nu se facă nimic” în domeniul negocierilor comerciale între China și Statele Unite. „Mi-ar plăcea mult să văd acest lucru reazolvat în mod uman”, a declarat el, îndemnându-l pe președintele chinez Xi Jinping să negocieze cu contestatarii. John Bolton, consilierul însărcinat cu securitatea națională al lui Trump, a evocat reprimarea în Piața Tiananmen, într-un interviu acordat postului Voice of America, difuat joi. „Chinezii trebuie să fie foarte atenți la măsurile pe care le iau, pentru americanii își amintesc de Piața Tiananmen”, declara el. „Ei își amintesc de bărbatul care a stat în fața tancurilor. Și ei își amintesc de reprimarea Guvernului chinez din 1989. Ar fi o mare greșeală să se creeze din nou amintiri ca aceasta la Hong Kong”, sublinia Bolton.

Cea mai mare manifestație

Sute de mii de manifestanți în favoarea democrației au invadat duminică străzile din Hong Kong, sfidând poliția și o ploaie torențială, pentru a arăta că mișcarea lor rămâne populară, în pofida unor violențe și unor amenințări cu intervenția ale Beijingului. Mobilizarea, care a început în iunie și care nu are precedent în fosta colonie britanică, și-a văzut imaginea pătată săptămâna trecută prin scene de violență, după cinci zile de ocupare a aeroportului din oraș. Pentru a respinge acuzații de „terorism” formulate de Guvernul central chinez, un apel la o adunare „rațională și non-violentă” duminică a fost lansat de către Frontul Civil al Drepturilor Omului (CHRF). Potrivit acestei organizații non-violente, peste 1,7 milioane de persoane au defilat duminică - în cea mai puternică mobilizare din ultimele săptămâni. Poliția a apreciat, la rândul său, că 128.000 de persoane au participat la manifestația autorizată într-un parc din Oraș, fără să numere masele adunate pe numeroase străzi vecine.

Trump confirmă că i-ar plăcea să cumpere Groenlanda

„Ar fi o mare tranzacție imobiliară”, spune președintele american, a cărui familie deține o mare companie de tranzacții imobiliare

Președintele american Donald Trump își confirmă interesul de a cumpăra Groenlanda de la Danemarca, o eventualitate pe care a catalogat-o drept o „mare tranzacție imobiliară”, precizând că nu este vorba despre o prioritate a Statelor Unite, relatează AFP. „Este un lucru despre care am vorbit”, a declarat Trump presei. „Ideea a apărut și am spus că, strategic vorbind, este, bineînțeles, interesant și că am fi interesați, dar vom vorbi un pic” cu Danemarca, a continuat președintele, precizând că aceasta nu este „prioritatea numărul unu” a Guvernului său. Cotidianul economic The Wall Street Journal (WSJ) a scris joi că președintele american, un magnat în domeniul imobiliar înainte să intre în politică, s-a „arătat în mai multe rânduri interesat de cumpărarea” acestui teritoriu care numără 56.000 de locuitori și a discutat despre acest lucru cu consilierii săi de la Casa Albă. Președintele s-a informat despre resursele naturale și importanța geopolitică a regiunii, potrivit ziarului. Întrebat de jurnaliști despre posibilitatea de a face schimb între Groenlanda și un teritoriu american, Trump a răspuns că „multe lucruri se pot face”. „În principal, este o mare tranzacție imobiliară”, a apreciat el.

Bombă menită să ucidă polițiști și miliari nord-irlandezi

Un dispozitiv exploziv menit să ucidă agenți din cadrul poliției nord-irlandeze - atrași la fața locului - a fost detonat luni în apropiere de frontiera cu Republica Irlanda, anunță forțele de ordine, relatează Reuters. Prezența unui obiect suspect a fost semnalată sâmbătă seara, în comitatul Fermanagh, la câțiva kilometri de frontieră. Polițiști care se aflau în continuare la fața locului luni au anunțat că o explozie a avut loc în apropiere. Însă nicio persoană nu a fost rănită. „În pofida faptului că această anchetă se află la început, sunt convins că era vorba despre o tentativă deliberată de a atrage polițiști și colegi de-ai lor din unitatea de deminare a armatei din sector cu scopul de a-i asasina”, declarăadjunctul șefului poliției locale, citat într-un comunicat.

Juncker, spitalizat

Președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, care este spitalizat, absentează de la summit G7 de la Biarritz, prevăzut la sfârșitul acestei săptămâni, a anunțat luni o purtătoare de cuvânt a CE, relatează AFP. Juncker, în vârstă de 64 de ani, și-a întrerupt vacanța și s-a întors de urgență la Luxemburg, unde a fost supus în weekend unei ablații a vezicii biliare. „Operația s-a desfășurat bine, iar el se află în prezent în convalescență la spital. Medicii săi i-au recomandat să nu călătorească”, a anunțat o purtătoare de cuvânt, Natasha Bertaud, într-o conferință de presă zilnică.Conducătorul european „nu va fi, așadar, în măsură să asiste la G7” în Franța, a precizat ea. Ea a anunțat că luxemburghezul urmează să ia „rapid” contactul cu președinții francez Emmanuel Macron și al Consiliului European Donald Tusk cu privire la acest subiect. Acest summit i-ar fi permis lui Jean-Claude Juncker să discute personal, pentru prima oară, cu Boris Johnson după ce acesta ar devenit premierul Marii Britanii. Brexitul este programat la 31 octombrie, iar Boris Johnson a declarat că este hotărât să părăsească UE la această dată, indiferent dacă reușește sau nu să renegocieze acordul retragerii. Juncker nu va fi înlocuit la summit, iar purtătoarea de cuvânt a amintit că, în trecut, UE a fost deja reprezentată doar de președintele Comsiei sau de președintele Consiliului. Jean-Claude Juncker urmează să plece, după un mandat de cinci ani, de la președinția Comisiei la 31 octombrie. El este succedat de germana Ursula von der Leyen, fost ministru al Apărării în țara sa.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.