MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Cele şapte state care vor determina scrutinul american
Alegerile prezidenţiale din SUA, ca şi cele din 2020, se vor rezuma la câteva zeci de mii de voturi în câteva state deosebit de disputate, unde Donald Trump şi Kamala Harris îşi concentrează ultimele eforturi de campanie, potrivit AFP.
Spre deosebire de statele care s-au alăturat vicepreşedintelui democrat, precum California sau New York, sau fostului preşedinte republican, precum Kentucky sau Oklahoma, aceste şapte teritorii nu înclină clar spre un partid sau altul. Americanii le numesc „swing states”.
Pennsylvania
În mod clar cel mai râvnit stat, arbitrul alegerilor. Donald Trump a câştigat aici la mustaţă în 2016 şi Joe Biden la fel în 2020.
Muncitorii cu gulere albastre din acest stat din nord-est, care a cunoscut un declin industrial major, au trecut de la democraţi la Donald Trump. Dar Kamala Harris speră să îi recâştige pe unii dintre ei datorită marilor proiecte de infrastructură creatoare de locuri de muncă lansate de Joe Biden şi de sprijinului sindicatelor.
Marile oraşe Philadelphia şi Pittsburgh înclină spre vicepreşedinte, în timp ce fostul preşedinte mizează pe populaţia rurală.
Michigan
Un alt bastion democrat marcat de dezindustrializare care a înclinat pentru Donald Trump în 2016, spre surprinderea tuturor. Joe Biden a câştigat-o din nou în 2020.
Comportamentul numeroşilor alegători musulmani şi arabi din acest stat, care au fost indignaţi în ultimul an de sprijinul acordat de SUA Israelului în războiul său împotriva Gaza, va fi crucial pentru Kamala Harris.
Totuşi, în acest leagăn al industriei auto, candidatul democrat a primit sprijinul principalului sindicat din sector, UAW. Donald Trump mizează pe costul vieţii pentru a mobiliza clasa de mijloc, prezentându-l pe adversarul său drept co-responsabil pentru un mandat democrat marcat de inflaţie.
Wisconsin
Un alt stat pierdut de democraţi în 2016 şi recucerit în 2020. Republicanii, al căror partid s-a născut în acest stat, şi-au ţinut marea convenţie acolo în iulie.
Democraţii speră să îi cucerească pe republicanii moderaţi, respinşi de retorica scandaloasă a lui Donald Trump, mizând pe „ameninţarea existenţială la adresa democraţiei” pe care acesta ar reprezenta-o.
Georgia
În urma marilor mişcări antirasiste, acest stat conservator cu populaţie afro-americană numeroasă (aproximativ 30% din electorat) îl preferase pe democratul Joe Biden în 2020. Kamala Harris, care ar putea deveni prima femeie de culoare care ajunge la Casa Albă, speră să se adreseze tinerilor şi minorităţilor din Atlanta. Dar se pare că se luptă să obţină votul bărbaţilor de culoare. Constituţia religioasă considerabilă a statului îl laudă pe Donald Trump ca arhitect al abrogării garanţiei federale privind avortul.
Carolina de Nord
Singurul dintre cele şapte „state oscilante” care în 2024 a votat în favoarea republicanilor, la fel ca în 2020. De fapt, statul nu a mai votat cu democraţii din 2008, dar a ales un guvernator democrat din 2017.
După trecerea devastatoare a uraganului Helene, care a ucis cel puţin 101 persoane în Carolina de Nord, Donald Trump a răspândit acuzaţii false cu privire la răspunsul guvernului la catastrofă. Dar impactul asupra electoratului local este greu de determinat. La fel ca în Georgia, Kamala Harris mizează pe afro-americani şi pe tineri.
Arizona
Teritoriu mai degrabă republican, acest stat din sud-vestul ţării a creat o surpriză în 2020 alegându-l pe Biden la limită, cu un avans de 10.457 de voturi.
Însă tema imigraţiei ilegale, subliniată de candidatul republican în termeni din ce în ce mai acerbi, ar putea atinge un punct sensibil în acest stat de la graniţa cu Mexicul, în ciuda numărului mare de latino-americani. Totuşi, există speranţe pentru Kamala Harris: în 2022, statul a respins un candidat trumpist la funcţia de guvernator, alegând un democrat.
Nevada
Cel mai puţin populat dintre „swing states”, cunoscut pentru cazinourile din Las Vegas, nu a mai votat pentru un republican de la George Bush în 2004.
Conservatorii cred însă că îl pot întoarce în favoarea lor, bazându-se în special pe populaţia latino-americană, care se distanţează tot mai mult de democraţi, în special bărbaţii. Susţinătorii Kamalei Harris speră că sosirea de noi rezidenţi, angajaţi mai tineri şi mai bine educaţi, care vin adesea din California vecină pentru a lucra în domeniul tehnologiei sau al tranziţiei energetice, ar putea înclina în favoarea lor.
Alegerile prezidenţiale americane se bazează pe un sistem foarte special. Donald Trump a învins-o pe Hillary Clinton în 2016, deşi primise cu aproape trei milioane de voturi mai puţin, George W. Bush a fost ales în 2000 împotriva lui Al Gore, care primise cu aproape 500.000 de voturi mai mult.
În centrul acestui sistem de vot indirect se află alegătorii din colegiul electoral. În aceste două exemple, victoria aparent surprinzătoare a candidaţilor republicani poate fi explicată prin faptul că aceştia au depăşit cele 270 de voturi electorale necesare pentru a deschide porţile Casei Albe, scrie AFP.
Sistemul datează din Constituţia de la 1787, care stabilea regulile alegerilor prezidenţiale bazate pe sufragiul universal indirect într-un singur tur.
Părinţii fondatori au văzut în acest sistem un compromis între alegerea preşedintelui prin sufragiu universal direct şi alegerea de către Congres, considerată prea nedemocratică.
Cine sunt aceşti electori
Ei sunt în total 538. Cei mai mulţi dintre ei sunt reprezentanţi aleşi şi oficiali locali ai partidelor, însă numele lor nu apar pe buletinele de vot şi sunt în marea lor majoritate necunoscuţi publicului larg.
Fiecare stat are atâţia electori câţi membri aleşi sunt în Camera Reprezentanţilor (un număr determinat în funcţie de populaţie) şi în Senat (doi pentru fiecare stat).
California, de exemplu, are 55, iar Texas 38. Vermont, Alaska, Wyoming şi Delaware au doar trei. Candidatul care obţine majoritatea voturilor într-un stat primeşte toţi alegătorii din statul respectiv, cu excepţia Nebraska şi Maine, care îşi distribuie alegătorii pe bază proporţională.
De ce câştigătorul nu va putea fi cunoscut la 5 noiembrie
Alegerile prezidenţiale din SUA vor avea loc pe 5 noiembrie, însă câştigătorul cursei s-ar putea să nu poată fi cunoscut decât la câteva zile după închiderea urnelor, relatează Reuters. Pe măsură ce buletinele de vot sunt numărate, un candidat poate părea în frunte, pe baza primelor rezultate, pentru ca apoi rivalul să reducă diferenţa pe măsură ce sunt numărate mai multe voturi. În 2020, unele state au experimentat „mirajul roşu”, în care Trump părea să conducă în noaptea alegerilor, înainte ca o „schimbare albastră” să-l depăşească şi să-l aducă în faţă pe democratul Joe Biden, un fenomen pe care Trump l-a folosit pentru a-şi amplifica afirmaţiile false potrivit cărora alegerile au fost furate.
Nu s-a întâmplat însă nimic de genul acesta. Democraţii tind să locuiască în zone urbane mai populate, unde numărarea voturilor durează mai mult. De asemenea, democraţii au adoptat votul prin corespondenţă mai uşor decât republicanii, după afirmaţiile false ale lui Trump potrivit cărora buletinele de vot prin corespondenţă nu sunt demne de încredere, iar numărarea acestor buletine durează mai mult decât a voturilor din ziua alegerilor. Trump a încurajat şi a criticat deopotrivă votul anticipat şi prin corespondenţă în 2024.
Democraţii îi depăşesc pe republicani în ceea ce priveşte voturile prin corespondenţă încă o dată în acest an, potrivit unui sistem de urmărire a votului anticipat menţinut de Laboratorul electoral al Universităţii din Florida, deşi republicanii au mai redus din diferenţă.
Reacţii diferite la Paiporta: Pedro Sanchez pleacă rapid, Felipe şi Letizia rămân să consoleze mulţimea
Premierul spaniol Pedro Sanchez a plecat rapid de la incidentele create de localnicii din Paiporta, una dintre zonele cele mai afectate de inundaţiile catastrofale din Spania. Maşina în care a fost urcat a devenit ţinta oamenilor furioşi, care l-au înjurat şi i-au reproşat lipsa de ajutor după furtună. În schimb, regele Felipe al VI-lea şi-a păstrat calmul şi a continuat să-i consoleze pe oameni, alături de regina Letizia, care chiar izbucneşte în lacrimi
Presa spaniolă a evidenţiat, duminică seară, modul diferit în care au reacţionat cuplul regal şi premierul spaniol în timpul incidentelor ieşite din comun de la Paiporta, când localnicii furioşi au aruncat cu noroi şi alte obiecte înspre autorităţi.
Imediat după izbucnirea revoltei sinistraţilor lipsiţi de ajutor, premierul Sanchez a fost evacuat sub protecţia umbrelelor ţinute de gărzile care-l protejau şi introdus într-o maşină. O parte dintre localnicii furioşi au continuat să-l înjure, să-i ceară demisia şi să strige „Asasinii”, lovind, în acelaşi timp, cu pietre şi diverse obiecte, maşina în care se afla, spărgându-i geamurile şi îndoindu-i tabla.
În schimb, regele Felipe al VI-lea a rămas în mijlocul mulţimii furioase încercând să-i calmeze şi să-i consoleze pe oameni, ca şi soţia sa, regina Letizia, care, deşi fusese lovită şi era plină de noroi, a continuat să-i îmbărbăteze pe sinistraţi, ba chiar a izbucnit în lacrimi la un moment dat.
Vizibil afectată de nenorocirea care i-a lovit pe oameni, regina Letizia a stat timp îndelungat în mijlocul oamenilor, empatizând puternic cu ei, îmbrăţişându-i şi încercând să le dea speranţă. Printre lacrimi, suspine şi revoltă, localnici care au rămas fără nimic în urma viiturilor sau care şi-au pierdut persoane dragi, încă date dispărute, le-au cerut regelui şi reginei să nu-i abandoneze şi să ia o decizie, pentru că „au pierdut totul”.
„Pedro Sánchez a minimizat importanţa revoltei sociale care a izbucnit duminică în Paiporta. Preşedintele Guvernului a redus incidentele din această localitate valenciană la nişte „violente marginale”, unde locuitorii au aruncat cu noroi şi diverse obiecte pentru a protesta faţă de lipsa de ajutor după furtuna DANA. Sánchez a fost evacuat rapid după izbucnirea altercaţiilor, în timp ce Regele şi Regina au continuat să discute şi să ofere sprijin locuitorilor din Paiporta”, menţionează El Emigrante pe Facebook.
Potrivit okdiario.com, premierul Pedro Sanchez a vrut să dea o declaraţie comună cu preşedintele Comunităţii Valenciene, Carlos Mazón în care să condamne „violenţele” însă, acesta din urmă a refuzat, motiv pentru care Sanchez a susţinut singur declaraţia respectivă.
Patriarul Kirill exultă: Pedeapsa cu moartea nu a fost niciodată condamnată de Biserica Ortodoxă Rusă
Biserica Ortodoxă Rusă (ROC) nu a condamnat niciodată pedeapsa cu moartea „conform legii”, dar nici nu a salutat această măsură, a declarat Patriarhul Kirill al Moscovei. Potrivit clericului, nici măcar Iisus Hristos nu a condamnat pedeapsa capitală, deși el însuși a fost condamnat la aceasta. „Alungați-l din mijlocul vostru pe cel rău”, a spus Patriarhul Kirill care a citat din Biblie și a explicat că, în acest fel, Scriptura permite posibilitatea de a „îndepărta” un criminal dacă acesta nu poate fi izolat de societate.
În octombrie, șeful Bisericii Ortodoxe Ruse a declarat că una dintre provocările științei moderne o reprezintă încercările de a „dezumaniza” o persoană și de a efectua experimente pe ea fără consimțământul său.
Patriarhul Kirill este un susţinător al preşedintelui Vladimir Putin. Anul acesta, Parlamentul ucrainean a votat pentru interzicerea unei Biserici Ortodoxe Ucrainene (UOC) legate de Moscova, acuzându-i pe membrii acesteia de colaborare cu Rusia.
Chris Martin a căzut printr-o gaură din scenă la Melbourne, la câteva săptămâni după accidentul Oliviei Rodrigo
Solistul trupei britanice Coldplay, Chris Martin, a căzut într-o gaură din scenă în timp ce concerta la Melbourne, potrivit The Guardian. Chris Martin vorbea mulţimii în timpul celui de-al patrulea şi ultim concert din Melbourne de pe Marvel Stadium, care face parte din turneul „Music of the Spheres”, când a căzut pe spate într-o gaură din scenă.
Imaginile surprinse de fani îl arată pe Martin citind şi arătând spre posterele din mulţime chiar înainte de cădere. O persoană era înăuntru şi l-a prins pe Martin în ultimul moment şi se pare că i-a amortizat aterizarea.
Publicul a oftat înainte ca Martin să spună: „Asta nu e planificat, vă mulţumesc că m-aţi prins, foarte mult! Mulţumesc băieţi, la naiba!”.
Incidentul vine la doar trei săptămâni după ce vedeta pop americană Olivia Rodrigo a căzut şi ea de pe scenă în timp ce cânta pe Rod Laver Arena din Melbourne.
Indonezia: Vulcanul Laki-laki a erupt, provocând moartea a nouă persoane
Cel puţin nouă persoane au murit după ce vulcanul Lewotobi Laki-laki din estul Indoneziei a erupt duminică, degajând coloane explozive de lavă şi forţând autorităţile să evacueze mai multe sate din apropiere, au declarat luni autorităţile, potrivit Reuters.
Muntele Lewotobi Laki-laki, situat pe insula Flores din provincia Nusa Tenggara de Est, a erupt duminică la ora locală 23.57 (15:57 GMT), aruncând o coloană de culoarea roşu aprins de lavă, cenuşă vulcanică şi roci incandescente, a declarat luni Hadi Wijaya, un purtător de cuvânt al Centrului de Vulcanologie şi Mitigare a Riscurilor Geologice (PVMBG). "După erupţie, s-a produs o pană de curent, apoi a plouat şi au fost fulgere mari care au provocat panică în rândul locuitorilor", a declarat el pentru Reuters, adăugând că autoritatea a ridicat statutul vulcanului la nivelul IV sau cel mai înalt. Agenţia a recomandat ca zona să fie eliberată pe o rază de şapte kilometri.
Lava şi rocile au lovit cele mai apropiate aşezări la aproximativ patru kilometri de crater, arzând şi distrugând casele locuitorilor, a declarat Hadi. Până luni dimineaţă, cel puţin nouă persoane au murit, a anunţat Heronimus Lamawuran, un oficial local din zona de est a Flores, adăugând că erupţia a afectat şapte sate.
„Am început să evacuăm locuitorii din această dimineaţă în alte sate situate la aproximativ 20 km (13 mile) de crater”, a spus el. Cele mai apropiate sate erau acoperite de cenuşă vulcanică groasă luni dimineaţă, a adăugat Heronimus.
Indonezia se află pe „Inelul de foc al Pacificului”, o zonă cu activitate seismică ridicată deasupra mai multor plăci tectonice. Această erupţie urmează unei serii de erupţii ale diferiţilor vulcani din Indonezia. În mai, un vulcan de pe insula îndepărtată Halmahera, Muntele Ibu, a provocat evacuarea oamenilor din şapte sate.
Vulcanul Ruang din Sulawesi de Nord a erupt, de asemenea, în luna mai şi a determinat autorităţile să evacueze peste 12 000 de persoane.
