Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Ce planuri militare are Trump în Europa

Ziarul de Vrancea
29 iul 2020 444 vizualizări

Câteva chestiuni strategice care au loc în aceste zile în Europa ne-ar putea privi direct și pe noi: marile manevre ale lui Trump în Europa, eșecul militar francez în Africa și războiul rece ruso-bielorus n cum tratează subiectele presa europeană?

Decizia lui Donald Trump de a retrage multe mii de soldați americani (12.000, după ultimele cifre) din Germania nu va duce la o mare redesfășurare strategică a acestora în estul Europei, dat fiind că deocamdată ideea este ca o parte din ei să fie instalați în Belgia vecină. Cu toate astea, Le Monde scrie că Trump a lăsat de înțeles că ar fi gata să se răzgândească, dacă Germania își sporește contribuția la bugetul NATO. În stadiul actual, Le Monde crede că deplasările de trupe se vor petrece astfel: din cei 34.500 de militari americani aflați actualmente în Germania, 6.400 vor fi retrași înapoi în SUA, iar alți 5.600 vor fi repoziționați în Belgia și Italia, unde se află cele mai importante baze militare SUA din Europa, încă de la al Doilea Război Mondial (iar în Belgia e instalat chiar sediul NATO). Întreaga manevră de deplasare a trupelor și comandamentului militar din Germania în Belgia (lângă orașul Mons) ar costa câteva miliarde de dolari, scrie La Libre Belgique. Tot la Bruxelles, Le Soir dezvăluie că cel mai probabil nu doar comandamentul militar american pentru Europa (US Eucom), dar chiar și comandamentul militar SUA pentru Africa(Africom) va fi mutat, de la Stuttgart, tot în Belgia.

Toate aceste manevre însă, precizează cotidianul flamand De Standaard, dacă vor fi într-adevăr întreprinse, vor necesita, pe lângă costul de multe miliarde, și un lung răgaz de timp de câțiva ani de zile, așa încât nimic nu va demara în imediat.

Este o „mare lovitură” (ein herber Schlag) pentru Stuttgart, scrie cotidianul local, Stuttgarter Nachrichten, care estimează că manevra e în primul rând politică pentru Trump. Ziarul regional consideră însă că ea ar putea avea loc relativ rapid și îl citează pe șeful Pentagonului, Mark Esper, care a spus că dorește ca asta să se facă „so schnell wie möglich“ (cât de repede cu putință).

Stuttgarter Nachrichten amintește că în timpul Războiului Rece, Germania de vest, federală, RFG, a putut avea la un moment dat 250.000 de soldați SUA pe teritoriul său. Acești erau nu doar o garanție a securității, dar reprezentau și o mană economică.

Chiar și acum, prezența trupelor SUA reprezintă o sursă de locuri de muncă. Numai în landul Rheinland-Pfalz (Renania-Palatinat), e vorba de 7.000 de locuri de muncă generate de prezența trupelor SUA. Doar baza aeriană Ramstein, care e cea mai mare bază militară nord americană a Forțele Aeriene ale Statelor Unite ale Americii și NATO în afara granițelor SUA, generează local două miliarde de euro pe an, prin salarii, chirii și alte cheltuieli.

La München, în landul Bavaria, care va fi de asemenea foarte afectat de retragerea militarilor SUA, SüddeutscheZeitung estimează că e vorba de Un concept fără plan și că e doar un gest menit a pedepsi Germania, acum, cu mai puțin de 100 de zile înainte de alegerile prezidențiale din SUA. «Dacă Trump va pierde, planul va fi înghețat», este concluzia din Süddeutsche Zeitung.

Norbert Röttgen, șeful CDU, partidul Angelei Merkel, pentru landul Renania de Nord-Westfalia, declară în Augsburger Allgemeine că America își face astfel rău ei înseși. Tot așa, Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ) amintește că guvernul de la Berlin nici măcar nu fusese informat de Trump, înainte ca el să anunțe luna trecută că va retrage militari din Germania. Pretextul oficial rămâne acela că Germania încă nu și-a atins angajamentul de a cheltui 2% din PIB pentru armată și apărare. Ba chiar, Mark Esper a spus că Germania ar putea cheltui și mai mult de acei 2%. Trump a confirmat asta într-un tweet.

NATO și cei 2% din PIB

Aici intervin, desigur, tot soiul de neînțelegeri tehnice, mulți închipuindu-și că cei 2% din PIB pentru apărare ar fi fonduri destinate SUA, ca un soi de bir, de tribut. Faptul că țările europene din NATO s-au angajat să-și ridice cheltuielile militare la 2% din PIB nu înseamnă însă că ele ar fi obligate prin asta să cumpere armament american. Cei 2% din PIB pe care trebuie să-i cheltuiască țările din NATO pentru apărare nu trebuie dați SUA, nu sunt o taxă de protecție, ci e vorba de un angajament securitar colectiv. Fiecare țară este liberă să cheltuiască cei 2% cum corespunde mai bine dispozitivului său militar. Cumpărând armament francez, de pildă. Nimic în acel angajament, reformulat, în urma insistențelor lui Trump, de către toate țările din NATO al căror buget militar se află sub 2% din PIB, nimic acolo nu spune că membrii NATO trebuie să cumpere armament american.

Die Welt are un comentariu în care pledează pentru calm și pentru ca SUA să rămână ca mare putere militară în Europa: Berlinul nu trebuie să reacționeze la această retragere dând din umeri. Până și cotidianul stângii berlineze, Tageszeitung (TAZ), estimează că planul slăbește NATO și face jocul Rusiei. La fel, generalul american în retragere Ben Hodges, intervievat de Deutsche Welle, a spus că planul constituie “un cadou pentru Kremlin”.

La Moscova, însă, agenția oficială de știri TASS pune mare titlul: Trump spune că nu înțelege pentru ce SUA ar trebui să apere Germania de Rusia.

“Rămâne de văzut dacă Congresul va aproba fondurile pentru asemenea delocalizare majoră”scrie și Wall Street Journal. De altfel, continuă cotidianul finanțelor din SUA, un purtător de cuvânt al lui Joe Biden a declarat că planul lui Trump va fi revăzut, dacă democratul câștigă alegerile prezidențiale

Germania cheltuiește pe apărare 1,38% din PIB, dar Belgia, unde e cartierul general NATO și unde Trump vrea să mute trupele – doar 0,93%.

Eșecul militar francez în Africa

Tot la Berlin, același cotidian al stângii intelectuale, TAZ, scrie despre cumplita soartă a migranților care se îndreaptă spre Europa prin zona subsahariană a Sahelului, fofilându-se prin țări precum Niger, Mali și Libia, unde sunt supuși unei violențe nemăsurate, pe care statele din zonă nu sunt în măsură să o controleze. Acea întreagă zonă reprezintă o regiune strategică tradițional controlată de Franța.

La Paris, Le Canard enchaînésăptămânalul extrem de bine informat și infiltrat în mediile militare, scrie în ultimul său număr (doar pe hârtie) despre felul în care s-au împotmolit marile planuri militare ale lui Emmanuel Macron în Africa. Este vorba de așa-numita «Task Force Takuba», desfășurarea de trupe franceze chiar în acele în țări din Sahel, în sudul Saharei, pentru a combate jihadismul, terorismul islamic. Macron ar fi dorit o importantă participare militară europeană în acea regiune pe care mulți o consideră încă grădina din spate a Franței.

Încă de anul trecut, Macron anunțase și ar fi dorit cel puțin 500 de militari europeni, în afară de commandourile franceze, specializate în operațiunile din deșert. Apoi a fost vorba de 300, din toate țările UE, însă nici așa nu s-a grăbit nimeni.

În momentul de față, scrie Le Canard, operațiunea Takuba, în deșertul din Mali, constă din doar 60 de oameni: 30 de francezi și 30 de estoni. Lui Macron îi este foarte dificil să-și recunoască eșecul în fața europenilor, constată Le Canard, în lupta împotriva jihadiștilor, care visează să creeze un uriaș stat islamic în Sahara, un Califat care să acopere Mali, Niger și Burkina Faso. Urmarea intervenției nu este pe măsură. In octombrie e prevăzută sosirea in regiune a unui alt contingent de 60 de militari, 30 de francezi și 30 de cehi, iar în ianuarie încă 60 de francezi și suedezi. Nu se știe dacă îi vor aștepta camerele de televiziune.

Războiul rece ruso-bielorus

Vladimir Putin n-a reușit niciodată să-l strunească pe dictatorul Bielorusiei vecine, Aleksandr Lukașenka, aflat la putere de mai multă vreme decât el, din 1994. Acum, așa cum o anunță la Moscova Izvestia, Duma de stat (parlamentul) i-a avertizat pe cetățenii ruși să nu călătorească în Bielorusia, unde pe 9 august vor avea loc alegeri prezidențiale, pe care totul arată că le va câștiga din nou Lukașenka. Asta după ce KGB-ul bielorus a arestat ieri într-un hotel din Minsk 32 de bărbați ruși acuzați că ar fi „mercenari” ai grupării paramilitare rusești Wagner, sosiți în Bielorusia pentru a destabiliza țara în perspectiva alegerilor.

Lukașenka a acuzat Rusia de „intenții murdare”. Kremlinul neagă orice amestec. Cu umor necamuflat, Kommersant, la Moscova, scrie că grupul de bărbați ruși a atras de îndată atenția conducerii hotelului pentru că, spre deosebire de turiștii ruși în general, ei «nici n-au băut alcool, nici nu au profitat de centrele de divertisment». Erau probabil la fel de vizibili precum militarii de elită estoni în Sahara. (Dan ALEXE, Europalibera.org)

Coronavirus - Peste 17 milioane de contaminări și mai mult de 667.000 decese, în lume

Peste 17 milioane de contaminări cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate în întreaga lume de la descoperirea noului coronavirus la finalul anului trecut în regiunea chineză Hubei, potrivit datelor Universității Johns Hopkins. În ultimele șapte zile au fost înregistrate 2 milioane de noi cazuri de infectare. Bilanțul deceselor este de 667.011. SUA, Brazilia, India, Rusia și Africa de Sud sunt, în continuare, cele mai afectate țări din punct de vedere al numărului de cazuri. În Statele Unite au fost înregistrate peste 4,42 de milioane de contaminări și 150.713 decese asociate Covid-19. Urmează Brazilia - cu 2,55 milioane de cazuri și 90.134 de decese, India - cu 1,58 milioane de cazuri și 34.955 decese, Rusia - cu peste 827.500 de cazuri și 13.650 decese, și Africa de Sud - cu peste 471.100 de cazuri și aproximativ 7.500 de decese.

Mexic, Peru, Chile, Mare Britanie și Iran sunt următoarele cele mai afectate țări. Marea Britanie, cu o populație de peste 66 de milioane de locuitori, a înregistrat până în prezent 303.063 de contaminări și 46.046 de decese, fiind cea mai afectată țară europeană.

Mai multe vaccinuri împotriva Covid-19 se află în faza de studii clinice finale, dar utilizarea lor nu poate fi așteptată înainte de începutul anului 2021, a declarat un expert al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Misterul originii megaliților de la Stonehenge, descoperit

Originea pietrelor gigant de la Stonehenge a fost descoperită cu ajutorul unei piese lipsă din sit, care a fost returnată după 60 de ani, relatează BBC. Un test făcut pe fragmentul de un metru s-a potrivit unui studiu geochimic al megaliților. Arheologii au identificat sursa pietrelor ca fiind la 25 de kilometri nord de sit, în apropiere de Marlborough. Susan Greaney de la English Heritage a spus că descoperirea este „o adevărată încântare”. Megaliții cu înălțime de șapte metri, care cântăresc aproximativ 20 de tone, formează potcoava centrală a Stonehenge. Pietrele albastre, mai mici, au fost identificate ca provenind din Preseli Hills (Țara Galilor), dar blocurile din gresie au fost imposibil de identificat până acum. Returnarea fragmentului, care a fost luat în timpul unor săpături arheologice în 1958, a permis arheologilor să-i analizeze compoziția chimică.

Nimeni nu știa unde se află până ce Robert Phillips, în vârstă de 89 de ani, care a fost implicat în lucrările de atunci, a decis să returneze o parte din el anul trecut. Profesorul David Nash de la Brighton University, care a condus studiul, a declarat: „A fost foarte interesant să folosim știința secolului 21 pentru a înțeleger trecutul Neolitic și, în sfârșit, să răspundem unei întrebări pe seama căreia arheologii dezbat de secole”.

„Me too”, proces important câștigat de o cunoscută actriță victimă a abuzului sexual

Actrița Ashley Judd a câștigat apelul în procesul intentat fostului producător Harvey Weinstein

Curtea de Apel din California a decis miercuri că actrița Ashley Judd va putea continua procesul intentat fostului producător Harvey Weinstein pentru hărțuire sexuală, scrie Variety. Comisia formată din trei judecători a decis contrar unei Curți inferioare, care a susținut că Judd nu era angajata lui Weinstein în anii 1990, când au avut o întâlnire în hotelul Peninsula, unde el a invitat-o în cameră. „Relația lor consta într-un dezechilibru de putere inerent, în care Weinstein putea constrânge ori putea avea avantaj în fața lui Judd în virtutea poziției sale profesionale și influenței ca producător de top la Hollywood”, a scris judecătoarea Mary H. Murguia. Ashley Judd l-a acționat în judecată pe Weinstein în aprilie 2018. Ea a susținut că fostul producător a atras-o în camera lui de hotel, i-a cerut să îl privească în timp ce își face duș și a încercat să îi facă masaj. În plus, l-a dat în judecată pentru defăimare și represalii, susținând că după ce i-a refuzat avansurile Weinstein a trecut-o efectiv pe o listă neagră în industria filmului. Ea a deschis procesul după ce regizorul Peter Jackson („Lord of the Rings”) a dezvăluit într-un interviu că a fost descurajat de compania Miramax, pe care o conducea Weinstein, să le distribuie pe Judd și Mira Sorvino. Cazul va ajunge acum din nou la o Curte inferioară de justiție. „Este o importantă victorie nu doar pentru Ashley Judd, ci pentru toate victimele hărțuirii sexuale în relații profesionale”, a spus Theodore Boutrous, reprezentantul actriței în acest caz. Avocata lui Weinstein, Phyllis Kupferstein, a negat acuzații și a spus că este nerăbdătoare să înceapă procesul, „unde ne așteptăm ca adevărul să iasă la lumină”. În martie 2020, la New York, fostul producător de film Harvey Weinstein, în vârstă de 68 de ani, a fost condamnat la 23 de ani de închisoare, după ce a fost găsit vinovat de viol și agresiune sexuală. Pe numele lui mai este deschis un proces la Los Angeles. Harvey Weinstein, producător al unor filme ca „Pulp Fiction”, „Shakespeare in Love” și „Sin City”, este, de la începutul mișcării „MeToo”, primul bărbat acuzat de abuz sexual care este implicat într-un proces penal și care este condamnat.

 

Foto: ashley-judd.jpg

 

 

********************************* COLOANA

 

Patru studenți, arestați la Hong Kong în baza controversatei legi a securității impusă de Beijing

 

Patru studenți de la Hong Kong - implicați într-o grupare separatistă, Student Localism, dizolvată luna trecută - au fost arestați de poliție, în cadrul controversatei legi a securității impuse de Beijing fostei colonii britanice, primele arestări care vizează figuri politice publice după intrarea în vigoare a acestei legi la 30 iunie, relatează AFP. Cei patru studenți arestați - trei băieți și o fată cu vârste cuprinse între 16 și 21 de ani - sunt suspectați de „organizarea și incitarea la secesiune”, potrivit poliției. „Sursele noastre și ancheta noastră arată că grupul a anunțat recent pe rețele de socializare înființarea unei organizații care promovează independența Hong Kongului”, a declarat pentru presă un ofițer din cadrul noii unități a securității naționale, înființată recent în cadrul Poliției din Hong Kong, Li Kwai-wah. O grupare care promovează independența - Student Localism -, dizolvată în iunie, a anunțat într-un comunicat că fostul său lider Tony Chung, în vârstă de 19 ani, este una dintre persoanele arestate.

 

 

Justiția rusă cere condamnarea la zece ani de închisoare a fostului pușcaș marin Trevor Reed

 

Parchetul rus a cerut condamnarea la aproape zece ani de închisoare a unui fost pușcaș marin american, Trevor Reed, în vârstă de 28 de ani, originar din Texas, acuzat de agresarea a doi polițiști ruși, a anunțat tribunaul moscovit unde se desfășoară procesul, relatează AFP. Trevor Reed este acuzat de agresarea a doi polițiști, în august 2019, chemați la o petrecere la care tânărul se afla în stare de ebrietate. Unul dintre polițiști susține că Trevor Reed a încercat să-l dezarmeze în timp ce era condus cu o mașină la un post de poliție. Celălalt a dat asigurări că a fost lovit în abdomen de către american. Reed - menținut în detenție provizorie din august - a pledat nevinovat, însă a recunoscut că nu își amintește incidentul. Parchetul rus a cerut miercuri ca tânărul texan să fie condamnat la nouă ani și opt luni de închisoare - aproape pedeapsa maximă de zece ani de închisoare prevăzută de lege, a declarat pentru AFP o purtătoare de cuvânt a Tribunalului Golovinski de la Moscova. Dosarul Trevor Reed se desfășoară în contextul în care în Rusia circulă zvonuri despre un eventual schimb de deținuți între Moscova și Washington.

 

*************************


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.