MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Ce spune Macron despre alegerile anulate din România şi „curajul” Maiei Sandu
Alegerile anulate din România din cauza interferenţei Rusiei, dar şi „curajul şi determinarea” preşedintei din R. Moldova, Maia Sandu, au fost exemple menţionate luni de preşedintele Emmanuel Macron într-un discurs rostit în faţa ambasadorilor Franţei, cărora le-a vorbit despre provocările actualei lumi „turbulente” şi despre pericolul rusesc şi le-a trasat principalele sarcini diplomatice pentru 2025.
„În urmă cu doar câteva săptămâni, România a trebuit să anuleze alegerile prezidenţiale din cauza interferenţelor şi a manipulării electorale atribuite în mod clar Rusiei. Cine şi-ar fi imaginat acest lucru în urmă cu doar 10 ani?”, a spus preşedintele francez.
El a susţinut că şi Franţa însăşi „a fost atacată de interferenţe inacceptabile” în majoritatea teritoriilor sale de peste mări, şi în special în Noua Caledonie în ultimele luni. Acolo, preşedintele francez a dat vina pe Azerbaidjan, spunând că a făcut-o pentru că Franţa a fost de partea dreptului internaţional şi a Armeniei. El a explicat că Rusia, schimbându-şi brusc alianţa cu Armenia, a sprijinit acţiunile Azerbaidjanului, deoarece pentru prima dată Armenia a avut un premier curajos care a ţinut piept Moscovei.
Macron a continuat spunând că şi în Georgia, Rusia a destabilizat şi falsificat în mod clar procesul electoral. „În Republica Moldova, a încercat acelaşi lucru, dar a eşuat. Şi salut curajul şi determinarea preşedintei Maia Sandu”, a adăugat preşedintele francez. El a îndemnat la vigilenţă în ceea ce priveşte interferenţele rusești în alegeri, dat fiind că urmează alte scrutine importante, inclusiv în România şi Republica Moldova.
„Depinde de noi, colectiv, să fim vigilenţi pentru alegerile legislative care vor avea loc peste câteva luni. Aş putea menţiona şi alegerile din România, unde Rusia nu s-a sfiit să manipuleze procesul electoral într-una dintre ţările membre ale Uniunii Europene. Prin multiplele sale teste, Rusia a ameninţat teritoriul european, demonstrându-şi capacitatea clară de a-l atinge cu tehnologii avansate, şi a crescut, de asemenea, numărul de perturbări în spaţiul cibernetic şi a decis de facto să globalizeze conflictul ucrainean. Există o singură putere escaladantă în Ucraina, şi aceasta este Rusia”, a punctat Macron.
De altfel, liderul francez menţionase manipularea alegerilor din România şi Moldova inclusiv în discursul său de Anul Nou adresat francezilor. „Ultimele evenimente din Siria, manipularea alegerilor din Moldova, Georgia şi România, atacurile teroriste din Europa şi din vecinătatea noastră, arată că securitatea noastră şi buna funcţionare a democraţiilor noastre nu pot fi niciodată luate ca fiind ceva de la sine înţeles”, spunea Macron în discursul de Anul Nou.
Acum, vorbindu-le ambasadorilor, el a subliniat pericolul interferenţei şi manipulării prin intermediul reţelelor sociale şi nu a ezitat să-l atace pe Elon Musk, deşi nu l-a numit direct. „Cine şi-ar fi putut imagina? Acum 10 ani, dacă ni s-ar fi spus că proprietarul uneia dintre cele mai mari reţele sociale din lume va sprijini o nouă internaţională reacţionară şi va interveni direct în alegeri, inclusiv în Germania, cine şi-ar fi imaginat? Aceasta este lumea în care trăim şi în care trebuie să fim diplomaţi”, a punctat Macron.
„Revoluţiile tehnologice ne bulversează obiceiurile”
„Este nevoie de curaj în mijlocul unei lumi atât de turbulente, având în vedere toată dezordinea. Trebuie spus că, după 25 de ani, ne trezim într-o lume, şi aş spune chiar după doar 10 ani, în care ceea ce părea de neconceput se întâmplă de fapt. Este o dezordine născută din slăbirea normelor internaţionale, provocată de alte puteri care nu mai joacă după reguli, ci se îndreaptă fără ruşine spre noi zone de confruntare internaţională şi încearcă să fragmenteze lumea în avantajul lor”, a arătat preşedintele francez. „Este, de asemenea, o lume în care revoluţiile tehnologice ne bulversează obiceiurile, stilul de viaţă şi concepţiile noastre despre istorie. Dezordine în care statele ameninţă să fie depăşite de puterea şi forţa de lovire a companiilor private, dar dezordine în clar-obscur, deoarece aceste inovaţii tehnologice aduc, de asemenea, cu hotărâre, inovaţii, transformări ale vieţii noastre în bine şi, de la spaţiu la biologie, evoluţii care ne vor permite să facem mai bine. În cele din urmă, există dezordinea provocărilor globale: încălzirea globală, ale cărei consecinţe le măsurăm cu toţii în fiecare zi, din Spania până în Mayotte, noile pandemii, inegalităţile care nu sunt reduse suficient, divergenţele de dezvoltare pe baza cărora prosperă toţi scandalagiii, traficanţii de droguri, traficanţii de migranţi şi teroriştii”, a continuat Macron.
Cum vede Macron problema Ucrainei
„Cealaltă provocare strategică şi de securitate majoră este, evident, Rusia, cu războiul din Ucraina şi nu numai”, a menţionat liderul de la Elysee. „Şi aici, ştiu, uneori se răspândeşte oboseala: oboseala cu privire la sprijinul pentru Ucraina, îndoiala care dizolvă bunăvoinţa, care pune sub semnul întrebării valoarea şi semnificaţia ajutorului nostru. Am văzut multe comentarii în ultimele luni conform cărora sosirea preşedintelui Trump ar însemna sfârşitul tuturor lucrurilor, soluţii rapide şi toate cele”, a recunoscut Macron, amintind că Franţa a organizat în decembrie prima întâlnire directă între Donald Trump şi Volodimir Zelenski. „Ne-a permis să identificăm toate provocările implicate, realitatea conflictului de pe teren şi necesitatea de a oferi răspunsuri care, fără îndoială, vor dura ceva mai mult decât s-a anticipat iniţial, ceea ce este un lucru bun”, a spus preşedintele francez.
El a subliniat în continuare de ce este importantă chestiunea ucraineană şi a arătat că Rusia are ambiţii imperialiste şi şi-a modificat „natura agresiunii” sale faţă de europeni, inclusiv prin interfenţa în alegeri, dar şi prin modificarea doctrinei sale nucleare.
„Ceea ce vreau să spun aici este de ce ceea ce se întâmplă în Ucraina este atât de important. Pentru că, într-un fel, se referă la securitatea internaţională şi la interesele foarte directe ale europenilor şi ale francezilor. În primul rând, securitatea internaţională, deoarece miza aici este revizionismul şi imperialismul dezinhibat. Dacă permitem unei puteri internaţionale să revizuiască frontierele recunoscute la nivel internaţional fără să se reacţioneze, iar dreptul internaţional să fie călcat în picioare pentru că ne-ar costa scump, sau din cauza asta sau din cauza aia, acceptând un fel de compromis, mult noroc cu restul!” – a avertizat Macron. „Pentru că aceasta înseamnă pur şi simplu că credibilitatea tuturor va fi spulberată. Şi astfel, credibilitatea ordinii internaţionale şi a regulilor sale este în joc. Dar, mai presus de toate, pentru că în ultimii ani Rusia şi-a intensificat agresiunea şi a schimbat natura agresiunii sale faţă de europeni şi o mare parte a lumii. (…) A avut loc o schimbare radicală a comportamentului său în ceea ce priveşte doctrina sa nucleară, pe care a înăsprit-o considerabil, şi în ceea ce priveşte ameninţarea pe care o reprezintă pentru vecinii săi. Acest lucru nu este complet nou, deoarece am asistat la creşterea tensiunilor în ultimele decenii. Acum e mult mai clar, mult mai explicit”, a spus Macron. El a menţionat şi asocierea Iranului, Chinei – prin componente cu dublă utilizare – , dar mai ales a Coreei de Nord. „Din nou, cine ar fi crezut acum 5 ani că Coreea de Nord se va implica într-un conflict pe teritoriul european? Iată-ne ajunşi aici şi este responsabilitatea Rusiei. Astfel, în decurs de şase luni, natura conflictului s-a schimbat profund, iar acest lucru este în întregime responsabilitatea Rusiei”, a acuzat Macron.
„Ca europeni, nu putem lăsa Rusia să câştige în Ucraina. Nu putem face acest lucru de dragul ordinii internaţionale, nu putem face acest lucru de dragul propriei noastre securităţi. Prin urmare, întrebarea nu este dacă da sau nu, ci cum să ne organizăm astfel încât să putem rezista pe termen lung, să le permitem ucrainenilor să reziste şi să fim în cele mai bune condiţii posibile pentru a negocia o pace durabilă”, a arătat el. „Cu alte cuvinte, o pace care va fi dorită şi concepută împreună cu ucrainenii şi care ne va permite, de asemenea, să găsim căi şi mijloace de gestionare a acestei ameninţări ruseşti pentru noi toţi în Europa”, a adăugat preşedintele francez.
Totuşi, el a sugerat pentru prima dată, în continuarea discursului său, că şi Ucraina ar trebui să aibă o poziţie realistă şi mai flexibilă cu privire la chestiunile teritoriale, ca parte a eforturilor de a ajunge la negocieri cu Rusia. În schimb, ar putea primi garanţii de securitate din partea europenilor, a arătat Macron, reluând o idee pe care o susţine de mai mult timp. „În această privinţă, nu am iluzii şi cred că devine din ce în ce mai clar pentru toată lumea că nu va exista o soluţie rapidă şi uşoară în Ucraina. Însuşi noul preşedinte american ştie că Statele Unite nu au nicio şansă să câştige ceva dacă Ucraina pierde, şi am să spun foarte simplu, într-un fel, în câteva rânduri: nu trebuie găsită nicio soluţie în Ucraina fără ucraineni, nu trebuie găsită nicio soluţie pentru securitatea în Europa fără europeni, nicio soluţie rapidă care ar însemna capitularea Ucrainei nu ar fi bună pentru europeni şi americani. Odată ce avem în minte aceste principii simple, trebuie să ne punem în poziţia, indiferent de scenarii, de a oferi sprijin durabil Ucrainei, astfel încât să putem rezista şi să fim în cea mai bună poziţie pentru a negocia. Şi, practic, Statele Unite ale Americii trebuie să ne ajute să schimbăm natura situaţiei şi să convingem Rusia să vină la masa negocierilor. Ucrainenii trebuie să poarte discuţii realiste cu privire la problemele teritoriale, şi numai ei pot face asta. Iar europenii trebuie să construiască garanţii de securitate care vor fi responsabilitatea lor principală, deoarece aceasta este o realitate geografică şi geopolitică”, le-a spus Macron diplomaţilor francezi.
Regele Danemarcei a schimbat stema regală, pe fondul disputei cu Trump referitoare la Groenlanda
Regele Danemarcei i-a şocat pe unii istorici prin schimbarea stemei regale pentru a evidenţia mai mult Groenlanda şi Insulele Feroe, ca reacţie la afirmaţiile lui Donald Trump că doreşte să cumpere Groenlanda, scrie The Guardian.
La mai puţin de un an de când i-a succedat mamei sale, regina Margrethe, după ce aceasta a demisionat în ajunul Anului Nou 2023, regele Frederik şi-a exprimat clar intenţia de a păstra teritoriul danez autonom şi fosta colonie în cadrul regatului Danemarcei.
Timp de 500 de ani, stemele regale daneze anterioare au prezentat trei coroane, simbolul Uniunii de la Kalmar dintre Danemarca, Norvegia şi Suedia, care a fost condusă de Danemarca între 1397 şi 1523. Acestea sunt, de asemenea, un simbol important al vecinului său Suedia. Dar în versiunea actualizată, coroanele au fost eliminate şi înlocuite cu un urs polar şi un berbec mai proeminente decât anterior, pentru a simboliza Groenlanda şi Insulele Feroe.
Măsura vine într-un moment de tensiune crescută cu privire la Groenlanda şi relaţiile sale cu Danemarca, care continuă să controleze politica sa externă şi de securitate.
Luna trecută, viitorul preşedinte al SUA, Trump, a declarat din nou că doreşte ca SUA să cumpere Groenlanda, iar prim-ministrul groenlandez, Múte Egede, a acuzat recent Danemarca de genocid ca răspuns la investigaţiile privind scandalul contraceptivelor forţate din anii 1960 şi 1970. În discursul său de Anul Nou, Egede a accelerat apelurile pentru independenţa Groenlandei şi a cerut ca „lanţurile erei coloniale” să fie îndepărtate.
Fiul lui Trump, Donald Trump Jr, era aşteptat să viziteze Groenlanda marţi, a declarat pentru Reuters un oficial al guvernului local, adăugând că este vorba despre o vizită privată şi că va înregistra materiale pentru un podcast şi nu se va întâlni cu niciun oficial local.
Donald Trump a confirmat ulterior călătoria într-o postare pe site-ul său Truth Social, fără a menţiona o dată. El a adăugat: „Groenlanda este un loc incredibil, iar oamenii vor beneficia enorm dacă, şi când, va deveni parte a naţiunii noastre. O vom proteja şi o vom preţui de o lume exterioară foarte vicioasă. Facem Groenlanda măreaţă din nou!”.
Casa regală a declarat că stema, care este utilizată pe documente oficiale şi sigilii şi ale cărei elemente datează din secolul al XII-lea, „consolidează proeminenţa Commonwealth-ului”. Potrivit acesteia, cele trei coroane au fost eliminate „deoarece nu mai sunt relevante”. Modificările au fost făcute în urma unei recomandări din partea unui comitet care a fost numit imediat după aderarea sa la 14 ianuarie 2024.
Din 1819, stemele regale au fost schimbate de trei ori până acum, în 1903, 1948 şi 1972. Însă ultimele modificări au fost întâmpinate cu şoc în unele cercuri.
Încă de la tratatul de pace de la Knäred din 1613, care a pus capăt războiului de la Kalmar, Suedia a fost „forţată să accepte drepturile regelui danez de a utiliza simbolul suedez al celor trei coroane, a declarat Dick Harrison, profesor de istorie la Universitatea suedeză din Lund, ceea ce face ca eliminarea acestuia din stema daneză să fie acum „o senzaţie”.
Expertul regal Lars Hovbakke Sørensen crede că schimbările reflectă interesul personal al regelui pentru Arctica, dar transmit şi un mesaj lumii. „Este important să semnalăm din partea daneză că Groenlanda şi Insulele Feroe fac parte din regatul danez şi că acest lucru nu poate fi discutat. Acesta este modul în care marchezi acest lucru”, a declarat el pentru TV2.
Primele concluzii după prăbușirea avionului din Coreea de Sud
ce au găsit inspectorii pe un motor recuperat de la locul accidentului care a ucis 179 de oameni
Pene de pasăre au fost găsite pe unul dintre motoarele avionului Boeing, operat de Jeju Air, care s-a prăbușit pe 29 decembrie în Coreea de Sud. Experții au atras în același timp atenția asupra barierei de care s-a izbit avionul care aterizase pe burtă, în urma unei presupuse defecțiuni a trenului de aterizare, scrie Reuters.
Ministrul sud-coreean al transporturilor a declarat marți că intenționează să demisioneze pentru a-și asuma responsabilitatea pentru prăbușirea unui avion Boeing operat de Jeju Air pe 29 decembrie.
Zborul Jeju Air 7C2216, care a plecat din capitala thailandeză Bangkok spre Muan, în sud-vestul Coreei de Sud, a aterizat pe burtă, a parcurs pista aeroportului regional și a explodat după ce a lovit un zis aflat la marginea pistei.
Problema zidului aflat la capătul pistei
Experții în siguranță aeriană au declarat că zidul de care s-a izbit avionul, conceput pentru a susține antena utilizată pentru a ghida aterizările în condiții de vizibilitate redusă, era prea rigid și prea aproape de capătul pistei.
Joo Jong-wan, ministrul adjunct al transporturilor pentru aviație civilă, a recunoscut că măsurile de siguranță nu au fost suficiente la construirea acestui zid, dar a afirmat că acestea au fost luate în conformitate cu reglementările din Coreea și din străinătate. Poliția investighează în prezent modul în care a fost construit zidul, a spus el. Săptămâna trecută, poliția a efectuat percheziții la Jeju Air și la operatorul aeroportului internațional Muan, în cadrul anchetei privind accidentul.
Urme ale unui posibil impact cu o pasăre
În același timp, pene de pasăre au fost găsite pe unul dintre motoarele recuperate de la locul accidentului, a declarat investigatorul principal Lee Seung-yeol, adăugând că imaginile video au arătat că a existat o lovitură de pasăre pe unul dintre motoare. Doi dintre anchetatorii coreeni au plecat luni în Statele Unite pentru a recupera și analiza, împreună cu Consiliul național pentru siguranța transporturilor din SUA, cele două cutii negre care conțin informații esențiale despre accident. Lee a declarat că va fi nevoie de trei zile pentru a extrage fișierele și de alte două zile pentru a face analiza preliminară a informațiilor de bază, cum ar fi dacă unul sau două motoare au cedat. Rămâne neclar de ce avionul nu și-a deschis trenul de aterizare și ce l-a determinat pe pilot să se grăbească să încerce a doua oară aterizarea după ce a anunțat controlul traficului aerian că avionul a fost lovit de o pasăre și a declarat stare de urgență. Experții spun că loviturile de păsări nu cauzează de obicei defectarea trenului de aterizare. Anchetatorii au compilat sâmbătă transcrierea completă a înregistrării vocii din cabina de pilotaj recuperată din epava avionului Jeju Air și vor stabilit dacă să o publice sau nu.
Un cutremur puternic a lovit un oraş sfânt din Tibetul chinez
Cel puţin 53 de persoane au fost ucise după ce un cutremur puternic a lovit o regiune îndepărtată din Tibet marţi dimineaţă, potrivit mass-media de stat chineze, cu cutremure resimţite în Nepalul vecin şi părţi din nordul Indiei, a relatat CNN.
Societatea Geologică a Statelor Unite (USGS) a declarat că seismul cu magnitudinea de 7,1 a avut loc la ora locală 9:05 şi a fost urmat de mai multe replici. Atât USGS, cât şi China Earthquake Networks Center au localizat epicentrul la mare înălţime, în îndepărtatul platou tibetan, aproape de graniţa himalayană cu Nepalul. Există şase sate pe o rază de 5 km de epicentru, a declarat televiziunea chineză de stat CCTV, fără a oferi alte detalii. Cutremurele au fost resimţite în capitala Nepalului, Kathmandu, aflată la aproximativ 400 km distanţă, unde locuitorii au fugit din casele lor.
Cutremurul a fost resimţit şi în Thimphu, capitala Bhutanului, şi în statul Bihar din nordul Indiei, care se învecinează cu Nepalul, unde oamenii s-au grăbit să iasă din case în timp ce pereţii lor se zguduiau.
Noul lider al Siriei a refuzat să dea mâna cu şefa diplomaţiei germane Annalena Baerbock
Guvernul german susţine o abordare pragmatică a tranziţiei în Siria, după refuzul celui mai puternic nou om de la Damasc de a strânge mâna ministrului german de Externe Annalena Baerbock. Imagini de la primirea fără niciun contact fizic rezervat vineri de către Ahmed al-Sharaa şefei diplomaţiei germane au făcut înconjurul reţelelor de socializare.
La fel ca unii musulmani rigorişti, liderul de la Damasc a salutat-o punându-şi mâna pe piept, după ce a prins vârful degetelor mâinii ministrului francez de Externe Jean-Noël Barrot. Acest gest a avut un ecou particular în contextul în care Annalena Baerbock se afla la Damasc pentru a pleda în favoarea drepturilor femeii.
”Asta arată cu cine avem de a face în acest moment”, a reacţionat un purtător de cuvânt al Ministeului german de Externe, Christian Wagner, întrebat luni despre acest lucru într-o conferinţă de presă. ”Nu putem să vorbim, la scară mondială, doar cu oameni pe ale căror valori şi puncte de vedere le împărtăşim în totalitate”, a declarat el. ”În prezent se pun multe întrebări despre direcţia” în care se va îndrepta Damascul, însă ”interesul Germaniei şi Europei” este ”să însoţească procesul” de tranziţie şi ”să ne exprimăm în mod clar aşteptările”, a subliniat el.
Annalena Baerbock a reacţionat personal vineri faţă de acest episod. ”Imediat ce am sosit, am înţeles că nu va avea loc o strângere de mână obişnuită, dar era la fel de clar că nu doar eu, ci şi ministrul francez al Afacerilor Externe nu împărtăşeam această opinie”, a declarat ea presei.
Ministrul francez de Externe Jean-Noël Barrot a subliniat duminică faptul că ar fi preferat ca noul lider sirian să accepte să-i strângă mâna şefei diplomaţiei germane, însă a subliniat că nu acesta era ”scopul” vizitei.
Vizita la Damasc a miniştrilor de Externe ai Franţei şi Germaniei a fost prima la acest nivel a unor reprezentanţi ai unor mari puteri din Occident care s-au întâlnit cu cel care a preluat frâiele Siriei la 8 decembrie, după fuga lui Bashar al-Assad.
Două cabluri presupus sabotate la Marea Baltică, reparate
Două cabluri de telecomunicaţii între Finlanda şi Estonia, rupte de Crăciun la Marea Baltică de un petrolier, Eagle S, suspectat că face parte din ”flota fantomă” a Rusiei, într-o presupusă sabotare a mai multor cabluri submarine, au fost reparate, anunţă operatorul Elisa, relatează AFP. „Reparaţiile au avut loc azi (luni)”, a declarat AFP însărcinatul cu securitatea la Elisa, Jaakko Wallenius.
Poliţia finlandeză, care a deschis la 26 decembrie o anchetă cu privire la ”sabotaj agravat” după avarierea a patru cabluri de telecomunicaţii şi unui cablu electric (EstLink 2), suspectează un petrolier, Eagle S, care ar face parte dintr-o ”flotă fantomă” rusească, că se află la originea degradărilor. ”Există porbe concludente ale prezenţei Eagle S la faţa locului” unde au fost tăiate cablurile, a precizat Jaakko Wallenius, care a subliniat că ancheta este în curs, lucru care-l împiedică să se pronunţe cu certitudine asupra responsabilităţilor. ”Cablurile au fost tăiate în aşa fel încât să pară o tăietură cu ancora”, a declarat el.
Eagle S, care naviga sub pavilionul Insulelor Cook şi care venea dintr-un port rusesc, a fost imobilizat şi percheziţionat şi se află în largul Porkkala, la aproximativ 30 de kilometri dus de Helsinki. Opt dintre marinarii petrolierului au interdicţia de a părăsi teritoriul finlandez.
Suedia şi Finlanda - care au aderat recent la NATO - sunt extrem de atente la incidente recurente la marea baltică. Aceste acţiuni care ţintesc infrastructuri energetice şi de comunicaţii, fac parte, potrivit unor experţi şi oficiali politici, din ”războiul hibrid” dintre Rusia şi ţări din Occident în acest spaţiu maritim vast, mărginit de state membre NATO la care Moscova dispune de puncte de intrare.
Două cabluri de telecomunicaţii au fost rupte la 17 şi 18 noiembrie în apele teritoriale suedeze. Un vrachier care naviga sub pavilion chinez, Yi Peng 3, care se afla deasupra zonei la momentul incidentului, s-a aflat în vizorul Stockholmului.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
