MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Câteva mii de soldaţi francezi ar putea fi trimişi în Ucraina
Ce au convenit la Paris aliaţii Ucrainei şi ce rol ar urma să aibă Statele Unite
Aliaţii Kievului au anunţat marţi, la Paris, o serie de „garanţii solide de securitate” în cazul încetării ostilităţilor în Ucraina, iar desfăşurarea unei „forţe multinaţionale” face parte din aceste garanţii. Preşedintele francez Emmanuel Macron a precizat ulterior la postul France 2 că armata franceză va participa la operaţiunile de control al frontierei ruso-ucrainene cu câteva mii de oameni.
Europenii şi americanii au convenit marţi la Paris asupra unui set de garanţii de securitate pentru Ucraina, odată ce va fi încheiat un armistiţiu, Statele Unite rămânând însă vagi cu privire la natura angajamentului lor, deşi au susţinut pentru prima dată Coaliţia de Voinţă. Washingtonul a promis să ofere garanţii de securitate care, potrivit liderilor, vor include angajamente obligatorii de a sprijini ţara în cazul unui nou atac al Rusiei, relatează AFP şi Reuters.
Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a salutat „documentele substanţiale” cu privire la garanţiile de securitate occidentale.
Aceste garanţii, validate într-o declaraţie comună a celor 35 de ţări din „Coaliţia de Voinţă”, urmează să intre în vigoare odată cu stabilirea unui armistiţiu, pentru a proteja Ucraina împotriva unui nou atac al Rusiei. Acestea includ, în special, desfăşurarea unei „forţe multinaţionale” după încetarea ostilităţilor în Ucraina.
Într-un interviu acordat France 2, preşedintele Emmanuel Macron a detaliat implicarea Franţei în desfăşurarea acestei forţe multinaţionale în Ucraina în cazul instaurării păcii. Preşedintele francez a afirmat că armata franceză va participa la operaţiunile de control al frontierei ruso-ucrainene în cazul semnării unui armistiţiu. Emmanuel Macron a menţionat astfel trimiterea potenţială a „câtorva mii de oameni, în cadrul operaţiunilor externe”, în ziua „de după pace”. „Nu sunt forţe pe care le angajăm în luptă”, ci „o forţă de securizare”, a precizat el în acest interviu.
Nu este prima dată când Emmanuel Macron menţionează mobilizarea soldaţilor în cazul unei ipotetice încetări a luptelor. În septembrie 2025, în cadrul unei reuniuni anterioare a „Coaliţiei de Voinţă”, condusă în comun de Franţa şi Regatul Unit, cele două ţări s-au „angajat formal” să mobilizeze o forţă militară pentru a garanta „siguranţa” Ucrainei în faţa Rusiei.
În martie 2025, într-un interviu acordat presei regionale, Emmanuel Macron menţionase deja intenţia sa de a trimite „câteva mii de soldaţi” din trupele franceze, alături de Regatul Unit şi statele baltice, nu pentru a lupta, ci pentru a descuraja orice nou atac rusesc pe teritoriul ucrainean.
Marţi, Franţa şi Marea Britanie au semnat o declaraţie de intenţie privind viitoarea desfăşurare a forţelor multinaţionale odată ce se va ajunge la un armistiţiu. „Aceasta deschide calea pentru cadrul legal în baza căruia forţele britanice, franceze şi ale partenerilor ar putea opera pe teritoriul ucrainean, asigurând securitatea spaţiului aerian şi maritim al Ucrainei şi regenerând forţele armate ale Ucrainei pentru viitor”, a declarat Starmer.
Declarația nu este semnată de SUA
În aşa-numita „Declaraţie de la Paris”, cele 35 de ţări membre ale „Coaliţiei de Voinţă”, în principal europene, au convenit să desfăşoare o forţă multinaţională în Ucraina şi să participe la supervizarea încetării focului, sub „conducerea” americană, odată ce se va ajunge la un acord de pace cu Rusia, o perspectivă încă foarte ipotetică. Această declaraţie „recunoaşte pentru prima dată” o „convergenţă operaţională” între Coaliţie, Ucraina şi Statele Unite, cu garanţii de securitate „solide”, a subliniat preşedintele francez Emmanuel Macron la încheierea reuniunii de la Elysée. Aceste garanţii de securitate sunt „cheia pentru ca niciun acord de pace să nu poată însemna o capitulare a Ucrainei şi niciun acord de pace să nu poată însemna o nouă ameninţare pentru Ucraina”, a subliniat el.
Emmanuel Macron a anunţat imediat după aceea pe canalul France 2 că ar putea fi desfăşuraţi „câteva mii” de soldaţi francezi pentru a menţine pacea în Ucraina, după semnarea unui armistiţiu cu Rusia. Însă deşi şi-au manifestat dorinţa de a oferi „sprijin”, Statele Unite nu sunt semnatare ale declaraţiei, iar contururile precise ale angajamentului lor militar rămân încă neclare.
Donald Trump „susţine cu tărie aceste protocoale de securitate”, care vizează „descurajarea oricărui atac” viitor în Ucraina, a dat asigurări trimisul special Steve Witkoff. „Dacă Ucraina încheie un acord final (de pace), trebuie să ştie că, în mod evident, va beneficia de o descurajare solidă şi de „plase de siguranţă” reale pentru a se asigura că toate acestea nu se vor repeta”, a adăugat ginerele preşedintelui american, Jared Kushner.
Forţa multinaţională, în studiu de luni de zile, va fi formată din ţările Coaliţiei de Voinţă, condusă de europeni şi „susţinută” de Statele Unite, potrivit declaraţiei finale publicate de Preşedinţia franceză.
Cu ce contribuie americanii?
Contribuţia americană în materie de „informaţii şi logistică” şi, mai ales, angajamentul Statelor Unite de a oferi „sprijin” forţei în „caz de atac”, care figurau în proiectul de declaraţie consultat de AFP, nu sunt însă menţionate în textul final.
„Este important ca această coaliţie să dispună astăzi de documente substanţiale, şi nu doar de cuvinte”, a spus preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, chiar dacă, potrivit acestuia, mai multe întrebări „rămân deschise”, cum ar fi cea extrem de sensibilă a concesiilor teritoriale cerute de Moscova.
Mingea este acum în terenul Rusiei, au insistat europenii. Toate acestea „necesită în mod evident bunăvoinţă şi din partea agresorului rus”, a subliniat premierul polonez Donald Tusk, în timp ce Kremlinul s-a opus sistematic oricărei desfăşurări militare occidentale în Ucraina.
Moscova continuă, de asemenea, să insiste asupra cererilor teritoriale privind întreaga regiune minieră şi industrială din Donbas, din estul Ucrainei, inclusiv teritorii controlate încă de armata de la Kiev.
„Să sperăm că vom putea ajunge la anumite compromisuri”, a remarcat Steve Witkoff, care şi-a exprimat satisfacţia pentru „progresele semnificative”.
Preşedintele ucrainean a reamintit că anumite „idei” - printre care demilitarizarea teritoriilor disputate - sunt pe masa negocierilor şi a sugerat ca acestea să fie discutate acum „la nivel de lideri”.
Contururile operaţionale ale forţei multinaţionale rămân însă încă neclare, cu atât mai mult cu cât anumite ţări au menţinut o anumită prudenţă în ceea ce priveşte contribuţia lor. Italia, de pildă, şi-a reiterat marţi refuzul de a trimite soldaţi în Ucraina, în timp ce Germania, ale cărei trupe ar putea participa la forţa multinaţională, ar face-o numai dintr-o ţară membră a NATO, vecină cu Ucraina, potrivit cancelarului Friedrich Merz.
Operaţiunea americană din Venezuela şi declaraţiile lui Donald Trump care solicită controlul american asupra Groenlandei, teritoriu autonom al Danemarcei, au fost, de asemenea, pe ordinea de zi, chiar dacă liderii europeni au evitat să răspundă la întrebările jurnaliştilor pe această temă în prezenţa emisarilor americani.
Într-o nouă manifestare a jocului de echilibristică diplomatică la care se supun, mai multe ţări ale Bătrânului Continent, printre care Franţa, Germania, Regatul Unit şi Italia, au publicat marţi o declaraţie comună de sprijin pentru Groenlanda şi Danemarca în faţa revendicărilor preşedintelui american.
Perspectiva unui armistiţiu rămâne ipotetică: o întâlnire între Volodimir Zelenski şi Donald Trump la sfârşitul lunii decembrie şi convorbirile telefonice dintre preşedintele american şi omologul său rus Vladimir Putin nu au permis progrese în ceea ce priveşte concesiile teritoriale cerute de Moscova.
Spre deosebire de întâlnirile anterioare ale Coaliţiei, la summit au participat şi trimişii SUA Steve Witkoff şi Jared Kushner – ginerele preşedintelui Donald Trump – precum şi generalul american de rangul întâi din Europa, Alexus Grynkewich, care cu o zi înainte a concretizat detaliile garanţiilor de securitate cu şefii armatei europene.
Trump către republicani: Dacă nu câştigăm alegerile intermediare, voi fi pus sub acuzare
Preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat marţi că republicanii trebuie să câştige alegerile intermediare pentru Congres din 2026, pentru că altfel va fi pus din nou sub acuzare de democraţi, pentru a treia oară, relatează Reuters.
„Trebuie să câştigaţi alegerile intermediare, pentru că, dacă nu le câştigăm, vor găsi un motiv să mă pună sub acuzare”, le-a spus Trump congresmenilor republicani la o reuniune la Washington. „Voi fi pus sub acuzare”, a insistat el.
Înaintea alegerilor din noiembrie de la jumătatea mandatului prezidenţial, care i-ar putea bloca agenda sau l-ar putea expune la anchete ale Congresului, Trump a pledat insistent în faţa aliaţilor care controlează cu greu Camera Reprezentanţilor din SUA. Le-a spus să lase deoparte diferendele dintre ei şi să promoveze politicile sale privind egalitatea de gen, sănătatea şi integritatea alegerilor în rândul electoratului american nemulţumit de costul vieţii.
„Se spune că, atunci când câştigi preşedinţia, pierzi alegerile de la jumătatea mandatului”, a spus Trump. „Aş vrea să-mi explicaţi ce naiba se întâmplă în mintea publicului”, le-a cerut el.
După o operaţiune militară îndrăzneaţă împotriva liderului venezuelean Nicolas Maduro, Trump este presat să se concentreze asupra problemelor interne, în special asupra inflaţiei şi preţurilor. Marţi, Trump a spus puţine lucruri despre această din urmă chestiune, cu excepţia faptului că a moştenit-o de la democraţi şi că republicanii ar trebui să se bazeze pe creşterile puternice ale pieţei bursiere americane.
De asemenea, el a menţionat doar pe scurt atacul din 6 ianuarie 2021 asupra Capitoliului SUA din partea susţinătorilor săi, în timp ce democraţii din Congres au marcat cinci ani de la eveniment acuzând republicanii de „ştergerea” istoriei.
Rubio le-a spus congresmenilor că Trump intenţionează să cumpere Groenlanda
Secretarul de stat Marco Rubio le-a spus congresmenilor americani că recentele ameninţări ale administraţiei împotriva Groenlandei nu semnifică o invazie iminentă şi că obiectivul său este de a cumpăra insula de la Danemarca, au declarat surse informate citate de publicaţiile The Wall Street Journal şi The New York Times. În fapt, Trump le-a cerut consilierilor să îi prezinte un plan actualizat pentru achiziţionarea teritoriului, au declarat marţi oficiali americani.
Comentariile lui Rubio au fost făcute în timpul unei şedinţe informative susţinute de oficiali de rang înalt ai administraţiei, printre care secretarul apărării Pete Hegseth şi preşedintele Comitetului şefilor de stat major, generalul Dan Caine, cu liderii Congresului, pe tema operaţiunii de capturare a preşedintelui venezuelean Nicolás Maduro şi a planurilor administraţiei pentru viitorul ţării. Rubio a vorbit cel mai mult, au spus sursele.
Declaraţiile lui Rubio au venit după ce liderul minorităţii democrate din Senat, Chuck Schumer, a întrebat dacă administraţia Trump intenţionează să folosească forţa militară în alte locuri, inclusiv în Mexic şi Groenlanda.
De asemenea, comentariile vin în contextul în care Casa Albă a făcut declaraţii din ce în ce mai belicoase cu privire la controlul insulei. Trump şi alţi oficiali de rang înalt ai administraţiei au refuzat public să excludă posibilitatea cuceririi teritoriului prin forţă. Nu este clar dacă Rubio a încercat să calmeze îngrijorările legislatorilor, dar administraţia Trump a semnalat de mult timp că încearcă să convingă Danemarca să cedeze controlul asupra Groenlandei, cea mai mare insulă din lume.
Senatorul Lindsey Graham, un aliat ferm al lui Trump în Congres, a spus, de asemenea, că ceea ce face administraţia în legătură cu Groenlanda „se rezumă la negocieri”.
Membrii NATO au declarat că un atac american asupra Groenlandei, o insulă autonomă care face parte din Danemarca, ar însemna efectiv sfârşitul NATO, alianţa politico-militară ce durează de zeci de ani.
Sondajele arată că majoritatea groenlandezilor se opun integrării în SUA.
Iranul execută un bărbat acuzat de spionaj în favoarea Israelului
Iranul a executat un bărbat acuzat de spionaj în favoarea Israelului, transmite Reuters. El ar fi fost recrutat de Mossad prin intermediul spaţiului cibernetic şi a îndeplinit misiuni atribuite în schimbul unor plăţi în criptomonede. În timpul procesului, ar fi recunoscut că era pe deplin conştient de comunicarea sa directă cu ofiţerii Mossad. Anunţul a fost făcut, miercuri, de către Student News Network, care a precizat că inculpatul se numeşte Ali Ardestani.
Potrivit surselor oficiale, sentinţa de condamnare la moarte a lui Ali Ardastani a fost executată miercuri dimineaţă, după aprobarea finală a Curţii Supreme din Iran.
În dosarul de acuzare se arată că Ali Ardastani ar fi fost recrutat de Mossad prin intermediul spaţiului cibernetic şi a îndeplinit misiuni atribuite în schimbul unor plăţi şi promisiuni false. Documentele judiciare, probele şi mărturisirile explicite arată că Ardastani, acţionând sub îndrumarea ofiţerilor Mossad, a furnizat serviciului imagini ale unor locaţii specifice şi informaţii despre persoanele vizate. După finalizarea fiecărei misiuni, el a primit plăţi sub formă de criptomonede.
Cazul indică, de asemenea, că Ardastani s-a întâlnit personal cu o persoană identificată ca având legături cu Mossad în Iran, în diferite locaţii, predând informaţiile, fotografiile şi videoclipurile colectate înainte de a primi noi misiuni.
În timpul mai multor etape ale procedurilor judiciare, Ardastani a recunoscut că era pe deplin conştient de comunicarea sa directă cu ofiţerii Mossad şi că a transferat în mod conştient informaţii valoroase către ceea ce autorităţile au descris ca fiind inamicul.
Aldrich Ames, cel mai mare trădător din istoria CIA, a murit în închisoare
Aldrich Ames, ofiţer de contrainformaţii al CIA care a spionat în favoarea Uniunii Sovietice şi, ulterior, a Rusiei, a murit în închisoare la vârsta de 84 de ani, potrivit unui purtător de cuvânt al Biroului Penitenciarelor. Ofiţerul CIA a cărui activitate de spionaj pentru Moscova a reprezentat cea mai gravă trădare din istoria agenţiei, cauzând, potrivit relatărilor, moartea a cel puţin 10 agenţi CIA sau agenţi de informaţii recrutaţi, a decedat pe 5 ianuarie la Instituţia Corecţională Federală din Cumberland, Maryland. El ispăşea o pedeapsă pe viaţă fără posibilitate de eliberare condiţionată, relatează CBS News.
Veteranul CIA cu 31 de ani de experienţă ar fi compromis peste 100 de operaţiuni de informaţii şi a trimis la moarte sau în închisoare mai mulţi agenţi sovietici, vânzând informaţii în schimbul unor sume mari de bani care i-au finanţat stilul de viaţă luxos.
Recunoscându-şi vinovăţia, Ames a admis că a compromis „practic toţi agenţii sovietici ai CIA şi ai altor servicii americane şi străine” pe care îi cunoştea şi a furnizat Uniunii Sovietice şi Rusiei „o cantitate uriaşă de informaţii despre politicile externe, de apărare şi de securitate ale Statelor Unite”.
Ames a divulgat identitatea a 10 agenţi, dintre care cel puţin nouă au fost executaţi, potrivit Departamentului Apărării.
Venezuela declară o săptămână de doliu pentru militarii ucişi în atacul SUA
Preşedintele interimar al Venezuelei, Delcy Rodriguez, a declarat, marţi, şapte zile de doliu pentru membrii armatei ucişi în raidul american de la sfârşitul săptămânii trecute, care avea ca scop capturarea liderului Nicolas Maduro, transmite Reuters. Oficiali americani citaţi de Washington Post apreciază că aproximativ 75 de persoane au fost ucise în timpul raidului.
Aproximativ două duzini de ofiţeri venezueleni au fost ucişi în atac, potrivit guvernului sud-american. Guvernul cubanez a declarat duminică că 32 dintre ofiţerii săi militari şi poliţişti care lucrau în Venezuela au fost, de asemenea, ucişi şi a declarat două zile de doliu. Oficiali americani citaţi de Washington Post estimează că aproximativ 75 de persoane au fost ucise în Venezuela în timpul raidului militar de sâmbătă pentru capturarea preşedintelui Nicolás Maduro, inclusiv zeci de victime care au rezultat în urma unui schimb de focuri în complexul său din Caracas.
Numărul considerabil de victime conferă semnificaţie declaraţiilor publice ale preşedintelui Donald Trump, care a afirmat că operaţiunea pe care a aprobat-o a fost ”eficientă”, dar ”foarte violentă”.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
