Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Conflictul din Nagorno Karabah: Cel puțin 59 de morți într-o singură zi

Ziarul de Vrancea
28 sep 2020 1064 vizualizări

Bilanțul confruntărilor armate ar putea fi mult mai mare, ambele combatante anunțând că au cauzat pierderi grele adversarului

Cel puțin alți 15 militari separatiști din regiunea Nagorno Karabah au fost uciși în confruntări armate cu Azerbaidjanul, a anunțat ieri această provincie secesionistă, susținută de Armenia, iar bilanțul total a crescut astfel la 59 de morți, în timp ce confruntările continuau luni, relatează AFP.De asemenea, cinci civili azeri și doi civili armeni au murit în Karabah, potrivit unor bilanțuri anunțate duminică. Azerbaidjanul nu a anunțat pierderi militare. Însă bilanțul ar putea fi mult mai mare, în contextul în care cele două părți afirmă că au cauzat pierderi adversarului și difuzează imagini cu blindate distruse.

Îngrijorare la nivel internațional

La Erevan, Minsterul armean al Apărării a anunțat că luptele nu s-au oprit pe timpul nopții de duminică spre luni, iar la Baku, Ministerul azer al Apărării a acuzat forțele armene că bombardau orașul Tartar. Ministerul Apărării din Nagorno Karabah a anunțat totodată că a recucerit poziții pierdute cu o zi înainte, însă Azerbaidjanul a anunțat, din contră, noi cuceriri teritoriale. Forțele armate azere “lovesc poziții inamice cu rachete, artilierie și aviația și au cucerit mai multe poziții strategice în apropierea satului Taliș. Inamicul se retrage”, a anunțat Ministerul azer al Apărării, care a cheltuit fără să țină socoteala pentru a achiziționa armament, în ultimii ani, cu banii obținuți de pe urma petrolului din această țară din Caucaz. Azerbaidjanul a anunțat, după săptămâni de retorică războinică, faptul că a lansat o “contraofensivă” majoră ca răspuns la o “agresiune” armeană, cu artilerie, blindate și bombardamante aeriene vizând provincia asupra căreia a pierdut controlul de la căderea URSS, în urma unui război soldat cu 30.000 de morți, dupăcare Karabahul a rămas sub controlul separatiștilor, susținuți de Armenia. Aceste confruntări armate - cele mai sângeroase din 2016 - au provocat o îngrijorare la nivel internațional, iar ONU, Rusia, Franța și Statele Unite au îndemnat la încetarea imediată a focului.Turcia și-a exprimat susținerea față de Azerbaidjan, iar Erevanul a acuzat Ankara de amestec politic și militar în război.Moscova, care întreține relații cordiale cu cei doi beligeranți și care este un mare arbitru regional, este mai apropiată de Armenia, iar cele două țări fac parte dintr-o alianță militară dominată de Rusia, Organizația Tratatului Securității Colective (OTSC). Statele Unite au îndemnat dumincă Azerbaidjanul și forțele separatiste din Nagorno Karabah, susținute de Armenia, “să înceteze imediat ostilitățile” în această regiune disputată.Numărul doi de la Departamentul de Stat american, Stephen Biegun, a sunat ambele părți și le-a îndemnat “să înceteze ostilitățile imediat, să folosească mijloace de comunicare directă pentru a împiedica orice escaladare și să evite orice fapte sau vorbe inutile, care ar alimenta tensiunile pe teren”, a anunțat diplomația americană.Secretarul general al ONU Antonio Guterres a îndemnat tot duminică Azerbaidjanul și forțele separatiste din Nagorno Karabah, susținute de Armenia, “să înceteze imediat luptele” în regiunea disputată.

Un milion de morți din cauza covid-19 în nouă luni de zile

La 11 ianuarie, o primă moarte din cauza covid-19 era înregistrată oficial în China, însă după opt luni boala descoperită în decembrie 2019 la Wuhan a cauzat peste un milion de morți, iar “curba” începe să crească din nou în Europa, Orientul Mijlociu și Asia, cu India în frunte.SARS-CoV-2 - virusul care cauzează boala covid-19 - se răspândește mai întâi rapid în China, în Orașul Wuhan. Într-o lună, țara înregistrează peste 1.000 de morți, un bilanț deja mai mare decât cel al SARS, alt sindrom respirator acut, care a făcut ravagii în Asia în 2002-2003 - 774 de morți înregistrate în total.Virusul circulă rapid în afara Chinei continentale. Filipinele înregistrează primul deces la 2 februarie, Hong Kongul două zile mai târziu, iar apoi Japonia și Franța, la 13 și 14 februarie.În februarie, răspândirea virusului decolează. La 11 martie, când Organizația Mondialăa Sănătății (OMS) declară că noul coronavirus este o “pandemie”, 30 de țări și teritorii înregistrează în total 4.500 de morți, dintre care două treimi în China, însă în Italia (800 de morți) și Iran (300 de morți) numărul de cazuri și de morți explodează în curând.Până la jumătatea lui aprilie, “curba” deceselor crește rapid în Europa și Statele Unite, pentru a atinge vârfuri de peste 4.000 și, respectiv, 2.700 de decese în medie pe zi, în a doua săptămână din aprilie.În prezent, Statele Unite rămân cea mai afectată țară ca număr total de morți din cauza covid-19 - peste 204.000.La nivel mondial, cea mai sângeroasă săptămână este săptămâna 13-19 aprilie - peste 4.700 de victime zilnic și un total al morților care atingea atunci 170.000 - adică dublu față de numărul înregistrat la 31 martie.Zona Americii Latine și Caraibelor devine, la rândul său, epicentrul pandemiei în iunie. Începând de la 15 iulie, regiunea se confruntă cu un îndelungat “platou”, cu o medie de 2.500 de decese zilnice înregistrate până la 15 august. Acest număr scade apoi lent și atinge, săptămâna trecută, peste 2.000 de decese zilnic.Brazilia este, după Statele Unite, țara care înregistrează cele mai multe decese în total - peste 141.000. Raportat la populația sa, Peru, care înregistrează 975 de decese la un milion de locuitori, Bolivia (671), Brazilia (667), Chile (661) și Ecuador (639) se situează între primele zece cele mai afectate țări din lume, alături de țări europene ca Belgia (861) și Spania (668).

Septembrie, un nou val?

În Asia - unde bilanțul a fost de cel puțin 100 de decese zilnic până la jumătatea lui aprilie - creșterea este continuă de atunci. Continentul depășește cu regularitate 1.000 de morți pe zi începând de la 20 iulie. El se apropie în prezent de 1.500 de morți, cu India în frunte - în total 94.500 de morți, peste 1.100 de morți pe zi săptămâna trecută. “Curba” cazurilor începe să crească din nou în Europa, cu o creștere medie de 20% în această săptămână față de săptămâna precedentă. Decesele se află de asemenea în creștere - 640 pe zi, cu 11% mai multe - și alimentează temeri cu privire la un al doilea val.Numărul morților a început să crească, de asemenea, în Orientul Mijlociu - aproximativ 330 săptămâna trecută, cu 7% mai multe decât săptămâna precedentă. Potrivit statisticilor oficiale, Africa este în prezent unul dintre continentele cele mai cruțate. Aici, decesele se află în scădere din august - mai puțin de 200 pe zi la jumătate lui septembrie, după un vârf de aproape 400 la începutul lui august. La fel în Oceania, unde numărul deceselor zilnice nu a depășit niciodată o medie de 20. La nivel mondial, “curba” se află în “platou” de la începutul lui iunie, cu între 5.000 și 6.000 de oameni uciși, în mod oficial, zilnic de boală.

Mexic: 11 morți într-un masacru produs duminică într-un bar

Un masacru produs duminică într-un bar din Mexic a provocat moartea a 11 oameni, au anunțat autoritățile, în condițiile în care rata criminalității din țară se află la un nivel record, în pofida angajamentului guvernului de a opri violența bandelor. Biroul procurorului general din statul Guanajuato, din centrul Mexicului, a anunțat că trupurile a șapte bărbați și patru femei au fost găsite duminică dimineața într-un bar din orașul Jaral del Progreso. O altă femeie a fost găsită rănită de focuri de armă, au anunțat autoritățile într-un comunicat. Guanajuato, care este un centru major de producție de automobile, a devenit scena unor violențe criminale recurente, între banda locală Santa Rosa de Lima și cartelul mai puternic Jalisco New Generation.

În luna iulie, un trăgător a ucis 24 de oameni la un centru de reabilitate pentru consumatorii de droguri din Guanajuato, atacul marcând unul dintre cele mai grave cazuri de acest fel de când președintele Andres Manuel Lopez Obrador a venit la putere cu promisiunea de a reduce nivelul record al violenței.

Aleksei Navalnîi, vizitat la spital de Angela Merkel

Cancelarul german Angela Merkel l-a vizitat pe opozantul rus Aleksei Navalnîi în timp ce acesta primea tratament într-un spital din Berlin după presupusa sa otrăvire, a informat Der Spiegel. Publicația a afirmat că Merkel a mers să îl vadă pe Navalnîi în spitalul Charite, unde acesta a fost internat timp de 32 de zile.Un purtător de cuvânt al cancelarului german a refuzat să comenteze în legătură cu informația apărută în revista germană, dar Navalnîi a confirmat ieri întâlnirea. Aleksei Navalnîi, cel mai cunoscut opozant al Kremlinului, a fost transportat cu avionul luna trecută din Rusia la Berlin, după ce i s-a făcut rău în timpul unui zbor pe 20 august, în Siberia. Medicii germani care l-au îngrijit au afirmat că el a fost otrăvit cu un agent neurotoxic de tip Noviciok, cunoscut ca produs al cercetărilor militare sovietice, iar Occidentul a cerut explicații Rusiei. Moscova a negat orice implicare și susține că nu a primit nicio dovadă privind comiterea unei infracțiuni în acest caz. Navalnîi, în vârstă de 44 de ani, a fost externat săptămâna trecută din spitalul berlinez. El și-a exprimat dorința de a se întoarce în Rusia după ce își va reveni complet, dar deocamdată rămâne în Germania pentru recuperare.

Trump, acuzat că a fentat fiscul american

Donald Trump a plătit doar 750 de dolari impozite federale în 2016, anul alegerii sale în funcția de președinte al Statelor Unite, și tot atât în 2017, potrivit unei anchete potențial explozive efectuată de cotidianul New York Times care a publicat duminică informații cu privire la declarațiile de impozit pe o perioadă de 20 de ani ale președintelui republican, notează AFP. “El nu a plătit niciun impozit pe venit în zece din cei 15 ani precedenți, în mare parte pentru că a declarat mai multe pierderi decât venituri”, a scris cotidianul american. Declarațiile fiscale ale fostului om de afaceri din domeniul imobiliar devenit președinte și candidat la realegerea sa în noiembrie se află în centrul unei bătălii judiciare, Donald Trump refuzând să le publice, contrar obiceiului. “New York Times a obținut informațiile fiscale pe mai mult de 20 de ani referitoare la Donald Trump și sutele de societăți care alcătuiesc grupul său, inclusiv informații detaliate despre primii săi doi ani la putere. Acestea nu includ declarațiile de impozit pe veniturile personale pentru 2018 sau 2019”, a afirmat jurnalul care a promis noi dezvăluiri în zilele următoare. Spre deosebire de toți predecesorii săi cu începere din anii 1970, Donald Trump, al cărui grup familial nu este cotat la bursă și care a făcut din averea sa un argument de campanie, refuză să publice declarațiile sale de impozit și duce o luptă judiciară pentru a împiedica să fie dezvăluite. Lipsa lui de transparență alimentează speculațiile privind ordinul de mărime al averii sale sau potențiale conflicte de interes.

Cine este presupusul autor al atacului din Paris

Anchetatorii însăcinați cu ancheta privind atacul cu satârul de vineri, la Paris, în fața fostului sediu al revistei satirice Charlie Hebdo se întreabă care este identitatea reală a principalului suspect, care s-a prezentat până în prezent ca fiind Hassan A., un pakistanez în vârstă de 18 ani, dar care se numește în realitate Zaheer Hassan Mehmood, are 25 de ani și și-a revendicat fapta într-o înregistrare video înainte de atac, relatează AFP. Cercetări pe telefonul mobil al celui care susține că se numește Hassan A. le-au permis anchetatorilor să descopere fotografia unui act de identitate, potrivit căruia acesta se numește în realitate Zaheer Hassan Mehmood și ar avea vârsta de 25 de ani, au declarat surse pentru AFP, confirmând informații dezvăluite de către cotidianul Le Monde.

Bărbatul s-a prezentat sub această identitate într-o înregistrare video în care își revendică atacul, filmată înainte de ataca și autentificată de către anchetatori. Atacul cu satârul s-a soldat cu doi răniți grav, angajați ai unei agenții de presă pentru televiziune. În acest document de două minute, care a circulat pe rețele de socializare în weekend, atacatorul - care se prezintă drept Zaheer Hassan Mehmood - își revendică fapta viitoare, fără să depună vreun jurământ de credință către vreo organizație și își explică gestul prin “caricaturile profetului Mahomed care au fost făcute”. “Azi, vineri, 25 septembrie, eu le voi condamna”, spune el, revendicându-și drept ghid mollahul Ilyas Qadri, liderul Dawat-e-Islami, o grupare apolitică și nonviolentă de inspirație sufită cu sediul în Pakistan. Coordonatorul național al informațiilor și luptei împotriva terorismului Laurent Nuñez a încercat luni, la postul France Inter, să respingă critici potrivit cărora atacul cu satârul ar fi putut fi evitat, o acuzație formulată de opoziție la fiecare nou atac. Spionajul francez “a strâns tot mai mult găurile plasei din 2017” și nu au existat “amenințări reale caracterizate” la adresa străzii Nicolas-Appert, deoarece Charlie Hebdo nu se mai afla la adresa respectivă “de mai mulți ani”, a subliniat el.

Von der Leyen dorește suspendarea fondurilor europene pentru țările care nu respectă drepturile persoanelor LGBTI

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat vineri că va face tot ce-i stă în putere pentru a se ajunge la suspendarea accesării fondurilor europene în cazul statelor membre ale UE care nu respectă drepturile persoanelor LGBTI și pentru a aduce guvernele acestor țări în fața justiției europene, confirmând că executivul comunitar va prezenta curând o „strategie LGBTI” a Uniunii Europene. „Discriminarea în funcție de orientarea sexuală nu are sub nicio formă loc în Uniunea Europeană. Și, atât cât îmi va sta în putere, voi acționa împotriva acesteia. Inclusiv prin suspendarea distribuirii fondurilor și aducerea guvernelor în fața justiției”, a spus Ursula von der Leyen într-o sesiune de întrebări și răspunsuri cu cetățeni europeni pe rețelele de socializare. Ea a răspuns astfel unei întrebări despre discriminarea persoanelor LGBTI (lesbiene, homosexuali, bisexuali, transsexuali, intersexuali) în Polonia și Ungaria. Ursula von der Leyen a adăugat că va face presiuni „pentru a exista o recunoaștere reciprocă a relațiilor familiale în UE, pentru că dacă ești părinte într-o țară, ești în toate” și a amintit că în prezent Comisia Europeană lucrează la o „strategie LGBTI” a Uniunii Europene pe care o va prezenta curând. „Fiecare persoană în Europa trebuie să fie liberă pentru a fi cine dorește și să iubească pe cine dorește, în toate țările europene”, consideră șefa Comisiei Europene. Ea a criticat în mod repetat „zonele libere de LGBT” decretate în Polonia, în opinia sa acestea fiind „zone fără umanitate”. Comisia Europeană a respins în luna iunie finanțări pentru șase localități poloneze din cele circa o sută care au stabilit astfel de zone.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.