MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Care vor fi pașii următori ai NATO dacă Rusia va invada Ucraina?
Aliații din cadrul NATO pun forțe în standby și trimit întăriri în estul Europei ca răspuns la comasarea de către Rusia a peste 100.000 de militari la granița cu Ucraina.
Iată care sunt în acest context, potrivit unei analize difuzate ieri de agenția Reuters, câteva dintre dilemele legate de următorii pași ai Alianței:
Va veni NATO în apărarea Ucrainei?
Nu militar. Ucraina nu este membră a NATO și alianța nu este obligată prin tratate să o apere. Președintele american Joe Biden a declarat că nu va trimite trupe americane sau aliate pentru a lupta contra Rusiei în Ucraina.
Cu toate acestea, Kievul este un partener apropiat și, la summitul NATO din 2008, i s-a promis aderarea ulterioară la Alianță.
Pentru moment, NATO, din care fac parte 30 de state, cooperează cu Ucraina pentru a-i moderniza forțele armate. Canada operează un program de instruire în Ucraina, iar Danemarca își intensifică eforturile pentru aducerea armatei ucrainene la standarde NATO. Alianța a mai spus și că va ajuta Ucraina să se apere împotriva atacurilor cibernetice și îi furnizează echipament de securizare a comunicațiilor pentru comandamentul militar.
Ce se întâmplă cu înarmarea Ucrainei?
SUA, Marea Britanie și statele baltice trimit arme în Ucraina, inclusiv rachete antitanc, arme ușoare și nave. Turcia a vândut drone Kievului, pe care acesta le-a utilizat în estul Ucrainei împotriva separatiștilor sprijiniți de Rusia.
Cu toate acestea, Germania se împotrivește trimiterii de arme în Ucraina. Berlinul a promis, în schimb, un spital complet de campanie și instruirea necesară pentru partea ucraineană, asistență evaluată la 6 milioane de dolari.
De ce pune NATO forțe în standby? Alianța este îngrijorată de o potențială extindere a unui conflict între Rusia și Ucraina, mai ales în regiunea Mării Negre, unde Rusia a anexat Crimeea în 2014, și în Marea Baltică. Departamentul Apărării al SUA a plasat 8.500 de militari în stare de alertă ridicată. Danemarca trimite o fregată în Marea Baltică și patru avioane de luptă F-16 în Lituania. Spania a trimis un dragor de mine și o fregată pentru a se alătura forțelor navale ale NATO în Mediterana și în Marea Neagră. Madridul examinează și trimiterea de avioane de luptă în Bulgaria, în vreme ce Țările de Jos au oferit două avioane F-35 Bulgariei începând din aprilie. Franța ar putea trimite trupe sub comandă NATO în România.
De ce nu acționează aliații mai rapid?
Rusia afirmă că nu are intenția de a invada Ucraina. NATO, care este o organizație atât politică, cât și militară, a propus mai multe discuții cu Moscova în formatul Consiliului NATO-Rusia la Bruxelles pentru găsirea unei soluții. Mai mult, în NATO, ca alianță a 30 de state cu priorități diferite, deciziile sunt luate colectiv și poate lua timp spre a reuni trupele necesare pentru misiuni comune. Aliații din NATO discută acum dacă să crească efectivele trupelor desfășurate prin rotație în estul Europei. Subiectul va fi în atenția miniștrilor apărării la reuniunea programată la mijlocul lui februarie la Bruxelles.
NATO dispune de patru grupuri de luptă, de circa 4.000 de militari, conduse de Canada, Germania, Marea Britanie și SUA, în Letonia, Lituania, Estonia și Polonia.
Aceste trupe servesc drept „declanșator” pentru sosirea rapidă a forței de reacție de 40.000 de militari a NATO și suplimentarea cu trupe și arme americane de peste Atlantic.
Deciziile majore ar putea să nu apară înainte de luna iunie, când liderii NATO se vor reuni pentru un summit la Madrid, unde se așteaptă aprobarea unui nou master plan, intitulat Concept Strategic, în parte spre a consolida concentrarea pe descurajarea Rusiei.
Cum este probabil că va acționa NATO în Marea Neagră?
Guvernul bulgar a declarat că este pregătit să reunească o forță de 1.000 de militari în țară, sub comandă bulgară și în strânsă cooperare cu NATO, posibil cu unii soldați furnizați de alte state ale Alianței. Forța ar putea fi alcătuită până în aprilie sau mai. NATO are desfășurată în România o forță terestră multinațională de până la 4.000 de militari. De asemenea, SUA au soldați staționați la baze separate în România și Bulgaria.
România ar putea primi o prezență NATO mai importantă, după ce Franța s-a oferit să trimită mai mulți militari. De asemenea, România discută cu Statele Unite despre suplimentarea trupelor americane pe teritoriul său.
Deși operațională din 2017, forța multinațională din România rămâne doar un comandament terestru, deocamdată fără forțe aeriene, maritime sau speciale.
Un medicament împotriva cancerului ar putea ataca HIV
Cercetătorii care au studiat medicamentul împotriva cancerului Keytruda la pacienții cu HIV care suferă totodată și de cancer susțin că imunoterapia ar putea contribui la dislocarea virusului din celulele sistemului imunitar uman, oferind un domeniu de studiu promițător pentru tratamentul infecției cronice cu HIV.
Tratamentele antiretrovirale permit în prezent multor pacienți cu HIV să ducă vieți normale, însă medicamentele nu elimină în totalitate virusul din organism. Rezervoare ale virusului rămân în acesta, ceea ce înseamnă că pacienții nu sunt niciodată vindecați cu adevărat de infecție.
Keytruda, cunoscut și sub denumirea de Pembrolizumab, este un anticorp monoclonal proiectat pentru a ajuta sistem imunitar al organismului să se apere de cancer blocând o proteină, denumită receptor Programmed Death (PD-1), folosită de tumori pentru a se sustrage acțiunii celulelor care lupta împotriva bolii.
Astfel de medicamente acționează eliberând “frânele” moleculare pe care tumorile le folosesc pentru a evita sistemul imunitar al organismului, permițând astfel celulelor acestuia să recunoască și să atace celulele canceroase în același fel în care luptă împotriva infecțiilor provocate de bacterii și virusuri.
Potrivit unei cercetări realizate în colaborare internațională, au fost descoperite dovezi potrivit cărora Pembrolizumab poate contracara latența HIV - abilitatea virusului de a se “ascunde” în interiorul celulelor persoanelor care trăiesc cu HIV și urmează terapie antiretrovirală.
“Pembrolizumab a reușit să perturbe rezervorul HIV”, a declarat într-un comunicat profesoara Sharon Lewin, directoare a Institutului Peter Doherty pentru Infecții și Imunitate din Melbourne, Australia.
Lewin a precizat că va continua studierea mostrelor pentru a înțelege modalitatea prin care Pembrolizumab modifică răspunsul imunitar la HIV. Potrivit acesteia, cercetătorii speră că vor “accelera sistemul imunitar pentru a distruge celulele infectate cu HIV într-o manieră similară în care el acționează asupra cancerului”.
China susține îngrijorările “rezonabile” ale Rusiei
China și-a exprimat ieri susținerea față de “îngrijorările rezonabile” ale Rusiei cu privire la Ucraina. Gigantul asiatic, un apropiat al Rusiei, s-a abținut până acum să ia parte la criza dintre Moscova și Occident.
Însă, cu opt zile înainte de deschiderea Jocurilor Olimpice (JO) de Iarnă de la Beijing - pe timpul cărora are loc în mod tradițional un “armistițiu” în conflictele mondiale -, ministrul chinez de Externe Wang Yi a discutat la telefon cu omologul său american Antony Blinken despre Ucraina.
“Îngrijorările rezonabile ale Rusiei în domeniul securității trebuie să fie luate în serios și să primească o soluție”, i-a spus Wang Yi lui Antony Blinken, potrivit unui comunicat difuzat de către Ministerul chinez de Externe.
Această luare de poziție are loc la o zi după ce Statele Unite și NATO au respins principala revendicare a Rusiei - și anume de a se angaja să refuze o aderare la Alianța Nord-Atlantică a Ucrainei.
Ministrul chinez a subliniat - fără să numească NATO - că “securitatea regională nu poate fi garantată printr-o consolidare sau o extindere a blocurilor militare”.
“Îndemnăm toate părțile la calm, să se abțină să crească tensiunile și să amplifice criza”, a declarat Wang Yi - un ecoul al poziției Moscovei, care acuză Occidentul de “isterie” în privința Ucrainei și dezminte orice plan de invazie.
Bejingul a respins luni dezvăluiri din presa americană potrivit cărora Xi Jinping i-ar fi cerut lui Vladimir Putin să nu invadeze Ucraina în timpul JO de Iarnă.
În cadrul convorbirii sale cu Antony Blinken, Wang Yi a îndemnat Washingtonul să înceteze să “perturbe” Jocurile Olimpice de iarnă.
Statele Unite, la fel ca alte țări, au anunțat o “boicotare diplomatică” a JO, cu scopul de a denunța încălcări ale drepturilor omului în China.
Washingtonul își va trimite atleții la competiții, însă nu și oficiali de rang înalt care să reprezinte țara.
Un militar ucrainean a ucis cinci persoane
Un militar ucrainean a ucis, în noaptea de miercuri spre joi, patru camarazi și un civil, în centrul țării, și a fugit cu arma, declanșând o urmărire. El a fost ulterior reținut.
“Un membru al Gărzii Naționale ucrainene a tras focuri de armă cu o pușcă de atac (de tip) Kalașnikov asupra paznicilor unei fabrici, iar apoi a fugit cu arma. Astfel, cinci persoane au fost ucise, iar alte cinci rănite”, a anunțat într-un comunicat Ministerul ucrainean de Interne. Potrivit poliției ucranene, victimele sunt alți patru militari din cadrul Gărzii Naționale și o femeie civilă.
Tragedia a avut loc către ora locală 3.40 (și ora României), după ce atacatorul a primit arma pentru a face un tur de gardă într-o uzină a grupului Iujmaș, în orașul Dnipro. Această întreprindere produce rachete și lansatoare spațiale, dar și rachete militare, vehicule și unelte industriale și agricole.
Autoritățile au difuzat o fotografie cu un tânăr în uniformă și părul ras, prezentat drept Artemi Riabciuk, născut în 2001, originar din regiunea de coastă Odesa.
“Motivele crimei sunt cunoscute încă”, potrivit Ministerului de Interne.
Atacuri armate în unități militare în fosta URSS sunt un fenomen recurent, adesea din cauza ceremoniilor de inițierii, care a fost mult timp una dintre cele mai grave probleme în aceste țări, mai ales în Rusia, însă situația s-a mai îmbunătățit în ultimii ani. Aceste inițieri, uneori foarte violente, au fost și cauza unor sinucideri.
Suedia nu recomandă vaccinarea anti-COVID-19 pentru copiii cu vârste între 5 și 12 ani
Suedia a decis să nu recomande vaccinurile anti-COVID-19 pentru copiii din grupa de vârstă 5-11 ani, a anunțat joi Agenția de Sănătate Publică, argumentând că beneficiile nu depășesc riscurile, relatează Reuters.
“Pe baza informațiilor pe care le avem în prezent, și anume că există un risc scăzut de a face o formă gravă a bolii în cazul copiilor, nu vedem niciun beneficiu clar din vaccinarea acestora”, a declarat Britta Bjorkholm de la Agenția de Sănătate Publică, într-o conferință de presă.
Ea a adăugat că decizia ar putea fi revizuită dacă datele obținute în urma cercetărilor se vor schimba sau dacă o nouă variantă de coronavirus va schimba cursul pandemiei. Copiii din grupurile cu risc ridicat pot primi deja vaccinul.
Suedia a înregistrat peste 40.000 de cazuri noi pe 26 ianuarie, una dintre cele mai mari cifre zilnice de la începutul pandemiei, în pofida testării limitate. Deși în timpul celui de-al patrulea val de coronavirus numărul cazurilor zilnice a fost extrem de ridicat, sistemul sanitar nu este supus aceleiași tensiuni ca în timpul valurilor anterioare.
Joi, 101 pacienți cu COVID au avut nevoie de terapie intensivă, mult sub nivelul de peste 400 de pacienți înregistrat în primăvara anului 2021. În total, aproape 16.000 de persoane au murit din cauza COVID-19 în Suedia de la începutul pandemiei.
Guvernul Suediei a extins miercuri restricțiile, care includ un program de funcționare limitat pentru restaurante și o limită a numărului de persoane permis în interior, timp de două săptămâni, însă a spus că speră să ridice noile restricții pe 9 februarie.
Fotograful René Robert a murit de hipotermie după ce a căzut pe stradă și a fost ignorat
Fotograful elvețian René Robert a murit de hipotermie pe 19 ianuarie, la vârsta de 84 de ani, după ce a căzut pe o stradă din centrul Parisului și nu a fost ajutat de niciun trecător, conform relatărilor cercului de prieteni ai artistului, publicate de media locale, informează joi EFE.
Institutul Cervantes din Paris, cu care Robert a colaborat de mai multe ori, a declarat joi că a primit vestea decesului său “cu imensă durere și tristețe”.
Fotograful a lăsat în urmă “o lucrare testimonială de neînlocuit despre arta flamandă a secolului al XX-lea. Mișcat de dragostea sa și de cunoașterea profundă a tradiției hispanice, el a fost un colaborator fidel al acestui centru”, au precizat surse din Institutul Cervantes, colaborator al Festivalului de Film Spaniol de la Nantes unde a fost prezentată în 2019 expoziția “La cámara a ritmo de flamenco”. Pentru aceasta, René Robert și-a selectat cele mai emblematice lucrări “cu multă generozitate, dăruire și dragoste pentru muncă”.
Jurnalistul și prietenul fotografului, Michel Mompontet, a declarat pentru canalul francez BFM TV că René Robert a fost “ucis de indiferență” după ce a zăcut nouă ore pe jos deoarece nu se putea ridica, până când o persoană fără adăpost a apelat serviciile de urgență. Fotograful a fost transportat la spital, însă nu s-a mai putut face nimic pentru a-i salva viața, potrivit media locale.
Născut în 1936 în orașul elvețian Fribourg, René Robert a fost un fin cunoscător al lumii flamenco și a portretizat artiști cunoscuți precum Paco de Lucía, Camarón de la Isla, Sara Baras, Vicente Amigo, Eva Yerbabuena, Marina Heredia sau Estrella Morente.
“Arta flamandă provine din mediul artistului”, credea René Robert. “Fie prin cânt, baza acestei arte, chitară sau dans, ea ne aduce momente de bucurie, grație, suferință resemnată sau furie, dar și eleganță, senzualitate și, de multe ori, o mare profunzime”, a declarat el, citat de EFE.
Pe parcursul vieții sale, fotograful și-a expus lucrările în numeroase expoziții organizate în orașe precum Paris, Roma sau Luxemburg.
