Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Caucazul, pe un butoi de pulbere Azerbaidjanul și Armenia, la un pas de război

Ziarul de Vrancea
26 sep 2020 1884 vizualizări

Confruntări sângeroase au izbucnit ieri în regiunea Nagorno Karabah, disputată de decenii de cele două țări n șefii celor două state au decretat mobilizarea generală și au promis victoria n Azerbaidjanul este susținut de Turcia, Armenia beneficiază de sprijinul militar al Rusia, cu precizarea că Moscova vinde armament ambelor țări. Armenia și Azerbaidjanul se aflau ieri pe marginea prăpastiei războiului, după ce confruntări sângeroase au izbucnit între forțe azere și regiunea separatistă Nagorno Karabah, susțintă de Erevan. Beligeranții au anunțat victime atât militare, cât și civile. Potrivit părții armene, o femeie și un copil au fost uciși.Un conflict major implicând Azerbaidjanul și Armenia ar putea antrena o intervenție a unor puteri concurente în regiunea Caucaz - Rusia și Turcia. Conflictul în centrul căruia se află Nagorno Karabah - care a ieșit prin secesiune din Azerbaidjan cu o susținere armeană - alimentează tensiuni în regiune de 30 de ani. În urma anunțării primelor confruntări armate, duminică dimineața, premierul armean Nikol Pașinian a decretat “mobilizarea generală” și instaurarea “legii marțiale”, la fel ca autortățile din Karabah. “Susținuți ferm de statul nostru, armata noastră și noi vom învinge. Trăiască glorioasa armată armeană!”, a scris Pașinian pe Facebook. Președintele azer, Ilham Aliev, a promis la rândul său victoria. “Armata azeră luptă azi pe teritoriul său, apără integritatea sa teritorială, aplică lovituri devastatoare inamicului. Cauza noastră este dreaptă și vom învinge”, a declarat el într-un discurs televizat.Moscova a îndemnat “la un armistițiu imediat” și negocieri, în contextul în care cele două tabere se acuză reciproc de faptul că sunt vinovate de ostilități. Franța - mediatoare în conflict împreună cu Rusia și Statele Unite în cadrul Grupului de la Minsk - a îndemnat, la rândul său, la “încetarea imediată a ostilităților”. Un purtător de cuvânt al președintelui turc Recep Tayyip Erdogan - un aliat al Baku - a denunțat într-un mesaj postat pe Twitter “atacul Armeniei”. Ministerul azer al Apărării a anunțat, la rândul său, că a lansat o “contraofensivă pe toată linia frontului” în Karabah, pentru a “pune capăt unor activități militare ale forțelor armate ale Armeniei”.

Victime civile și militare

“Morți și răniți au fost raportate în rândul civililor și militarilor”, a adăugat președinția azeră, în timp ce mediatorul public din Karabah a anunțat că există “victime civile”. Niciun bilanț nu a fost prezentat, iar Ministerul Apărării din Karabah a anunțat că a provocat “pierderi grele” adversarului. Azerbaidjanul a anunțat anterior că unul dintre elicoptere sale a fost doborât, dar că echipajul este teafăr. El afirmă că a distrus 12 baterii antiaeriene. “În această (duminică) dimineața, devreme, partea azeră a lansat bombardamente. Noi îndemnăm populația să se adăpostească”, a anunțat un purtător de cuvânt al președinției separatiste pe Facebook. Nagorno Karabah este o regiune din Azerbaidjan, cu populație majoritar armeană și susținută de către Armenia. Ea a fost teatrul unu irăzboi, la începutul anilor “90, soldat cu 30.000 de morți, iar de atunci autoritățile azere vor să preia controlul asupra acesteia - cu forța dacă este necesar. Negocieri de pace se află în impas de mulți ani. Confruntări armate au loc cu regularitate între separatiști și azeri, dar și între Erevan și Baku. În 2016, ciocniri grave aproape că au degenerat într-un război în Karabah, iar confruntări sângeroase au avut loc în iulie 2020 între armeni și azeri la frontiera de nord.

Cele două tabere obișnuiesc să se acuze reciproc de această intensificare a violenței.

Baku a profitat de rezervele sale imese de petrol pentru a cheltui fără să țină socoteala în vederea înarmării. Azerbaidjanul poate conta, de asemenea, pe susținerea președintelui rurc, care consideră Armenia drept o amenințare la stabilitatea Caucazului. Armenia, mult mai săracă, este în schimb mai apropiată Rusiei, care dispune de o bază militară pe teritoriul armean. Erevanul face parte dintr-o alianță politico-militară condusă de Moscova - Organizația Tratatului Securității Colective (OTSC). Kremlinul, care se poziționează ca arbitru regional, livrează armament ambelor țări.

Macron: “E clar că Lukașenko trebuie să plece”

Președintele belarus Aleksandr Lukașenko “trebuie să plece”, consideră președintele francez Emmanuel Macron într-un interviu acordat Le Journal du dimanche (JDD). “Ceea ce s-a întâmplat în Belarus este o criză a puterii, o putere autoritaristă căreia nu-i place să accepte logica democrației și care se agață cu forța. Este clar că Lukașenko trebuie să plece” de la putere, declară șeful statului francez, citat de ziar în ediția de duminică. Macron se declară totodată “impresionat de curajul manifestanților” din Belarus. “Ei cunosc riscurile pe care și le asumă defilând în fiecare weekend și, cu toate acestea, continuă să o facă, pentru a face să trăiască democrația într-o țară care este privată de ea de atât de mult timp”, adaugă președintele francez, în opinia căruia “femeile, mai ales, care defilează în fiecare sâmbătă, obligă la respect”. Peste 80 de persoane - majoritatea femei - au fost arestate sâmbătă, la adunări ale opoziției, a anunțat un ONG. În ceea ce privește rolul președintelui rus Vladimir Putin în căuarea unei soluții la criza politică de după realegerea contestată, la 9 august, a lui Lukașenko, Macron consideră că mai este mult până acolo. “Se face că eu am discutat cu Vladimir Putin la 14 septembrie, în ziua în care îl primea pe Lukașenko la Soci. I-am spus că Rusia are un rol de jucat, iar acest rol poate fi pozitiv dacă-l obligă pe Lukașenko să respecte adevărul urnelor și să elibereze deținuții politici. Asta era acum 15 zile. Nu am ajuns acolo”, declară președintele francez, citat de ziar.

Trump forțează numirea unei judecătoare conservatoare la Curtea Supremă

Donald Trump a nominalizat-o pe judecătoarea conservatoare Amy Coney

Barrett în locul simbolului feminist Ruth Bader Ginsburg la Curtea Supremă a Statelor Unite, într-o atmosferă puternic tensionată, cu șase săptămâni înaintea alegerilor prezidențiale. “Am onoarea, în această (sâmbătă) seara, să o numesc pe una dintre cele mai strălucite și mai dotate juriste din țară la Curtea Supremă”, a declarat președintele american sâmbătă seara (ora locală) în grădina Casei Albe. Judecătoarea Amy Coney Barrett  este foarte apreciată de către conservatori din cauza valorilor sale religioase trandiționaliste care, în opinia criticilor săi, îi orientează lectura dreptului. “Un judecător trebuie să aplice dreptul scris. Un judecător nu este un legiuitor”, a vrut să dea asigurări Barrett în grădina Casei Albe, după ce președintele a salutat “calificările inegalabile” ale magistratei. “Iubesc Statele Unite și iubesc Constituția Statelor Unite”, a declarat această femeie în vârstă de 48 de ani, a cărei nominalizare este necesar, acum, să fie confirmată de Senat, majoritar republican, pentru a intra în cea mai înaltă jurisdicție a țării, succedându-i progresistei Ruth Bader Ginsburg, decedată la 18 septembrie. Profilul său, aflat la antipozii foarte feministei “RBG”, creează disensiuni între americani. Ocatolică practicantă și mama a șapte copii - dintre care doi, originari din Haiti, au fost adoptați, iar cel mai mic suferă de sindromul Down (trisomia 21) - Amy Coney Barrett se opune avortului. La începutul carierei, ea a lucrat pentru judecătorul conservator de la Curtea Supremă Antonin Scalia, pe a cărui viziune “originalistă” a dreptului a îmbrățișat-o și care impune citirea Constituției așa cum a fost ea gândită atunci când a fost scrisă. Mereu calmă, Amy Coney Barrett a dat asigurări că face distincția între credința sa și “responsabilitățile de judecătoare” pe care le are.Însă criticii săi nu sunt convinși de acest lucru și-i citează numeroasele articole de doctrină juridică pe care le-a scris și hotărâri mai recente, pe care le-a dat ca judecătoare care, în opinia lor, mărturisesc orientarea ideologică pe care o are. La Curtea de Apel federală de la Chicago, ea a luat poziții în favoarea armelor de foc și împotriva imigranților, femeilor care vor să avorteze și legii asigurărilor de sănătate Obamacare, pe care republicanii vor să o abroge. Prezentându-se drept o “juristă cu un stil diferit”, ea a apreciat că o “carieră juridică” este “un mijloc de a servi o cauză” și că această cauză este “construirea Regatului lui Dumnezeu”.

 Studiu: Inegalitățile rasiale din SUA au costat economia țării 16.000 de miliarde de dolari

În ultimii 20 de ani, inegalitățile rasiale au costat economia americană 16.000 de miliarde de dolari, potrivit unui studiu publicat de Banca Citigroup. „Dacă Statele Unite ar fi redus prăpastia rasială a afroamericanilor în privința salariului, locuințelor, educației și investițiile în urmă cu 20 de ani, economia americană ar fi avut în plus 16.000 de miliarde de dolari”, se precizează în studiu.  „Reducerea discriminărilor azi ar permite creșterea PIB-ului american cu 5.000 de miliarde de dolari în următorii cinci ani”, mai indiscă studiul. Citigroup s-a angajat că va investi un miliard de dolari în următorii trei ani, în vederea reducerii acestor inegalități între clase sociale. Jumătate dintre fonduri ar urma să fie direcționate pentru ajutorarea americanilor să devină proprietari ai locuințelor în care stau. De asemenea, urmează să crească investițiile în companii care aparțin afroamericanilor. Alt obiectiv al băncii este să ofere comunităților de culoare un acces mai bun la sistemul bancar și la credite, în contextul în care dificultatea afroamericanilor de a obține un credit cu o dobândă corectă este denunțată adesea. Anunțul băncii vine ca răspuns la apelul lansat vineri de către un oficial al Băncii Centrale americane – Fed -, care a cerut lumii economiei și finațelor să acționeze împotriva rasismului instituțional. Evocând „inegalități istorice și instituționale ale sistemului financiar”, Raphael Bostic, care conduce filiala din Atlanta a Rezervei federale americane a deplâns faptul că bogăția gopodăriei albilor rămâne de zece ori mai mare decât a gopodăriei afroamericanilor – cam la fel ca în urmă cu 100 de ani. El a denunțat „politica oficială” a anilor de după al Doilea Război Mondial, care oferea un acces la împrumuturi imobiliare în funcție de origine și, astfel, la o locuință decentă și abordabilă”, una dintre principalele surse ale “disparității rasiale a bogăției”, care persistă.

Avion militar prăbușit în Ucraina: 26 de morți

În total 26 de persoane - majoritatea studenți militari - au murit în urma prăbușirii unui avion militar de transport, vineri, în timpul unui zbor de antrenament, în estul Ucrainei, potrivit unui ultim bilanț. “Ucraina a pierdut 26 dintre fiii săi”, a anunțat sâmbătă, pe Facebook, președintele Volodimir Zelenski, care a decretat o zi de doliu național, sâmbătă. La bordul avionului se aflau 27 de persoane - șapte membri ai echipajului și 20 de studenți la Universitatea Națională ucraineană de Aviație de la Harkov (est).Doi studenți au supraviețuit catastrofei, însă unul dintre ei, care se afla într-o “stare extrem de gravă”, a murit sâmbătă dimineața, a anunțat Ministerul Sănătății. Al doilea rănit a suferit o comoție cerebrală, însă viața nu îi este în pericol, a anunțat clinica care-l îngrijește. Avionul, un Antonov-26, s-a prăbușit vineri seara, în timpul unui zbor de antrenament, la doi kilometri de aeroportul militar Ciuguiv, în apropiere de Harkov. Potrivit unor informații preliminare, comandantul echipajului care pilota aeronava a semnalat o pană la unul dintre motoare cu șapte minute înainte de prăbușire și a cerut să aterizeze de urgență. Studenții nu erau implicați în pilotarea avionului. Ministrul Apărării Andrii Taran a anunțat că “avionul a atins solul cu aripa”.

Elvețienii au votat în favoarea libertății de circulație cu UE

Elvețienii au respins, în referendumul desfășurat ieri, o propunere a extremei drepte de încetare a liberei circulații a lucrătorilor între Elveția și țările membre ale Uniunii Europene. Potrivit proiecțiilor postului de radio și televiziune național elvețian, 63% dintre alegători s-au opus acestei propuneri. Conform propunerii prezentate de Partidul Popular Elvețian (SVP), în baza acordului cu Uniunea Europeană aflat în vigoare în fiecare an în Elveția se mută, în medie, 75.000 de cetățeni UE, ceea ce duce la suprapopulare și la creșterea prețurilor locuințelor. Sondajele de opinie indicau că aproximativ două treimi dintre alegătorii elvețieni erau de părere că abrogarea acordului cu UE privind libera circulație ar agrava criza de lucrători calificați și ar afecta negativ bunăstarea țării. Respingerea propunerii SVP ar putea încuraja tratativele dintre UE și Elveția cu privire la un acord-cadru pentru reglementarea mai multor probleme bilaterale dificile. Tot duminică, elvețienii au votat în mare majoritate pentru introducerea unui concediu de paternitate de 14 zile.

Opt persoane în arest după atacul de la Paris

Opt persoane se aflau în arest preventiv ieri, în ancheta cu privire la atacul cu satârul, vineri, la Paris, care viza Charlie Hebdo și care s-a soldat cu doi răniți grav. O persoană a fost eliberată sâmbătă după-amiaza - un “fost colocatar” la Cergy (Val-d”Oise) - al suspectului, care se prezintă drept Hassan A. sau Ali A. - potrivit unor surse -, în vârstă de 18 ani, susține el, născut în Pakistan. Alte opt persoane se aflau în continuare în arest prevenitv, și anume principalul suspect, cinci colocatari în apartamentul în care acesta locuia la Pantin, fratele său mai mic și o cunoștință. Un bărbat, considerat inițial un suspect și plasat în aerst preventiv, “Youssef” - un algerian în vârstă de 33 de ani, a fost eliberat încă de vineri seara. Bărbatul, “un erou” potrivit avocatului său, a încercat, în realitate, să-l oprească pe atacator, lucru coroborat în anchetă. Principalul suspect în atacul din fața fostului sediu al Charlie Hebdo “și-a asumat fapta” sâmbătă. El a recunoscut că țintea săptămânalul satiric, care a republicat recent caricaturi cu profetul Mahomed, potrivit unor surse apropiate anchetei. Pakistanezul credea că sediul vizat era în continuare sediul Charlie Hebdo. Redacția Charlie Hebdo - care s-a mutat într-un loc secret de patru ani - face obiectul unor noi amenințări, după ce săptămânalul de satiră a publicat din nou caricaturi ale profetului Mahomed la 2 septembrie, pentru a marca astfel deschiderea procesului complicilor autorilor atacului soldat cu 12 morți în redacție, în ianuarie 2015. Cei doi angajați ai agenției de producție Première Ligne,vecină cu fostul sediu al Charlie Hebdo, victime ale atacului cu satârul, sunt spitalizați în continuare dar “au scăpat”, a declarat președintele francez Emmanuel Macron.

Marea Britanie: Protest violente anti-”COVID-1984” în centrul Londrei

Poliția britanică a arestat 10 persoane, sâmbătă, în timpul unui protest împotriva restricțiilor antiepidemice și împotriva vaccinărilor în centrul Londrei, în pofida avertismentelor polițiștilor că ar putea încălca regulile de distanțare socială. Patru ofițeri de poliție au fost răniți în timpul ciocnirilor, iar doi au avut nevoie de tratament la spital. Printre principalii vorbitori s-a aflat excentricul teoretician al conspirațiilor David Icke, care a luat cuvântul în Trafalgar Square. “Nu vom ceda controlul asupra vieților noastre și asupra vieților copiilor noștri (unor oameni ca) ministrul sănătății Matt Hancock”, a spus Icke. “Ne aflăm în mijlocul unei înșelătorii extraordinare, aproape inimaginabile”, a susținut el. Protestatarii purtau pancarte cu mesaje precum “Nu vaccinurilor obligatorii” și “COVID-1984”, cu referire la romanul distopic “1984” al scriitorului George Orwell.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.