MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Cel puțin 175 de minori, abuzați de membri ai Legiunii lui Cristos
18 dintre cei 33 de religioși care au comis abuzuri fac în continuare parte din congregație
Cel puțin 175 de minori au fost victime ale unor agresiuni sexuale ale unor membri ai Legiunii lui Cristos din 1941 în 2019, și fondatorului acesteia Marcial Maciel, dezvăluie un raport intern al puternicei congregații catolice. Faptele au fost comise de 33 de religioși - preoți sau diaconi -, iar Marcial Maciel a abuzat 60 de minori, potrivit acestui raport intern cu privire la o perioadă care începe la înființarea Fundației Legiunea lui Cristos, în 1941, și până la 16 decembrie 2019, întocmit de o comisie înființată în iunie de către superiorul general al congregației, Eduardo Robles-Gil.
Raportul a fost publicat sâmbătă, după ce Papa Francisc, care a făcut din lupta împotriva abuzurilor sexuale în Biserica Catolică una dintre prioritățile pontificatului său, a ridicat marți secretul pontificat care acoperea acest flagel. Instituția este afectată de mai mulți ani de dezvăluiri succesive de scandaluri masive de agresiuni pedofile, comise timp de decenii de preoți sau religioși și mușamalizate adesea de ierarhia acestora în mai multe țări, inclusiv în Statele Unite, Chile sau Germania. “În marea lor majoritate, victimele erau băieți adolescenți cu vârste cuprinse între 11 și 16 ani”, se precizează în textul divulgat sâmbătă pe site-ul ceroabusos.org, controlat de Legiunea lui Cristos.
Congregația, înființată de mexicanul Marcial Maciel (1920-2008), afirmă că înaintează într-un proces de “reparație și reconciliere” cu 45 de victime, recunoscând că este necesar să îl extindă la celelalte victime. În raport se arată că 18 dintre cei 33 de religioși care au comis abuzuri fac în continuare parte din congregație, dar precizează că ei au fost îndepărtați din sarcini care au legătură cu publicul sau minori. Dintre cele 33 de persoane, 14 au fost la rândul lor victime ale Legionarilor, ceea ce relevă existența unor “lanțuri de abuz” în care “o victimă a unui Legionar devine, la rândul său, cu timpul, un agresor”.
“În acest sens, este emblematic faptul că 111 minori abuzați în Congregație au fost victime ale părintelui Maciel, a uneia dintre victimele sale sau unei victime a victimelor sale”, se arată în raport.
“Probabil că există mai multe cazuri de abuzuri decât cele din raport, iar statisticile ar trebui actualizate cu regularitate”, se mai arată în document.
Legiunea lui Cristos, care deține centre educative în mai multe țări, s-a distanțat de fondatorul său, protejat o vreme de Vatican înainte să-i piardă toată încrederea.
Statele Unite se dotează cu o Forță spațială
Statele Unite au de-acum - după ce Donald Trump a ratificat legea finanțării militare aferente lui 2020 - o Forță spațială (US Space Force), care urmează să fie însărcinată să asigure dominația Statelor Unite în acest nou teren de război.
“Spațiul este noul front de răboi al lumii”, a declarat președintele american în ceremonia de promulgare. “Este ceva incredibil. Este un mare pas”, a apreciat el. Dragă președintelui american - care s-a lovit inițial de o rezistență aprigă la Pentagon -, Forța spațiului devine a șasea armă a armetei americane, după Forțele terestre (US Army), Forțele aeriene (US Air Force), Marină (US Navy), Corpul Pușcașilor Marini (US Marine Corps, USMC) și Paza de Coastră (US Coast Guard, USCG). “Dependența noastră față de echipamente în spațiu a crescut mult, iar azi spațiul a devenit un teren de război cu drepturi depline”, a declarat secretarul american al Apărării Mark Esper.
“Păstrarea dominației americane în acest teatru este de-acum misiunea Forței spațiale a Statelor Unite”, a subliniat el. Dominația Statelor Unite în spațiu este amenințată de China și Rusia, care și-au dezvoltat capacitățile tehnologice. Amenințările merg de la bruiajul comunicațiilor și sateliților GPS, până la atacarea cu o rachetă de tip sol-aer a unui satelit, lucru pe care China l-a testat cu succes în 2007, potrivit Pentagonului. În China și Rusia, “credem că spațiul este călcâiul lui Ahile (al Statelor Unite), ceea ce le dă un avantaj asimetric față de Statele Unite”, aprecia în august adjunctul secretarului Apărării însărcinat cu politica spațială Steve Kitay.
Așa cum Corpul Pușcașilor Marini este plasat sub autoritatea US Navy, Forța spațială va fi plasată sub autoritatea secretarului US Air Force și va fi condusă de un Comandant al operațiunilor spațiale, care se va afla sub autoritatea directă a secretarului Apărării. Șeful Pentagonului a comparat nașterea acestei noi forțe americane cu cea a US Air Force, separată de Forțele terestre în 1947.
Fără uniforme
În august, președintele american a înființat deja Comandamentul Militar al Spațiului, intitulat “Spacecom”, care a devenit al 11-lea comandament militar la Pentagon, echivalentul de exemplu al CENTCOM, însărcinat cu operațiunile militare americane în Orientul Mijlociu, sau SOUTHCOM, însărcinatcu America Latină.
Activitățile administrative și operaționale ale Pentagoului sunt împărțite în mod clar în două categorii - recurtarea, formarea și gestionarea revin ramurilor armatei, în timp ce operațiunile militare sunt plasate în responsabilitatea comandamentelor militare.
Forța spațiului urmează să aibă inițial 16.000 de militari și civili, însărcinați deja cu operațiuni legate de spațiu în cadrul US Air Force.
Forța urmează să fie condusă de către generalul Jay Raymond, care este în prezent comandantul SPACECOM. Obiectivul este ca în ea să fie integrați treptat militarii și civilii însărcinați cu spațiul, care erau până acum atașați armatei terestre și US Navy. Bugetul forței este limitat, pentru moment, de aproximativ 40 de milioane de dolari în anul fiscal 2020 - care a început în octombrie - și este dstinat înființării Forței spațiului.
În pofida faptului că militarii sunt foarte atașați însemnelor pe care le poartă pe braț, problema uniformei militarilor din cadrul Forței spațiale nu a fost hotărâtă încă. Și nici numele lor, insignele sau imnul lor.
Cine este autorul atacului de la sediul “KGB”
n doi agenți și-au pierdut viața și alte cinci persoane au fost rănite într-un atac, după toate probabilitățile, solitar n motivațiile atacatorului nu sunt cunoscute
Autoritățile ruse au anunțat moartea unui al doilea agent din cadrul serviciilor ruse de securitate FSB (ex-KGB) în urma atacului armat de joi, în apropierea sediului central al serviciilor secrete, la Moscova, al cărui autor, un rus în vârstă de 39 de ani, a fost identificat.
Comitetul de anchetă, însărcinat cu dosare importante în Rusia, a confirmat informații de presă potrivit cărora bărbatul care a deschis focul și care a fost ucis apoi de forțele de ordine este Evgheni Maniurov, un locuitor din regiunea Moscovei. Potrivit cotidienelor Kommersant, Komsomolskaia Pravda, postului de televiziune REN-TV și altor publicații, atacatorul locuia la Podolsk, la sud de Moscova. Amator de tir sportiv, el a lucrat ca gardă de securitate. Comitetul de anchetă a anunțat, de asemenea, moartea unui al doilea agent FSB, care nu apărea în bilanțurile prezentate. Rănit în atacul armat, “el a fost transportat la spital în stare gravă, unde a decedat”, a anunțat organizația.
Atât Serviciul federal rus de securitate (FSB), al cărui sediu în centrul Moscovei a fost vizat, cât și Comitetul de anchetă au comunicat până acum în mod laconic.
Bilanțul atacului este de doi agenți FSB morți și cinci persoane rănite - inclusiv un civil.
Atacatorul a fost ucis prin împușcare la puțin timp după ce a deschis focul, în zona Pieței Lubianka, la Moscova, unde se află impozanta clădire galbenă-maro în care se află sediul acestei instituții moștenitoare a KGB. Unul dintre puținii oficiali ruși care s-a exprimat vineri cu privire la acest subiect este primarul capitalei, Serghei Sobianin, care a anunțat pe Twitter că răniții “primesc toate îngrirjirile necesare”. Niciun indiciu nu a fost oferit despre motivațiile atacatorului. Ancheta a fost deschisă cu privire la “atingere la viața unui agent al forțelor de ordine”.
Atacul a intervenit în contextul în care Rusia sărbătorește, ca în toți anii, la 19 decembrie, Ziua Agenților Contraspionajului Militar, iar la 20 decembrie Ziua Agenților Serviciilor de Securitate.
Președintele Vladimir Putin, un fost agent KGB și un un fost director FSB (1998-1999), participa de altfel, joi, la momentul faptelor, la o ceremonie care marca aceste sărbători profesionale. Atacul a avut loc în plin centrul Moscovei, la aproximativ zece minute de Kremlin, sediul președinției, un cartier în care prezența poliției este în continuare densă.
Permis de port armă
Presa rusă a dezvăluit percheziții nocturne la domiciliul suspectului, la Podolsk, un oraș cu 300.000 de locuitori situat la aproximativ 40 de kilometri de centrul capitalei ruse. Mai multe arme erau înregistrate în mod legalpe numele acestuia. Ziarul Komsomolskaia Pravda a dicutat cu unul dintre antrenorii de tir ai sportivului ucis.
“El discuta normal, venea la curs într-o parka neagră, lungă. I se propunea să o dea jos, dar spunea că îi e bine așa”, a declarat instructorul Oleg Solovici, care nu a remarcat nimic “anormal”.
“Deținea o pușcă cu țeava ghintuită de 7,62 milimetri, cu toate autorizațiile, ceea ce înseamnă că, de cel puțin cinci ani deținea (legal) o pușcă de vânătoare. Asta înseamnă că statul avea încredere în el”, a relevat el. O vecină, intervievată de postul REN-TV, s-a declarat “șocată. Este o familie (atacatorul și mama sa) bună”.
Mai multe publicații au difuzat o fotografie cu corpul celui care este prezentat ca fiind atacatorul, un bărbat corpolent, cu sânge pe față, care poartă ochelari și o barbă scurtă grizonantă.
Rusia a fost teatrul a numeroase atentate în anii 2000, în legătură cu Războiul din Cecenia împotriva separatiștilor, iar apoi în legătură cu rebeliuea islamistă care a însângerat Caucazul de Nord.
În 2010, un dublu atentat-sinucigaș a vizat metroul din Moscova. Una dintre explozii a avut loc în stația de metrou Lubianka. FSB a fost vizat, de asemenea, în octombrie 2018, când un adolescent în vârstă de 17 ani, care se revendica de la mișcarea anarhistă, s-a detonat într-o filială locală, în nordul țării, rănind trei angajați.
SUA, îngrijorate de prezența mercenarilor ruși în Libia
Statele Unite sunt “foarte îngrijorate” de o intensificare a confruntărilor armate în Libia, pe care o impută prezenței unui număr tot mai mare de mercenari ruși în serviciul forțelor mareșalului Khalifa Haftar, potrivit unui oficial de la Departamentul de Stat. Mareșalul Haftar, cel mai puternic om în estul Libiei, a lansat în aprilie o ofensivă împotriva Guvernului de Uniune Națională (GNA) al lui Fayez al Sarraj, la Tripoli, recunoscut de comunitatea internațională în 2015. “Suntem foarte îngrijorați de supralicitarea militară”, a declarat sâmbătă un oficial pentru Reuters. “Rușii poartă un război hibrid, cu drone și avioane. Nu e bine”. “Credem că prezența sporită a unor forțe și mercenari din (grupul) Wagner pe teren este pe cale să modifice natura conflictului și să-l intensifice”, consideră acest oficial, care a solicitat protecția anonimatului.
Grupul Wagner este o organizație paramilitară rusă care a apărut în timpul Războiului din Ucraina și care efectuează misiuni clandestine în mai multe țări, inclusiv în Siria. Grupul ar avea legături cu un oligarh apropiat președinteșui rus Vladimir Putin.
Potrivit unor diplomați, mareșalul Haftar, susținut de Egipt și Emiratele Arabe Unite (EAU), ar fi primit sprijinul mercenarilor ruși recent.
Acest subiect a fost evocat la începutul lunii, în cursul unei întâlniri între secretarul de Stat american Mike Pompeo și ministrul rus de externe Serghei Lavrov. Rusia neagă orice implicare directă în conflictul libian. Potrivit oficialului american citat de Reuters, implicarea mercenarilor ruși nu a modificat, în acest stadiu, echilibrul de forțe între Armata de Eliberare Națională (ANL) a lui Khalifa Haftar și trupele care susțin GNA.
Parlamentul turc a adoptat recent un acord militar între Turcia și GNA care prevede o prezență militară turcă în Libia și formarea cadrelor militare libiene. Oficialul american a denunțat această inițiativă drept “provocatoare” și a apreciat că ea “nu ajută”. Ankara a furnziat GNA armament, vehicule militare și drone, încălcând un embargo impus de ONU armamentului, potrivit unui raport ONU la care Reuters a avut acces în noiembrie.
Macron renunță la pensia de președinte
Emmanuel Macron a renunțat la viitoarea sa pensie de președinte - în valoare de 6.220 de euro brut pe lună -, a anunțat Palatul Elysée în a 17-a zi de grevă în Franța împotriva reformei pensionării.
Șeful statului, care și-a sărbătorit sâmbătă împlinirea vârstei de 42 de ani, și al cărui mandat se încheie în 2022, a decis totodată să nu facă parte, în viitor, din Consiliul Constituțional francez. Foștii șefi de stat sunt membri de drept pe viață ai Consiliului și primesc o indemnizație în valoare de 13.500 de euro pe lună. Această decizie intervine în plină grevă și manifestații împotriva unei reforme a pensionării pe care o dorește președintele, care a îndemnat sâmbătă la un “armistițiu”, în a 17-a zi de mobilizare. Însă, potrivit Palatului Elysée, “nu este o voință de afișare”, ci doar “o voință de coerență” a lui Emmanuel Macron, primul președinte care renunță la pensia pe viață la care are dreptul după ce pleacă din funcție. Pensia unui fost președinte este în valoare de 6.220 de euro brut pe lună. Potrivit unei legi din 1955, această pensie nu este condiționată de vârstă și nici de vreun plafon al veniturilor.
Arestări masive împotriva gangului MS-13
Peste 230 de presupuși membri ai gangului MS-13, o organizație criminală de origine hispanică, au fost arestați la New York, Baltimore și în El Salvador într-una dintre cele mai ample operațiuni împotriva grupării, au anunțat autoritățile de la New York. Această operațiune împotriva organizației criminale a intervit după mai bine de doi ani de anchetă, au precizat reprezentanți ai Agenției americane antidrog DEA și procurorul comitatului Suffolk. Comitatul Suffolk din Long Island, la est de New York, este una dintre regiunile din Statele Unite în care gangul MS-13 este cel mai bine implantat.
Dintre cele peste 230 de persoane arestate în această operațiune, 96 sunt din Suffolk County. Autoritățile nu precizează în comunicat dacă sunt americani sau de naționalitate străină. “Arestăzile pun capăt unor eforturi ale MS-13 de a constitui un arsenal al brutalității pe Coasta de Est”, subliniază un reprezentant DEA în regiunea newyorkeză, Ray Donova.
Operațiunea a permis dejucarea a șapte planuri de asasinate, se precizează în comunicat. Au fost confiscate, de asemenea, aproximativ zece kilograme de cocaină, heroină,canabis și pastile de fentanyl.
MS-13, un gang de origine hispanică, a fost adesea luat drept țintă de către Donald Trump, care a făcut din lupta împotriva imigranților ilegali din America Latină una dintre prioritățile sale. În 2017, Trump a acuzat această organizație, care număra atunci până la 10.000 de membri, de faptul că a “preluat literalmente puterea în orașele și satele americane”.
Gangul MS-13 a fost înființat la Los Angeles la mijlocul anilor '80 de către imigranți salvadorieni și alți imigranți din America Centrală.
O parte dintre aceștia au fost expulzați în anii '90 și 2000 către El Salvador, Guatemala și Honduras, unde și-au consolidat puterea, contribuind la transformarea părții de nord a Americii Centrale într-una dintre regiunile cu cel mai mare nivel al morților din lume.
SUA se “opun ferm” “oricărei acțiuni” a Curții Penale Internaționale împotriva israelului
Statele Unite se “opun ferm” oricărei acțiuni a Curții Penale Internaționale vizând Israelul, după ce procurorul CPI a anunțat că vrea să deschidă o anchetă completă cu privire la eventuale “crime de război” în Palestina. Procurorul Fatou Bensouda “a cerut judecătorilor CPI să confirme faptul că Curtea își poate exercita jurisdicția în Cisiordania, Ierusalimul de Est și (Fâșia) Gaza”, a anunțat vineri, într-un comunicat, secretarul de Stat american Mike Pompeo. “Noi ne opunem ferm acestui lucru și oricărei acțiuni care vizează Israelul în mod nedrept”, subliniază el. “Luând această măsură, procurorul recunoaște în mod expres că există probleme legale serioase cu privire la autoritatea Curții în vederea procedării la o anchetă”, a insistat Pompeo. Israelul nu este membru al Curții Penale Internaționale, în timp ce Palestina este membră CPI din 2015.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
