MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: China desfăşoară exerciţii militare de încercuire a Taiwanului
SUA sunt foarte îngrijorate de o „escaladare”
China a desfăşurat luni avioane de vânătoare, bombardiere, distrugătoare şi fregate pentru a încercui Taiwanul, în cadrul unei operaţiuni militare prezentate drept un ”avertisment serios” adresat ”separatiştilor”, declanşând o ”alertă consolidată” pe insulele taiwaneze periferice, Taipeiul denunţând ”provocări flagrante”.
Statele Unite, care au avertizat vineri Beijingul împotriva oricărei provocări, în urma unui schimb dur de replici între cei doi vecini, au denunţat operaţiuni ”nejustificate” care reprezintă un ”risc al unei escaladări”, după ce China a desfăşurat avioane şi nave pentru a încercui Taiwanul.
Washingtonul recunoaşte Beijingul în detrimentul Taipeiului ca putere legitimă, începând din 1979, însă rămâne cel mai puternic aliat al Taiwanului şi principalul furnizor de armament al acestuia.
China a prezentat aceste noi exerciţii drept ”avertismente serioase” faţă de ”acţiuni separatiste ale forţelor «independenţei Taiwanului»”. ”Este o operaţiune legitimă şi necesară pentru salvarea suveranităţii statului şi unităţii naţionale”, a apreciat un purtător de cuvânt al Comandamenului de Est al armatei chineze, căpitanul Li Xi.
”Avioane de vânătoare, bombardiere şi alte avioane de atac au fost desfăşurate, dar şi mai multe distrugătoare şi fregate”, anunţă televiziunea publică chineză CCTV.
Preşedintele taiwanez Lai Ching-te a convocat o reuniune în domeniul securităţii din cauza acestor manevre care intră ”în contradicţie cu dreptul” internaţional.
Exerciţiile chineze - denumite Joint Sword-2024B - au avut loc ”în zone de nord, sud şi est ale Insulei Taiwan”, a precizat căpitanul Li Xi. Ele ”se concentrează asupra patrulelor de pregătire a luptei mare-aer, blocadei porturilor şi zonelor-cheie sau ”luării cu asalt a zonelor maritime şi terestre”, a precizat el.
Preşedintele taiwanez Lai Ching-te a promis luni ”să apre un Tiawan democratic” în timp ce China desfăşura manevre la scară mare. ”Împotriva ameninţărilor externe, vreau să-mi asigur compatrioţii că Guvernul va continua să apere sistemul constituţional democratic şi liber, să apere un Taiwan democratic şi să salveze securitatea naţională”, a anunţat preşedintele taiwanez într-un mesaj postat pe Facebook.
„Comportament irațional”
Ministerul taiwanez al Apărării a condamnat un ”comportament iraţional şi provocator” al Beijingului şi a dat asigurări că a ”desfăşurat forţe adecvate pentru a reacţiona în mod adecvat cu scopul de a apăra libertatea şi democraţia şi pentru a apăra suvernitatea” Taiwanului. ”Împotriva ameninţării inamice, toţi ofiţerii şi soldaţii sunt pregătiţi”, subliniază ministerul.
Insulele taiwaneze de la periferia insulei principale - Penghu, Kinmen şi Matsu, ultimele două situate foarte aproape de coastele chineze - au fost plasate în stare de ”alertă consolidată”, a anunţat ministerul. O echipă AFP a văzut în apropierea bazei aeriene Hsinchu, în nordul Taiwanului, patru avioane de vânătoare care au decolat luni. Paza de Coastă chineză a anunţat că a angajat ”inspecţii de menţinerea ordinii în apele din jurul Insulei Taiwan”.
Paza de Coastă taiwaneză a confirmat prezenţa unor nave aparţinând omoloagei sale chineze. ”Mai multe nave” au traversat linia mediană a Strâmtorii Taiwan - nerecunoscută de Beijing -, care taie în două spaţiul maritim dintre insulă şi China continantală, precizează într-un comunicat Paza de Coastă taiwaneză.
China consideră Taiwanul drept parte a teritoriului său cu care urmează să se reunifice într-o bună zi. Ea privilegiază o soluţie paşnică, însă nu a renunţat niciodată să folosească forţa pentru a prelua controlul.
China şi-a sporit presiunile în ultimii ani consolidându-şi activitatea militară în jurul insulei.
Relaţiile dintre Beijing şi Taipei sunt execrabile din 2016, în urma instalării la putere a preşedintei taiwaneze Tsai Ing-wen, iar apoi a succesorului acesteia, Lai Ching-te, în mai 2024. Lai Ching-te s-a angajat joi - într-un discurs de Ziua Naţională a Taiwanului - ”să se opună anexării” chineze a insulei sau ”călcării în picioare a suveranităţii” acesteia.
Un cercetător de la Academia Chinze de Ştiinţe Militare, locotenent-colonelul Fu Zhengnan, ameninţă într-o înregistrare video publicată de presa chineză de stat, că aceste exerciţii se pot ”transforma în luptă în orice moment”. ”Dacă separatiştii din Taiwan provoacă (China) o dată”, trupele chineze din jurul insulei ”vor trece la acţiune”, dă el asigurări.
”Eu nu am să intru în panică, pentru că ei fac adesea manevre”, a declarat AFP un locuitor din Taipei, Benjamin Hsiao. ”Sunt un pic insensibil la ele”, a adăugat acest inginer.
Sondaj: Harris întâmpină dificultăţi să-i convingă alegătorii latino şi afroamericani
Un sondaj New York Times/Siena College o creditează pe vicepreşedinta şi candidata democrată la preşedinţie Kamala Harris cu mai puţin de 60% dintre intenţiile de vot în comunitatea hispanică - care se află în plină creştere în Statele Unite -, cel mai mic nivel al unui candidat democrat în ultimii 20 de ani, în contextul în care întâmpină dificultăţi şi în rândul alegătorilor afroamericani.
Cu trei săptămâni înaintea alegerilor prezidenţiale de la 5 noiembrie, sondajele sunt în continuare strânse, însă mai multe enchete arată că Harris întâmpină dificultăţi să-i convingă atât pe alegătorii latino, cât şi afroamericani.
Vicepreşedinta este creditată cu un avans de ”doar” 19 puncte procentuale faţă de contracandidatul său republican Donald Trump în acest electorat strategic în mai multe state-pivot din Sud-Vest - Arizona sau Nevada -, cu şapte puncte procentuale mai puţin decât Joe Biden în 2020 şi cu 20 mai puţin decât Hillary Clinton în 2016
Duminică ea a făcut campanie în Norh Carolina (sud-est), într-o regiune cu o populaţie afroamericană puternică în acest stat în care un democrat a obţinut ultima oară o victorie în 2008 şi care a fost sinistrat de uraganul Helene.
Într-un miting la Greenville, ea l-a atacat pe rivalul său, despre care a spus că este interesat ”mai mult să le facă frică oamenilor, să provoace teama, să aţâţe probleme decât să-i ajute să le rezolve, ceea ce fac adevăraţii lideri”.
O „armată de migranți ilegali”
La rândul său, Donald Trump a făcut campanie în Arizona, unde a recurs la retorica sa împotriva migranţilor şi a acuzat Guvernul Biden-Harris de ”importarea unei armate de migranţi ilegali” veniţi din ”închisori din întreaga lume”.
El a promis că, în cazul în care va fi ales, va angaja 10.000 de grăniceri suplimentari şi le va creşte salariul cu 10%. Tribunul populist şi-a crescut cu un nivel retorica incendiară la Fox News, unde a declarat că ”Garda Naţională”, eventual ”militarii” trebuie să fie chemaţi împotriva ”inamicului din interiorul” Statelor Unite împotriva ”personelor rele, personelor nebune, nebuni de extremă stânga”.
În urma acestor dueluri la distanţă, Kamala Harris şi Donald Trump îşi fac campanie luni în Pennsylvania (nord-est), considerat un stat crucial în cursa la fotoliul de la Casa Albă.
Europa Clipper pleacă în misiune pentru a afla dacă o lună a planetei Jupiter poate găzdui viaţă
chiar dacă satelitul Europa are doar un sfert din diametrul Pământului, oceanul său subteran poate conţine de două ori mai multă apă decât oceanele Terrei
NASA este pregătită să trimită o navă spaţială pe o lună îngheţată a lui Jupiter, unde ar putea fi viaţă. Misiunea Europa Clipper urma să decoleze de la Centrul spaţial Kennedy din Florida luni seară (ora României), după ce planul iniţial de lansare, joi, a fost anulat din cauza vânturilor puternice aduse de uraganul Milton.
Fără alte probleme, nava spaţială de şase tone - cea mai mare construită vreodată de NASA pentru o misiune planetară - va trece pe lângă Marte şi se va învârti în jurul Pământului înainte de a se îndrepta spre Jupiter, parcurgând aproape 2,9 miliarde de kilometri înainte de a ajunge la destinaţie în 2030.
Deşi misiunea în valoare de 5 miliarde de dolari (3,8 miliarde de lire sterline) nu va căuta viaţă pe friguroasa lună, setul de instrumente al sondei va scruta suprafaţa Europei pentru a găsi amprente de compuşi organici şi gazele eliberate de lună pentru a evalua dacă aceasta este locuibilă. „Este o şansă pentru noi de a explora nu o lume care ar fi putut fi locuibilă cu miliarde de ani în urmă, ci o lume care ar putea fi locuibilă astăzi, chiar acum”, a declarat Curt Niebur, cercetător în cadrul programului misiunii.
Nava spaţială măsoară mai mult de 30 de metri de la un capăt la altul, în mare parte din cauza panourilor solare supradimensionate necesare pentru a genera suficientă energie pentru sistemele electrice ale sondei atât de departe de soare. Aceasta transportă nouă instrumente, inclusiv camere de luat vederi pentru cartografierea suprafeţei lunare şi radare pentru a vedea sub stratul gros de gheaţă al lunii.
Această lună este considerată o „lume oceanică”. Chiar dacă Europa are doar un sfert din diametrul Pământului, oceanul său subteran poate conţine de două ori mai multă apă decât oceanele Pământului.
„Ca lume oceanică, Europa este foarte intrigantă. Iar această misiune ne va ajuta să înţelegem o parte complexă a sistemului nostru solar”, a declarat Gina DiBraccio, director interimar al diviziei de ştiinţă planetară a NASA.
Lumile oceanice, a spus DiBraccio, ar putea fi un tip comun de corp în afara sistemului nostru solar. „Clipper va fi prima misiune care ne va permite să caracterizăm dacă se poate locui pe ceea ce ar putea fi cel mai comun tip de lume locuită din universul nostru”, a declarat DiBraccio.
În ciuda suprafeţei sale ostile şi friguroase, oamenii de ştiinţă cred că Europa ar putea fi capabilă să găzduiască viaţă. Buratti a menţionat că există trei cerinţe principale pentru ca viaţa să se formeze: apă lichidă, anumite substanţe chimice - în special compuşi organici care ar putea servi drept hrană pentru orice organism primitiv - şi o sursă de energie. Europa primeşte doar aproximativ 4% din radiaţia solară pe care o primeşte Pământul, de cinci ori mai aproape de Soare.
Pe fundul oceanului Europa, acolo unde apa se întâlneşte cu mantaua stâncoasă, pot exista orificii termale unde căldura eliberează energie chimică. „Acestea ar putea fi similare cu orificiile termale din oceanele adânci ale Pământului, unde există viaţă primitivă şi unde viaţa ar fi putut lua naştere pe Pământ”, a declarat Buratti.
Jupiter este cea mai mare planetă din sistemul nostru solar. Dintre cele 95 de luni ale sale recunoscute oficial, Europa este a patra ca mărime, după Ganymede, Callisto şi Io. Europa orbitează la aproximativ 417.000 de mile (671.000 km) de Jupiter.
Zelenski: Soldați nord-coreeni luptă alături de cei ruși împotriva Ucrainei
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat duminică că relațiile de apărare cu partenerii țării sale ar trebui să se schimbe în lumina transferurilor nord-coreene de persoane, precum și de arme către forțele ruse din Ucraina.
Kremlinul a respins, recent, afirmațiile Coreei de Sud conform cărora Coreea de Nord ar fi trimis personal militar pentru a ajuta Rusia în lupta împotriva Ucrainei și ar putea evalua o desfășurare mai amplă. „Vedem că alianța dintre Rusia și regimuri precum cel nord-coreean devine tot mai puternică”, a declarat Zelenski în discursul său video nocturn. „Nu este vorba doar despre transferul de arme, este vorba de fapt despre transferul de oameni din Coreea de Nord către forțele armate ale ocupanților.”
„Este evident că, în astfel de condiții, relația cu partenerii noștri trebuie să evolueze”, a adăugat el. „Linia frontului are nevoie de mai mult sprijin. Vorbim despre mai multe capacități cu rază lungă de acțiune pentru Ucraina și mai multe provizii susținute pentru forțele noastre, mai degrabă decât despre o simplă listă de echipamente militare.”
Ministrul sud-coreean al apărării, Kim Yong-hyun, a declarat și el că „există o mare posibilitate” ca Phenianul să desfășoare trupe pentru a ajuta Rusia în războiul cu Ucraina.
Kim a declarat, de asemenea, în cadrul unei audieri parlamentare, că este posibil ca informațiile conform cărora ofițeri militari nord-coreeni ar fi fost uciși într-o lovitură ucraineană pe teritoriul controlat de forțele ruse să fie adevărate.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, întrebat joi dacă Coreea de Nord își trimite trupele să lupte în Ucraina, a declarat reporterilor: „Aceasta pare a fi o altă știre falsă”.