MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Ce prevede planul lui Trump și cine sunt negociatorii armistițiului Israel-Hamas, după doi ani de război
Israelul și Hamas au convenit asupra primei faze a unui plan de încetare a focului, propus de președintele american Donald Trump. Acordul prevede eliberarea rapidă a tuturor ostaticilor din Gaza, retragerea israeliană în primele 24 de ore și eliberarea unor prizonieri palestinieni. Armistițiul este preconizat să intre în vigoare în Gaza odată cu semnarea acordului.
Donald Trump a publicat săptămâna trecută o propunere în 20 de puncte pentru Gaza, iar miercuri a anunţat că atât Israelul, cât şi Hamas au subscris „primei faze” a planului. Cu toate acestea, nu este clar câte dintre cele 20 de puncte au fost acceptate de Hamas şi Israel, scrie Reuters, conform News.ro.
Reuters prezintă câteva dintre punctele principale ale planului lui Trump:
Dacă ambele părţi sunt de acord cu propunerea, forţele israeliene se vor retrage parţial pentru a pregăti eliberarea ostaticilor. Toate operaţiunile militare vor fi suspendate, iar liniile de luptă vor fi îngheţate până când vor fi îndeplinite condiţiile pentru „retragerea completă” a forţelor israeliene.
Toţi ostaticii, vii şi morţi, vor fi returnaţi în termen de 72 de ore de la încetarea focului. Odată ce toţi ostaticii vor fi eliberaţi, Israelul va elibera 250 de deţinuţi palestinieni condamnaţi la închisoare pe viaţă, plus 1.700 de locuitori din Gaza arestaţi după începerea conflictului.
Membrii Hamas „care se angajează să coexiste paşnic” şi renunţă la arme vor beneficia de amnistie. Membrii Hamas care doresc să părăsească Gaza vor beneficia de trecere sigură către ţările gazdă.
Ajutorul complet va fi trimis imediat în Fâşia Gaza, în cantităţi conforme cu nivelurile prevăzute în acordul din 19 ianuarie 2025. Livrările de ajutoare vor continua fără interferenţa Israelului sau a Hamas, prin intermediul Organizaţiei Naţiunilor Unite şi al agenţiilor conexe.
Planul prevede un „Consiliu de pace” format din monitori internaţionali, condus de Trump şi care l-ar putea include pe fostul prim-ministru britanic Tony Blair într-un rol nedefinit.
Israelul nu va ocupa şi nu va anexa Gaza. Forţele israeliene de apărare vor preda progresiv Forţei internaţionale de stabilizare teritoriul Gaza pe care îl ocupă.
Principalii actori ai negocierilor care au dus la acordul Israel-Hamas
Negocierile indirecte pentru planul de încetare a războiului din Gaza s-au desfăşurat în Egipt şi au avut următorii actori:
Israel - Conform biroului prim-ministrului, au participat lideri ai serviciilor de informaţii Mossad şi Shin Bet, consilierul de politică externă al lui Netanyahu, Ophir Falk, şi coordonatorul său pentru ostatici, Gal Hirsch.
Ministrul afacerilor strategice Ron Dermer, colaborator apropiat al lui Netanyahu, s-a alăturat discuţiilor în a treia zi, miercuri, potrivit unui oficial israelian.
Palestinieni - Delegaţia Hamas a fost condusă de şeful grupului exilat din Gaza, Khalil Al-Hayya. Gruparea Jihadul Islamic din Gaza, care este mai mică decât Hamas, dar considerată mai radicală şi care deţine şi ea ostatici israelieni, a participat de asemenea, a declarat un oficial palestinian apropiat negocierilor.
Statele Unite - Trimisul special Steve Witkoff şi Jared Kushner, ginerele lui Trump, care a fost trimisul pentru Orientul Mijlociu în timpul primului mandat al lui Trump, au fost prezenţi la Cairo.
Puterile regionale - Prim-ministrul Qatarului, şeicul Mohammed bin Abdulrahman al-Thani, a contribuit şi el, potrivit surselor citate de Reuters. Mediatorii din Qatar au ajutat la transmiterea răspunsului Hamas la plan.
Implicarea şefului serviciilor secrete naţionale turce, Ibrahim Kalin, indică un rol tot mai important al Turciei, un membru puternic al NATO care are contacte strânse cu Hamas, dar pe care Israelul nu l-a considerat până acum un mediator, scrie Reuters.
Negociatorul Hamas a supraviețuit unui atac israelian luna trecută
Principalul negociator al Hamas, Khalil Al-Hayya, a participat la negocierile din Egipt la doar o lună după ce a supravieţuit unui atac aerian israelian în Qatar, pe 9 septembrie. El a devenit din ce în ce mai influent în cadrul grupării militante, pe măsură ce alţi oficiali de vârf ai Hamas au fost ucişi în atacurile israeliene, printre ei numărându-se Ismail Haniyeh, eliminat când se afla în vizită în Iran, şi Yahya Sinwar, ucis în Gaza.
Hayya, care şi-a pierdut un fiu în actualul război din Gaza şi doi fii în conflictele anterioare, s-a stabilit în Doha, împreună cu alţi lideri Hamas.
Născut în Gaza în 1960, Hayya face parte din Hamas încă de la înfiinţarea acestei grupări, în 1987. Considerat a avea relaţii bune cu Iranul, o sursă vitală de arme şi finanţare pentru Hamas, el a fost implicat îndeaproape în eforturile grupului de a negocia mai multe armistiţii cu Israelul. El a fost citat spunând că atacurile din 7 octombrie asupra Israelului, care au ucis 1.200 de persoane, potrivit statisticilor israeliene, au fost menite să fie o operaţiune limitată a Hamas pentru a captura „un număr de soldaţi” pe care să-i schimbe cu palestinieni închişi de Israel.
France 24: „Operaţiunile sub steag fals” ale Rusiei stârnesc temeri despre un război cu NATO
Într-o serie de declaraţii tot mai vehemente, serviciul de informaţii externe al Rusiei (SVR) a acuzat ţările occidentale că ar pune la cale operaţiuni „sub steag fals” pentru a discredita Moscova. Deşi afirmaţiile nu sunt susţinute de dovezi, analiştii avertizează că acestea ar putea reflecta ceva mai grav: o intensificare a strategiei de război hibrid – şi un indiciu că la Kremlin se pregăteşte naraţiunea care să motiveze un potenţial conflict cu NATO, arată o analiză France 24.
Serviciul de informaţii externe al Rusiei (SVR) şi-a intensificat acuzaţiile împotriva Uniunii Europene, Regatului Unit şi Poloniei în ultimele săptămâni, susţinând că acestea orchestrează operaţiuni secrete menite să însceneze Moscovei acte de sabotaj. Acuzaţiile – respinse în mare parte de oficialii occidentali ca fiind dezinformare – au determinat unii analişti să avertizeze că la Kremlin s-ar putea pregăti terenul pentru o viitoare escaladare a conflictului cu NATO.
SVR a afirmat pe 6 octombrie că Marea Britanie recrutează agenţi ucraineni pentru a înscena un atac maritim care să pară că a fost efectuat de Rusia. Presupusul plan includea utilizarea de echipamente chinezeşti, care, potrivit SVR, aveau scopul de a implica şi Beijingul. SVR a afirmat că agenţii au primit instrucţiuni să se lase arestaţi de autorităţile occidentale şi apoi să pretindă că au acţionat la ordinele Moscovei.
Aceasta a fost una dintr-o succesiune de acuzaţii. La 30 septembrie, Rusia a acuzat serviciile secrete poloneze că lucrează cu agenţi ucraineni pentru a crea o unitate falsă de forţe speciale ruso-belaruse cu scopul de a ataca infrastructura poloneză. Cu o săptămână înainte, SVR afirmase că oficialii NATO şi UE planifică provocări în regiunea separatistă pro-rusă Transnistria din Moldova. Deşi guvernele occidentale au respins sau ridiculizat în mare parte aceste acuzaţii neconfirmate, experţii spun că frecvenţa şi momentul în care au fost formulate justifică o atenţie sporită.
„Este evident că s-au înmulţit acuzaţiile Rusiei în legătură cu operaţiuni sub steag fals din partea ţărilor NATO, în special de la sfârşitul lunii septembrie”, remarcă Patrick Rene Haasler, analist de informaţii la International Team for the Study of Security (ITSS) din Verona.
Semnal premergător războiului?
Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) din Washington, recentele acuzaţii ale Rusiei ar putea semnala că Kremlinul a intrat în ceea ce analiştii militari numesc „Faza 0” – o etapă marcată de operaţiuni secrete, război psihologic şi dezinformare, care precede conflictul deschis.
„Faza 0 este o terminologie occidentală”, a declarat Kevin Riehle, expert în informaţii la Universitatea Brunel din Londra. El a explicat că, în doctrina militară rusă, aceasta corespunde unei „perioade speciale” – un concept moştenit din era sovietică – care descrie o fază de tensiuni accentuate imediat înainte de izbucnirea unui război. În timpul acestei „perioade speciale”, doctrina rusă se concentrează pe semănarea confuziei, justificarea viitoarelor acţiuni militare şi consolidarea sprijinului intern. „Face parte din doctrina rusă mai largă de război modern, care se bazează pe acest tip de confuzie de tip „ceaţă de război” şi operaţiuni hibride”, a declarat Jeff Hawn, specialist în Rusia la London School of Economics. El a explicat că este un moment folosit pentru a „crea o justificare legală sau o acoperire legală pentru un anumit tip de conflict, dar şi pentru a consolida sprijinul intern”.
Modele cunoscute
Pentru mulţi observatori, aceste recente afirmaţii false reflectă tactici care au fost observate înaintea altor acţiuni militare ruseşti. „Naraţiunea folosită pentru a justifica acţiunile Rusiei după anexarea cu succes a Crimeei în 2014 a fost că populaţia rusă era ameninţată de naziştii ucraineni – literalmente”, reaminteşte Evgheni Golovcenko, cercetător în domeniul propagandei ruse la Universitatea din Copenhaga. Rusia a susţinut atunci că un grup de nazişti ucraineni se îndrepta spre Crimeea pentru a ucide pe oricine vorbea limba rusă. În realitate, aceste presupuse ameninţări au fost înscenate de mercenari sau soldaţi ruşi care au comis ei înşişi acte agresive.
O poveste similară s-a desfăşurat chiar înainte de invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina în 2022. „Cu câteva zile înainte de invazia pe scară largă, au avut loc multiple explozii şi alte evenimente în Donbas, care au fost folosite de Rusia pentru a spune: «Vedeţi? Ucrainenii sunt agresivi, Donbasul este ameninţat. Aşadar, trebuie să desfăşurăm operaţiunea militară specială pentru a proteja ruşii», a spus Golovcenko. „Ei încercau să creeze o ameninţare urgentă împotriva Rusiei, care trebuia rezolvată – nu mâine, ci astăzi”, explică expertul.
Moscova a încercat să dea vina pe Occident pentru organizarea de operaţiuni sub falsă identitate în trecut. După tentativa de otrăvire din 2018 a fostului agent dublu Serghei Skripal în Marea Britanie, oficialii ruşi au acuzat serviciile secrete britanice că au organizat atacul pentru a da vina pe Moscova. „Rusia a numit asta o operaţiune sub steag fals, spunând că MI6 a încercat să-l omoare pe Skripal pentru a putea da vina pe Rusia”, a spus Riehle.
Publicul intern
Deşi aceste acuzaţii sunt îndreptate împotriva guvernelor occidentale, publicul lor principal pare să fie, de fapt, cel intern. Publicul ţintă al acestor afirmaţii este populaţia rusă, a spus Riehle, menţionând că ele sunt difuzate în principal prin intermediul mass-media ruseşti pentru a modela opinia publică din ţară.
Golovcenko a explicat că aceste naraţiuni sunt concepute şi pentru „a denigra NATO” şi a prezenta alianţa ca fiind „ameninţătoare şi agresivă” – în contrast cu Rusia, care este descrisă ca „încercând doar să se apere”. Această strategie de comunicare – care prezintă Rusia ca fiind în permanenţă sub asediu – ajută la menţinerea sprijinului intern şi la încadrarea oricărei acţiuni militare viitoare ca fiind o necesitate. „Rusia pretinde întotdeauna că se află în defensivă. Nu acceptă niciodată acuzaţiile că ar fi ofensivă. Întotdeauna celălalt este cel care a început”, subliniază Riehle. În acelaşi timp, Kremlinul rămâne sensibil la modul în care este perceput la nivel global. „Credeţi sau nu, (Rusia) chiar acordă o mare importanţă legitimităţii internaţionale, chiar şi în prezent”, este de părere Hawn. „Totul face parte din strategia de război hibrid – menită să semene confuzie şi să estompeze linia dintre pace şi război”, punctează expertul de la London School of Economics.
Escaladare sau intimidare?
Deşi numărul crescând de acuzaţii ar putea sugera că Rusia pregăteşte terenul pentru o escaladare, unii analişti spun că Kremlinul probabil se poziţionează mai degrabă decât să se pregătească pentru o acţiune militară imediată. „Una dintre bazele războiului hibrid este capacitatea de a nega responsabilitatea”, spune Haasler. „Aceste acuzaţii false ar putea face parte dintr-o strategie de discreditare preventivă a naraţiunilor occidentale – sau de justificare a unor acte reale de sabotaj ulterioare”, arată expertul de la Verona.
Potrivit lui Riehle, obiectivul Moscovei ar putea fi mai puţin acela de a lovi prima şi mai mult acela de a semnaliza costul potenţial al oricărei confruntări viitoare. În loc să planifice o ofensivă directă, Rusia pare să modeleze naraţiunea – oferind Occidentului o previzualizare a cum ar putea arăta un conflict deschis cu Moscova, în timp ce se poziţionează pentru a nega responsabilitatea în cazul unei escaladări.
Anul acesta a fost înregistrată a treia cea mai caldă lună septembrie din istorie
Anul 2025 a fost înregistrată cea de-a treia lună septembrie cea mai caldă măsurată vreodată pe Pământ, cu temperaturi ridicate în apropierea polilor şi în Europa de Est, potrivit datelor publicate marţi de Observatorul european Copernicus. La fel ca lunile iulie şi august care au precedat-o, septembrie 2025 a fost a treia lună septembrie cea mai caldă, nu departe de recordul din 2023 şi de a doua lună septembrie cea mai caldă din 2024, a indicat Copernicus într-un comunicat.
Luna septembrie, cu o temperatură medie de 16,11 °C, a fost cu 1,47 °C peste perioada preindustrială (1850-1900), înainte ca clima să se încălzească în mod durabil sub efectul activităţii umane. „Contextul global al temperaturilor rămâne acelaşi, cu valori obstinatamente ridicate pe uscat şi la suprafaţa mărilor, reflectând influenţa continuă a acumulării de gaze cu efect de seră în atmosferă”, a comentat Samantha Burgess, strateg climatic la Copernicus.
Cele mai mari călduri, comparativ cu măsurătorile care datează din 1940, au afectat o parte din Europa, ţările nordice şi Europa de Est, de la ţările baltice până la Balcani. „În afara Europei, temperaturile au fost cele mai ridicate faţă de mediile înregistrate în Canada, în anumite părţi ale Groenlandei, în extremitatea nord-vestică a Siberiei şi în regiunile costiere învecinate, precum şi în vaste regiuni ale Antarcticii”, a adăugat Copernicus.
În ceea ce priveşte precipitaţiile, Copernicus a înregistrat ploi deosebit de abundente în multe regiuni din Europa, atât în Scandinavia, cât şi în Italia, Croaţia, Spania sau pe coasta de est a Mării Negre.
În schimb, ţările de pe continentul american (Canada, Statele Unite, Mexic, Brazilia şi Uruguay), partea asiatică a Rusiei şi nordul subcontinentului indian au cunoscut o lună septembrie mult mai uscată decât de obicei.
Primăriţa orăşelului german Herdecke, atacată cu cuţitul de către fiica sa adoptivă
Primăriţa orăşelului german Herdecke, Iris Stalzer, atacată cu cuţitul la un pic peste o săptămână după ce a fost aleasă, a fost înjunghiată de către fiica sa, anunţă miercuri poliţia - care a exclus un mobil politic -, relatează AFP.
Acest atac, care a avut loc marţi, împotriva alesei din Partidul Social Democrat (SPD), a fost denunţat rapid de către cancelarul german conservator Friedrich Merz, care l-a catalogat drept un ”act odios” înainte ca poliţia să facă vreo declaraţie oficială. Poliţia a anunţat ulterior că crede că este vorba despre o dramă familială.
Iris Stalzer tocmai fusese aleasă primăriţă la Herdecke, un orăşel cu 23.000 de locuitori situat în apropiere de Dortmund (nord-vest). Ea a fost grav rănită marţi, de către fiica sa, în vârstă de 17 ani, anunţă poliţia.
Iris Stalzer şi-a acuzat fiica, într-un interogatoriu, iar indicii culese la domiciliul acesteia - locul atacului - au confirmat suspiciunile, precizează poliţia. Grav rănită, Iris Stalzer se află în prezent în afara oricărui pericol, anunţă forţele de ordine.
Vestea acestui atac a generat marţi, imediat, un val de îngrijorare în Germania.
Germania - o ţară cunoscută prin cultura compromisului şi simţul moderaţiei în dezbateri - a înregistrat în ultimii ani o creştere a violenţei în politică. Între exemplele tragice ale acestei violenţe politice se află Walter Lübcke, un ales conservator la Kassel (veswt), care apăra politica primirii migranţilor a cancelarului Angela Merkel, ucis cu un glonţ în cap, în iunie 2019, de către un neonazist.
Greta Thunberg utilizează fotografia unui ostatic israelian pentru a denunța tratamentul aplicat prizonierilor palestinieni
O polemică a izbucnit după ce activista ecologistă suedeză, Greta Thunberg, angajată de multă vreme în cauza palestiniană, a publicat marți pe Instagram un mesaj în care denunța condițiile de detenție ale prizonierilor palestinieni în Israel, dar una dintre fotografiile utilizate de ea îl înfățișa de fapt pe Evyatar David, ostatic israelian aflat în captivitatea Hamas, relatează miercuri postul israelian de televiziune i24News.
Confuzia a stârnit un val de critici online: numeroși internauți au semnalat eroarea, ceea ce a dus la ștergerea imaginii incriminate câteva ore mai târziu.
Ambasada Israelului în Franța a reacționat imediat, distribuind o captură de ecran a postării pe platforma X (fostul Twitter), acuzând-o pe Thunberg că a transmis o 'ignoranță orbită de ură' și a reamintit că Evyatar David a fost 'înfometat, maltratat și forțat de Hamas să își sape propriul mormânt'. Greta Thunberg, care a participat la Flotila Global Sumud, un grup de nave care a încercat să ajungă în Fâșia Gaza spărgând embargoul israelian pentru a aduce ajutoare locuitorilor din enclava palestiniană, a declarat că a fost 'răpită și torturată' de armata israeliană, după arestarea activiștilor din această flotilă.
Militanții pro-palestinieni au fost eliberați între timp și expulzați din Israel.
