MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Conflictul din Ucraina „se apropie de final”, afirmă Vladimir Putin
El dă de înţeles că aşteaptă ca puterea în ţările europene să fie luată de anumite forţe politice care „înţeleg” evenimentele
Preşedintele rus Vladimir Putin a asigurat sâmbătă că războiul din Ucraina „se apropie de final”, criticând ţările occidentale pentru sprijinul acordat Kievului, relatează AFP şi Reuters.
"Au început să intensifice confruntarea cu Rusia, care continuă şi astăzi. Cred că se apropie de final, dar situaţia rămâne gravă", a răspuns el când a fost întrebat dacă ajutorul occidental acordat Ucrainei merge prea departe. Preşedintele rus a declarat, de asemenea, că nu se va întâlni cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski decât după ce va fi încheiat un acord de pace durabil.
Putin a vorbit la Kremlin după ce Rusia a organizat cea mai restrânsă paradă de Ziua Victoriei din ultimii ani. Sărbătoarea naţională din 9 mai celebrează victoria Uniunii Sovietice asupra Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial şi aduce un omagiu celor 27 de milioane de cetăţeni sovietici care au pierit în război.
Însă în cei peste patru ani de război din Ucraina - mai mult decât a durat al Doilea Război Mondial - victoria a fost greu de atins pentru Rusia.
Războiul a ucis sute de mii de oameni, a lăsat zone întregi din Ucraina în ruine şi a secătuit economia Rusiei de 3 trilioane de dolari, în timp ce relaţiile Rusiei cu Europa sunt mai proaste decât în orice moment de la apogeul Războiului Rece.
Financial Times a scris joi că liderii Uniunii Europene se pregătesc pentru posibile discuţii cu Moscova. Întrebat dacă este dispus să poarte discuţii cu europenii, Vladimir Putin a spus că persoana pe care o preferă este fostul cancelar german Gerhard Schroeder. "Pentru mine personal, fostul cancelar al Republicii Federale Germania, domnul Schroeder, este de preferat", a spus Putin.
Kremlinul a declarat că guvernele europene sunt cele care trebuie să facă primul pas pentru reluarea dialogului, întrucât acestea au fost cele care au întrerupt contactul cu Moscova în 2022, după începerea războiului din Ucraina.
Liderul de la Kremlin a atras atenţia asupra faptului că politicienii occidentali "au început să amplifice confruntarea cu Rusia". "Se pune întrebarea: de ce? În primul rând, se aşteptau la o înfrângere zdrobitoare a Rusiei, ştim bine, la prăbuşirea statalităţii în decurs de câteva luni", a explicat Putin. "Apoi au intrat pe această cale şi nu mai pot ieşi de pe ea, asta este problema", a conchis Putin. "Deşi, fără îndoială - a adăugat el - există şi oameni inteligenţi acolo. Există şi cei care înţeleg fără îndoială esenţa evenimentelor care se petrec. Sper că aceste forţe politice se vor întoarce treptat la putere sau vor prelua puterea cu sprijinul majorităţii covârşitoare din ţările europene", a menţionat preşedintele.
Dă vina pe UE
Liderul rus, Vladimir Putin, a mai declarat sâmbătă, că motivul aflat la originea „evenimentelor” din Ucraina ar fi fost „încercările Kievului de a se asocia cu UE”, deşi până acum mesajul Kremlinului era că nu s-ar împotrivi unei aderări a Ucrainei la UE, ci la NATO.
Între exemplele alese de Putin pentru a explica de ce s-ar fi împotrivit unei apropieri a Kievului de UE a fost cel al normelor fitosanitare din UE, care ar fi mult mai laxe decât cele ruse.
"Înţelegeţi, totuşi, că acum trăim tot ce se întâmplă pe frontul ucrainean. Dar de unde a început totul? De la retragerea sau încercarea Ucrainei de a adera la UE. A fost doar prima etapă. Am început să discutăm deja atunci şi cu europenii. Le-am spus: "Ascultaţi, normele fitosanitare sunt absolut diferite în ţările voastre, în Uniunea Europeană, şi în Rusia". Apropo, la noi normele fitosanitare sunt mult mai stricte. Şi este posibil ca produsele voastre să ajungă pe piaţa rusă prin teritoriul ucrainean. Nu putem permite acest lucru", a declarat Putin, reamintind că, la acel moment, între ţări graniţele erau deschise şi exista o zonă de liber schimb cu Ucraina.
El a continuat explicând poziţia pe care Rusia "a fost nevoită" să o adopte. "Vom fi nevoiţi să ne închidem. Acelaşi lucru se aplică şi pentru o serie întreagă de produse industriale. Sincer să fiu, am fost surprins de această poziţie atât de dură şi de directă din partea europenilor. Au adoptat o atitudine fermă. La orice punct - nu, nu, nu. În cele din urmă, totuşi, şi preşedintele de atunci (Viktor) Ianukovici (prorus, îndepărtat de la putere prin revoltele din Piaţa Maidan - n.r.) a citit mai atent. A estimat că, deocamdată, probabil nu sunt pregătiţi pentru asta, deoarece ar fi apărut prea multe pierderi pentru economia Ucrainei", a susţinut Putin.
El a subliniat însă că Ianukovici nu ar fi renunţat atunci la aderarea Ucrainei la UE. "El a spus că trebuie să revină asupra acestui subiect, să analizeze totul. Toate acestea au dus apoi la lovitura de stat, la criza din Crimeea, la poziţia sud-estului Ucrainei şi la acţiuni militare. Iată la ce a dus totul. Este o problemă serioasă. De aceea, nu trebuie să se ajungă la extreme", şi-a formulat Putin argumentaţia.
Înainte de agresiunea teritorială a Rusiei în Ucraina, principalul motiv invocat de Moscova a fost apropierea NATO de graniţele ruse. Încă de la summitul NATO de la Bucureşti, din 2008, Putin şi-a formulat clar împotrivirea faţă de intenţia Kievului de a adera la NATO şi a ameninţat că nu va rămâne fără consecinţe, iar în 2014 a anexat unilateral Crimeea. Înainte de invazia pe scară largă în Ucraina, în februarie 2022, în negocierile cu administraţia americană, partea rusă punea ca o condiţie retragerea NATO la "aliniamentul din 1997", ceea ce ar presupune ca NATO să nu mai aibă trupe, echipamente şi armament în ţările care au aderat la alianţă după anul 1997, ceea ce ar transforma state precum România, Bulgaria şi ţările baltice într-o zonă tampon, eliminând garanţiile de securitate ale NATO de pe flancul estic.
După ce administraţia Trump a încercat să medieze încheierea războiului dintre Rusia şi Ucraina, între propunerile înaintate de partea rusă figura condiţia ca Ucraina să nu adere niciodată la NATO, dar Moscova nu avea, în schimb, obiecţii în privinţa aderării la UE.
Avans important către dezvoltarea primului tratament din lume împotriva rujeolei
Cercetătorii au identificat, în premieră, anticorpi umani cu potenţial de prevenire şi tratare a infecţiei
Cercetătorii au identificat pentru prima dată anticorpi umani care pot neutraliza virusul rujeolic, o descoperire care ar putea contribui la dezvoltarea unor noi metode de prevenire şi tratament pentru una dintre cele mai contagioase boli infecţioase cunoscute.
O echipă de cercetători a identificat, în premieră, anticorpi umani capabili să neutralizeze virusul rujeolic, potrivit unui studiu publicat joi, în revista Cell Host & Microbe. Anticorpii se fixează pe zone-cheie ale virusului şi împiedică pătrunderea acestuia în celulele gazdă. ”Aceşti anticorpi funcţionează ca profilaxie - pentru a proteja împotriva infecţiei iniţiale - şi funcţionează şi după expunerea la virus, ca tratament împotriva infecţiei rujeolice”, a declarat coordonatoarea studiului, Erica Ollmann Saphire, de la La Jolla Institute for Immunology din California, citată într-un comunicat.
Anterior, cercetătorii au folosit o tehnică imagistică numită microscopia crio-electronică pentru a obţine primele imagini care arată modul în care anticorpii proveniţi de la şoareci se leagă de virusul rujeolic. Aceste studii au indicat punctele vulnerabile ale virusului la atacul anticorpilor.
În noul studiu, echipa a izolat anticorpi împotriva rujeolei din sângele unei femei vaccinate cu mulţi ani înainte. Cercetătorii au identificat anticorpi care se leagă de două regiuni importante ale virusului - proteina de fuziune a rujeolei şi o proteină de legare numită „H” - şi îl inactivează.
Administrarea acestor anticorpi a redus de 500 de ori încărcătura virală într-un model de infecţie rujeolică la rozătoare, atât atunci când tratamentul a fost administrat înainte de expunerea la virus, cât şi în primele 24 până la 48 de ore după infectare. Unul dintre anticorpi, denumit 3A12, a făcut ca virusul circulant să devină nedetectabil, au arătat cercetătorii.
Autorii studiului notează că, deşi sunt necesare cercetări suplimentare, aceşti anticorpi ar putea deveni instrumente importante în lupta împotriva rujeolei.
Noile imagini tridimensionale ale structurii anticorpilor oferă baza necesară pentru dezvoltarea primului tratament împotriva virusului rujeolic care să poată fi administrat înainte sau după expunere. Potrivit cercetătorilor, anticorpii împotriva virusului rujeolic ar putea fi utili în special persoanelor imunocompromise şi celor care nu sunt vaccinate complet, inclusiv copiilor prea mici pentru vaccinare.
”Aceste populaţii nu au în prezent alte opţiuni în afara protecţiei oferite de imunitatea colectivă”, au precizat autorii.
Cercetătorii atrag atenţia că tot mai multe comunităţi au rate de vaccinare sub pragul necesar pentru menţinerea imunităţii colective, pe fondul scepticismului faţă de vaccinuri alimentat de dezinformare. Statele Unite au raportat cel mai mare număr de cazuri de rujeolă din ultimele decenii.
Studiu: Cafeaua, asociată cu reducerea stresului
Cercetătorii au descoperit ce efecte are, de fapt, cafeaua asupra intestinului şi creierului. Potrivit unui nou studiu, cafeaua influenţează microbiomul intestinal, memoria şi starea de spirit. Rezultatele sugerează că atât cafeaua cu cofeină, cât şi cea decofeinizată pot modifica activitatea bacteriilor intestinale şi pot avea efecte diferite asupra stresului, atenţiei şi funcţiilor cognitive.
Cercetători de la APC Microbiome Ireland, centru de cercetare din cadrul University College Cork, au analizat pentru prima dată în detaliu modul în care cafeaua influenţează axa intestin-creier, sistemul de comunicare în ambele direcţii dintre microbiomul intestinal şi creier.
Studiul a fost publicat în revista Nature Communications şi a fost susţinut de Institute for Scientific Information on Coffee (ISIC). Deşi efectele benefice ale cafelei asupra digestiei şi stării psihice sunt cunoscute de mai mult timp, mecanismele biologice implicate nu sunt pe deplin înţelese.
În cadrul noii cercetări, oamenii de ştiinţă au evaluat efectele cafelei asupra microbiotei intestinale, asupra metabolismului şi asupra unor parametri psihologici. Studiul a inclus 31 de persoane care consumau cafea şi 31 de persoane care nu consumau această băutură. Participanţii au fost evaluaţi psihologic şi au completat jurnale privind consumul de cofeină şi alimentaţia.
Cercetătorii au analizat, de asemenea, probe de scaun şi urină pentru a urmări modificările microbiomului intestinal şi schimbările raportate privind dispoziţia şi stresul.
Consumatorii de cafea au fost definiţi ca persoane care beau regulat între trei şi cinci ceşti pe zi, cantitate considerată sigură şi moderată de Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA).
Ulterior, participanţii au întrerupt consumul de cafea timp de două săptămâni, perioadă în care au continuat evaluările psihologice şi recoltarea probelor biologice. În acest interval, consumatorii obişnuiţi de cafea au prezentat modificări semnificative ale profilului metaboliţilor intestinali comparativ cu persoanele care nu consumau cafea.
După această etapă, cafeaua a fost reintrodusă într-un protocol desfăşurat în orb. Jumătate dintre participanţi au primit cafea decofeinizată, iar ceilalţi cafea cu cofeină. Ambele grupuri au raportat niveluri mai scăzute de stres, depresie şi impulsivitate, ceea ce sugerează că efectele asupra stării de spirit nu depind exclusiv de cofeină.
Cercetătorii au observat niveluri mai ridicate ale unor bacterii intestinale, inclusiv Eggertella sp şi Cryptobacterium curtum, la persoanele care consumau cafea comparativ cu cele care nu consumau. Potrivit autorilor, Eggertella sp ar putea susţine producţia de acizi gastrici şi intestinali, iar Cryptobacterium curtum este implicată în sinteza acizilor biliari.
Aceste procese pot contribui la eliminarea bacteriilor intestinale dăunătoare şi la reducerea infecţiilor gastrice. De asemenea, au fost identificate niveluri mai mari de bacterii din grupul Firmicutes, asociate anterior cu stări emoţionale pozitive la femei. Îmbunătăţiri clare ale învăţării şi memoriei au fost observate doar la participanţii care au consumat cafea decofeinizată. Autorii studiului consideră că aceste efecte ar putea fi legate de alte substanţe din cafea, precum polifenolii, şi nu de cofeină.
În schimb, cafeaua cu cofeină a fost asociată cu reducerea anxietăţii şi cu creşterea vigilenţei şi atenţiei. Cofeina a fost asociată şi cu un risc mai scăzut de inflamaţie.
Presa din Rusia: 352.000 de bărbaţi ruşi au fost ucişi de la începutul războiului
Pentru prima dată în acest an, publicaţiile media independente ruseşti Mediazona şi Meduza şi-au actualizat, pe 9 mai, estimarea globală privind pierderile militare ale Rusiei în Ucraina. Conform raportului lor, 352.000 de bărbaţi ruşi cu vârste cuprinse între 18 şi 59 de ani au fost ucişi de la începutul invaziei pe scară largă din februarie 2022.
Raportul comun, publicat de Ziua Victoriei în Rusia, precizează că estimarea se bazează pe date din Registrul succesoral public al Rusiei, care înregistrează cazurile de moştenire, precum şi pe o bază de date verificată a soldaţilor ruşi căzuţi la datorie, compilată de aceste publicaţii, de BBC News Russian şi de un grup de voluntari. Până în prezent, au fost confirmate numele a 217.808 de militari ruşi ucişi în război.
Estimarea include doar decesele confirmate oficial ale cetăţenilor ruşi. Pentru prima dată, calculul a inclus şi soldaţii declaraţi morţi sau dispăruţi prin hotărâre judecătorească în cazurile în care cadavrele nu au fost recuperate sau identificate.
Sursele media au precizat că aproximativ 90.000 dintre decesele estimate se încadrau în această categorie, în timp ce circa 261.000 au fost clasificate drept decese "obişnuite", identificate prin intermediul dosarelor succesorale şi al altor documente oficiale. Conform raportului, cererile adresate instanţelor pentru declararea militarilor ca dispăruţi sau decedaţi au început să crească brusc la jumătatea anului 2024.
Estimarea actualizată a surselor independente ruse este mai mică decât cifrele publicate de armata ucraineană. Potrivit Statului Major General al Ucrainei, la data de 9 mai, Rusia pierduse aproximativ 1.340.270 de soldaţi de la începutul invaziei, pe 24 februarie 2022.
Pe lângă pierderile de personal, armata ucraineană a declarat că Rusia a pierdut 11.920 de tancuri, 24.541 de vehicule blindate de luptă, 95.252 de vehicule şi cisterne de combustibil, 41.712 de sisteme de artilerie, 1.780 de sisteme de lansare multiplă a rachetelor, 1.371 de sisteme de apărare aeriană, 435 de avioane, 352 de elicoptere, 281.208 drone, 33 de nave şi ambarcaţiuni şi două submarine. Centrul de studii strategice şi internaţionale (CSIS) din Washington a declarat într-un raport din ianuarie 2026 că victimele ruseşti au fost de aproximativ două până la 2,5 ori mai mari decât pierderile Ucrainei. Conform raportului CSIS, Ucraina a suferit probabil între 500.000 şi 600.000 de victime în perioada februarie 2022 - decembrie 2025, inclusiv un număr estimat de 100.000 până la 140.000 de soldaţi ucişi în luptă.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
.GIF)
