Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Cei trei purceluși cu cipuri în creier

Ziarul de Vrancea
29 aug 2020 1047 vizualizări

Elon Musk a prezentat lumii porcul Gertrude care are implantat în creier un cip de mărimea unei monede, demersul său fiind parte a unui proiect ambițios ce vizează vindecarea maladiilor umane cu ajutorul aceluiași tip de implant. Proiectul a fost lansat de un start-up deținut de miliardar, Neuralink, care a cerut anul trecut aprobarea pentru a începe testarea pe oameni.

Înființată în 2016 de Elon Musk, CEO-ul Tesla Inc. și SpaceX, compania Neuralink, cu sediul la San Francisco, dorește să realizeze implanturi cu interfețe creier-computer wireless, care includ mii de electrozi, în cel mai complex organ al corpului uman, pentru a contribui la vindecarea unor maladii neurologice - precum Alzheimer, demență -, unor vătămări ale măduvei spinării, și, în etapa finală, să conecteze organismul uman la inteligența artificială (AI). “Un dispozitiv implantabil poate de fapt să rezolve aceste probleme”, a declarat Elon Musk într-o transmisiune online, menționând mai multe afecțiuni, precum pierderile de memorie, deficiențele auditive, depresia și insomnia. Elon Musk nu a prezentat un calendar pentru aceste tratamente, lăsând astfel impresia că a făcut un pas înapoi față de declarațiile sale precedente, când a afirmat că testele pe oameni ar putea să înceapă până la sfârșitul acestui an. Primele studii clinice organizate de Neuralink pe un grup restrâns de pacienți umani ar viza tratarea paraliziei sau a paraplegiei, a afirmat coordonatorul departamentului de chirurgie din cadrul acestei companii, medicul Matthew MacDougall. Mai mulți experți în științe neuronale, neafiliați companiei Neuralink, au spus că prezentarea de vineri indică faptul că acest start-up a făcut progrese importante, dar au avertizat în legătură cu necesitatea realizării unor studii mai ample. Elon Musk a spus că prezentarea de vineri a fost “o demonstrație a celor trei purceluși”. Gertrude, un porc ce are un cip Neuralink implantat în partea din creierul său care controlează funcțiile nasului, a necesitat câteva îndemnuri din partea lui Elon Musk pentru a apărea în fața camerelor de filmat, dar, în cele din urmă, a început să mănânce alimente așezate pe un scaun și să adulmece un snop de paie, declanșând apariția unor curbe sinusoidale pe un grafic care monitoriza activitatea neuronală a animalului. Elon Musk a spus că Neuralink deține în laboratoarele sale trei porci care au două implanturi fiecare și a dezvăluit că experții companiei i-au implantat unui alt porc un singur cip. Toate aceste animale sunt “sănătoase, fericite și imposibil de deosebit de un porc obișnuit”, a precizat antreprenorul sud-african. El a mai spus că specialiștii de la Neuralink au previzionat “cu mare acuratețe” mișcările picioarelor unui porc așezat pe o bandă de alergare, folosind datele transmise de un astfel de implant. Cipul creat de compania Neuralink are un diametru de 23 de milimetri. Anumiți oameni de știință consideră însă că este nevoie de studii mai ample, care să determine durata de funcționare a dispozitivului. Cipul dezvoltat de Neuralink ar putea, de asemenea, să îi ajute pe cercetători să înțeleagă mai bine bolile neurologice prin “citirea” undelor cerebrale, a explicat unul dintre experții companiei americane în prezentarea de vineri.

Recrutare, nu strângere de fonduri

Elon Musk a spus că obiectivul evenimentului de vineri a fost acela de a recruta, nu de a strânge fonduri. Antreprenorul sud-african a acumulat deja o experiență consistentă în reunirea unor experți din domenii diverse pentru a accelera considerabil dezvoltarea unor inovații ce erau în trecut limitate la laboratoare academice, inclusiv pentru tehnologii care vizează rachetele spațiale, trenurile de tip Hyperloop și automobilele electrice, prin intermediul unor companii precum Tesla și SpaceX. Compania Neuralink a primit fonduri de 158 de milioane de dolari, din care 100 de milioane de la Elon Musk, și are aproximativ 100 de angajați. Elon Musk, care avertizează cu regularitate în privința riscurilor generate de inteligența artificială, consideră că cea mai mare realizare a cipului implantabil, dincolo de aplicațiile sale medicale, ar fi ceea a “unei anumite simbioze cu AI, în urma căreia oamenii vor avea o extensie AI a lor înșiși”. Mici dispozitive care stimulează pe cale electronică nervii și zonele din creier pentru a trata deficiențele auditive și boala Parkinson sunt implantate de mai multe decenii în corpurile unor pacienți umani. Teste ce vizează implanturi cerebrale au fost de asemenea realizate pe mici grupuri de oameni care și-au pierdut controlul asupra funcțiilor motrice din cauza unor vătămări suferite la nivelul coloanei vertebrale sau din cauza unor boli neurologice precum accidentele vasculare cerebrale. Alte companii precum Kernel, Paradromics și NeuroPace încearcă la rândul lor să obțină progrese în domeniul materialelor revoluționare, dispozitivelor wireless și tehnologiilor de semnalare senzorială pentru a crea dispozitive similare celui dezvoltat de Neuralink. În plus, gigantul din domeniul aparatelor medicale Medtronic PLC produce deja implanturi cerebrale pentru a trata maladia Parkinson, tremorul esențial și epilepsia.

Un mort, în timpul unor ciocniri între manifestanți pro și contra Trump

O persoană a fost ucisă prin împușcare la Portland, în Oregon, în nord-vestul Statelor Unite, în timpul unor ciocniri între manifestanți antirasiști și susțnători ai lui Donald Trump, a anunțat poliția locală, relatează AFP. Portlandul a fost epicentrul unor manifestații regulate împotriva violențelor poliției în Statele Unite, după moartea lui George Floyd, un afroamerican în vârstă de 46 de ani asfixiat cu genunchiul de către un polițist alb, în mai, la Minneapolis. Aceste manifestații s-au relansat după ce alt afroamerican, Jacob Blake, a fost rănit grav la Kenosha, în Wisconsin, unde a fost împușcat în spate de către un polițist alb. Presa locală scrie că o “caravană de mai multe sute de mașini” conduse de către susținători ai președintelui Donald Trump s-a adunat în centrul Portlandului. Poliția din Portland a semnalat pe Twitter “violențe între manifestanți și contramanifestanți” și a anunțat că “polițiști au intervenit și au procedat în anumite cazuri la arestări”. Poliția nu a precizat însă dacă focurile de armă soldate cu o victimă au legătură directă cu manifestațiile. Tirurile au avut loc sâmbătă, către ora locală 20.45 (duminică, 6.45, ora României) în centrul orașului, a precizat ulterior poliția într-un comunicat. O anchetă cu privire la omor este în curs. Polițiști “au auzit tiruri dinspre cartier (...) și a găsit la fața locului o victimă împușcată în piept”, anunță poliția în comunicat.

Protest în Rusia: “Putin, bea un ceai!”

Mii de persoane au ieșit sâmbătă în stradă la Habarovsk, un oraș în Extremul Orient rus, în semn de protest față de modul cum gestionează președintele rus Vladimir Putin o criză politică regională și față de otrăvirea opozantului Aleksei Navalnîi. “Putin, bea un ceai!”, au scandat manifestanții, referindu-se la circumstanțele în care opozantul Aleksei Navalnîi s-a simțit rău săptămâna trecută. Transferat în Germania, avocatul în vârstă de 44 de ani, un blogger anticorupție, a fost plasat într-o comă indusă. Locutorii Habrovskului, un oraș situat la aproximativ 6.100 de kilometri est de Moscova, manifestează săptămânal după arestarea la 9 iulie a lui Serghei Furgal, în urma unor acuzații de crimă formulate împotriva acestui popular guvernator al regiunii. Susținătorii lui Furgal denunță această arestare drept o decizie politică. În cadrul manifestației, ei au denunțat, prin mesaje inscripționate pe pancarte, “reprimarea” și “dictatura” și cer ca Furgal să fie eliberat și să se întoarcă la Habarovsk.

Arestări în urma unor incidente legate de arderea unui Coran în Suedia

Până la 20 de persoane au fost arestate, iar mai mulți polițiști au fost răniți ușor în incidente la Malmö, în sudul Suediei, a anunțat sâmbătă poliția, în urma arderii unui Coran de către simpatizanți ai extremei drepte. Manifestanții reținuți “au fost eliberați toți”, a declarat pemtru AFP un purtător de cuvânt al poliției, Patric Fors. Primele incidente au avut loc vineri seara, în al treilea cel mai important din regatul nordic, și au degenerat noaptea. Manifestanți au aruncat cu obiecte în forțe de ordine și au provocat incendii, după ce “un Coran a fost ars în regiune anterior, în cursul zilei”, declara vineri pentru tabloidul Expressen un purtător de cuvânt al poliției, Rickard Lundqvist. Presa locală scrie că la originea acestor incidente se află manifestanți cu legătură cu Partidul danez Stram Kurs (“Linie dură”, extremă dreapta) și că aceștia ar fi acționat într-o zonă industrială la Malmö. O înregistrare video publicată în presă surprinde persoane care dau cu piciorul într-un Coran, fără să se știe dacă este vorba despre exemplarul ars. Situația era calmă în oraș sâmbătă. Aceste incidente au avut loc după ce Rasmus Paludan, liderul “Liniei dure”, cunoscut prin provocările sale antimusulmane, urma să vină vineri la Malmö pentru a organiza o manifestație antimuslmană în care să îndemne, între altele, la arderea Coranului. El a fost împiedicat să intre în Suedia și i s-a interzis intrarea în această țară timp de doi ani. Autoritățile au motivat această măsură prin riscul ca “comportamentul său să constituie (...) o amenințare la adresa intereselor fundamentale ale societății”. Însă mai mulți dintre simpatizanții lui Rasmus Paludan s-au adunat vineri, o reuniune în timpul căreia au fost arestate șase persoane, suspectate de incitare la ură, potrivit poliției.

SUA îl execută pe Keith Nelson, a cincea execuție federală în două luni

Statele Unite l-au executat - a cincea execuție federală în două luni - pe Keith Nelson, în vârstă de 45 de ani, condamnat la moarte după ce a ucis un copil, relatează AFP. Lui Keith Nelson i s-a administrat o injecție letală vineri, în Închisoarea Terre-Haute, au anunțat avocații săi. Nelson a fost declarat mort la la ora locală 16.32 (23.30, ora României) în camera de execuție a Departamentului Justiției de la Terre Haute, în Indiana, după ce i s-a administrat o doză mortală de pentobarbital, folosit în general la anestezie, în pofida unei hotărâri a justiției potrivit căreia injecțiile letale încalcă legea americană, scrie Reuters. El a fost condamnat în 2003 la pedeapsa capitală cu privire la răpirea unei fete în vârstă de zece ani care se plimba pe role în fața casei, în statul Kansas. El a violat-o și apoi a strangulat-o, după care a abandonat cadavrul în statul vecin Missouri. În Statele Unite, crimele sunt judecate în general de tribunale de la nivelul statelor, însă justiția federală se ocupă de cazuri grave sau, ca în cazul de față, implicând mai multe jurisdicții. Justiția federală condamnă rar la pedeapsa cu moartea și execută și mai rar condamnații. Din 1988 în 2003, trei condamnați au fost executați la nivel federal, iar după aceea niciunul, timp de 17 ani. Însă Guvernul lui Donald Trump, un susținător înfocat al pedepsei cu moartea, care speră să obțină al doilea mandat la 3 noiembrie printr-un discurs al fermității, a hotărât în urmă cu un an să reiaexecuțiile federale. În urma unor întorsături juridice, el a reușit, iar din iulie execuția lui Keith Nelson este a cincea, după execuția, miercuri, a unui amerindian, Lezmond Mitchell, condamnat tot de crimă, în pofida opoziției națiunii navajo. Administrația Trump se poate lăuda, astfel, că a executat în două luni mai mulți condamnați decât administrațiile americane din ultimii 57 de ani. Pedeapsa cu moartea se află în declin în Statele Unite, unde doar o mână de state - din Sud - mai recurg la ea. În 2019 au avut loc în total 22 de execuții, iar de la începutul anului au fost executați 12 condamnați. Potrivit unor sondaje, susținerea pedepsei cu moartea a scăzut în rândul populației americane, însă rămâne puternică în rândul alegătorilor republicani.

India: 78.761 noi infectări în 24 de ore, un nou record mondial

India a raportat ieri 78.761 noi cazuri de coronavirus în 24 de ore, ceea ce reprezintă un nou record mondial, potrivit AFP. Precedentul record fusese stabilit la 17 iulie de SUA, care înregistraseră 77.638 noi contagieri, potrivit datelor coroborate de AFP. India este oficial cea de-a treia țară cu cele mai multe cazuri de coronavirus, după SUA și Brazilia, cu 3,5 milioane de persoane infectate cu COVID-19. În total, 63.000 de persoane au murit de această boală în India. Tristul record intervine la o zi după ce guvernul a anunțat o nouă flexibilizare a restricțiilor adoptate în martie pentru a combate epidemia. Decizia a fost determinată de încercarea de a relansa economia, în condițiile în care milioane de persoane și-au pierdut locul de muncă. Ministerul de Interne a anunțat astfel că începând din septembrie adunările de până la 100 de persoane vor fi din nou autorizate pentru evenimentele de tip cultural, sportiv sau politic.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.