MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Brânză la cină, o noapte de coșmar?
Un studiu sugerează o legătură între visele urâte și intoleranța la lactoză
Sunt oare brânza și iaurtul, atunci când sunt consumate seara, o sursă a coșmarurilor oamenilor? Cercetătorii canadieni sugerează existența unei legături între visele urâte și intoleranța la lactoză, probabil din cauza simptomelor digestive pe care aceste alimente le provoacă, informează AFP.
Înțelepciunea populară susține de multă vreme că o cină ușoară este mai bună pentru a avea un somn odihnitor. Însă puține cercetări științifice au explorat până acum influența alimentației asupra viselor.
Într-un studiu ce a fost publicat marți în revista Frontiers in Psychology, cercetători din domeniul psihologiei au adresat întrebări timp de patru luni unui număr de 1.082 de studenți de la Universitatea MacEwan din orașul canadian Edmonton în legătură cu obiceiurile lor alimentare, somnul lor - mai exact coșmarurile lor - și legătura pe care ei o făceau între acești doi factori.
Aproximativ 40% din participanți au considerat că alimentația lor avea un anumit efect asupra calității somnului, 24,7% dintre aceștia considerând că efectul a fost negativ. Iar 5,5% dintre ei credeau că alimentația le-a influențat visele.
Deserturile/dulciurile și produsele lactate au fost citate de participanți ca fiind alimentele care afectează cel mai mult calitatea somnului (22,7%, respectiv 15,7%) și visele lor (29,8%, respectiv 20,6%), făcându-le să devină 'bizare' sau 'perturbatoare'. În schimb, fructele (17,6%), legumele (11,8%) și ceaiurile (13,4%) au fost cel mai adesea identificate ca fiind alimente care contribuie la o noapte cu un somn mai bun. Autorii au comparat aceste declarații cu cele despre intoleranțele lor alimentare. Ei au găsit astfel o legătură puternică de asociere între coșmaruri și intoleranța la lactoză.
Semnale subtile
Numeroase persoane intolerante la lactoză 'consumă totuși produse lactate', intoleranța variind ca intensitate în funcție de cantitatea de lactază (enzimă care digeră lactoza) produsă de fiecare persoană în intestinul subțire, a reamintit Tore Nielsen, specialist în neurofiziologie și neurocogniție a viselor și coșmarurilor la Universitatea din Montreal și, totodată, autorul principal al studiului.
Atunci când dorm, aceste persoane pot așadar resimți, în mod conștient sau nu, 'semnale somatice și organice subtile' asociate unor simptome gastrointestinale (balonări, crampe, etc.) după consumul de produse lactate. Or, studii recente au adus dovezi că anumite vise 'detectează tulburările corporale inconștiente, care nu se manifestă decât mult mai târziu sub forma unor simptome vizibile', a subliniat cercetătorul canadian. Astfel, visarea unui incendiu poate precede un acces de febră'.
O altă explicație ar putea fi emoțiile negative, precum anxietatea, asociate cu simptomele gastrointestinale. 'Știm că emoțiile negative trăite în starea de veghe se pot prelungi în timpul viselor. Probabil se întâmplă la fel cu cele care apar din cauza unor tulburări digestive survenite în timpul somnului', a explicat profesorul Nielsen.
În schimb, studiul nu a reușit să stabilească o legătură între intoleranța la gluten și coșmaruri, probabil din cauza prevalenței scăzute a acestui tip de intoleranță în eșantionul studiat. Sau pentru că intoleranța la gluten 'produce efecte fiziologice sau emoționale diferite', a sugerat el.
Deși legătura dintre intoleranța la lactoză și coșmaruri pare robustă, cercetătorii își pun întrebări despre modul în care aceasta funcționează: participanții la studiu au dormit prost pentru că au mâncat mai puțin bine? Sau ei mănâncă mai puțin bine pentru că dorm prost? Sau poate că există un alt factor, care afectează atât alimentația, cât și somnul. 'Trebuie să efectuăm alte studii pe un număr mai mare de persoane cu vârste diferite, provenite din medii variate și care au obiceiuri alimentare diferite, pentru a vedea dacă aceste rezultate pot fi generalizate', a explicat profesorul Nielsen, care se gândește deja alături de colegii lui la o serie de viitoare cercetări.
SUA opreşte unele livrări de rachete către Ucraina din cauza stocurilor scăzute
Pentagonul a oprit unele livrări de rachete de apărare aeriană şi alte muniţii de precizie către Ucraina, din cauza îngrijorărilor că stocurile americane sunt prea scăzute, au declarat marţi două persoane familiarizate cu această decizie pentru Reuters. Ulterior, informaţia a fost confirmată de Casa Albă.
Încetinirea unor livrări de arme promise Kievului de administraţia fostului preşedinte Joe Biden a avut loc în ultimele zile, au spus sursele, adăugând că interceptoarele de apărare aeriană pentru a ajuta la doborârea dronelor şi proiectilelor ruseşti se numără printre articolele amânate.
Într-un e-mail, Pentagonul a declarat că îi oferă preşedintelui Donald Trump opţiuni pentru a continua ajutorul militar pentru Ucraina, în conformitate cu obiectivul de a pune capăt războiului Rusiei din această ţară. "În acelaşi timp, departamentul examinează riguros şi îşi adaptează abordarea pentru a atinge acest obiectiv, păstrând în acelaşi timp disponibilitatea forţelor americane pentru priorităţile de apărare ale administraţiei", a declarat Elbridge Colby, subsecretarul pentru politici.
Decizia a fost luată "pentru a pune interesele Americii pe primul loc" şi a urmat unei revizuiri a Departamentului Apărării privind "sprijinul şi asistenţa militară a SUA pentru alte ţări", a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Anna Kelly.
SUA au trimis zeci de miliarde de dolari în ajutor militar Ucrainei de când Rusia şi-a lansat invazia la scară largă în februarie 2022, ceea ce i-a determinat pe unii din administraţia Trump să îşi exprime îngrijorarea că stocurile americane sunt prea mici.
Guvernul ucrainean nu a comentat anunţul. Oficialii americani nu au precizat imediat care transporturi au fost oprite. Rusia, care controlează deja aproximativ o cincime din Ucraina, continuă să avanseze treptat, câştigând teren în ultimele săptămâni în regiunile sud-estice ale Ucrainei, Doneţk şi Dnipropetrovsk, şi intensificând atacurile aeriene la nivel naţional.
Toate ajutoarele pentru armament au fost întrerupte pentru scurt timp în februarie, cu o a doua pauză mai lungă în martie. Administraţia Trump a reluat trimiterea ultimului ajutor aprobat sub conducerea lui Biden. Nu a fost anunţată nicio nouă politică.
Fostul adjunct al lui Serghei Şoigu, condamnat la 13 ani de închisoare pentru corupţie
Fostul ministru adjunct al apărării din Rusia, Timur Ivanov, a fost găsit marţi vinovat de corupţie şi condamnat la 13 ani de închisoare, informează Reuters. Ivanov a fost arestat în aprilie 2024 sub suspiciunea de luare de mită, iar anchetatorii au adăugat noi acuzaţii de delapidare în octombrie. Cazul său face parte din cea mai mare serie de scandaluri de corupţie care au lovit instituţiile de apărare ruseşti în ultimii ani. Peste 12 de persoane, inclusiv alţi doi foşti viceminiştri, au fost arestate în urma mai multor anchete. Ivanov, care a pledat nevinovat, a fost, de asemenea, privat de toate distincţiile sale de stat. Avocatul său a declarat că va face apel.
Presa de stat din Rusia a relatat că suma totală care ar fi fost delapidată de Ivanov şi alţii se ridică la 4,1 miliarde de ruble (48,8 milioane de dolari), în mare parte sub formă de transferuri bancare către două conturi străine. Procesul s-a desfăşurat cu uşile închise, invocându-se secretul de stat.
Un fost subordonat al lui Ivanov, Anton Filatov, a fost condamnat la 12 ani şi jumătate de închisoare. Presa rusă a scris că Ivanov şi soţia sa deţineau un apartament de lux în centrul Moscovei, o vilă în stil englezesc cu trei etaje la periferia capitalei şi o colecţie vastă de maşini clasice, printre care un Bentley şi un Aston Martin.
Arestarea lui Ivanov anul trecut a fost sărbătorită de „bloggerii Z” din Rusia, un grup influent de corespondenţi de război şi analişti care susţin invazia Moscovei în Ucraina, dar susţin că trupele de pe front au fost prejudiciate de responsabili militari de rang înalt, pe care i-au descris adesea ca fiind incompetenţi, rupţi de realitate şi corupţi.
Timur Ivanov a fost adjunct al ministrului apărării între 2016 şi 2024 când la conducere se afla Serghei Şoigu. În mai 2024, la scurt timp după realegerea lui Vladimir Putin şi după arestarea lui Ivanov, Serghei Şoigu, considerat un aliat de încredere al preşedintelui, a fost înlocuit din funcţia de ministru şi numit secretar al Consiliului rus de Securitate.
Cel puțin 40 de morţi în urma unui incendiu la o importantă fabrică din India
Un incendiu care s-a produs la o fabrică de produse chimice din sudul Indiei s-a soldat cu moartea a 40 de persoane şi rănirea a cel puţin 33 de oameni, a anunţat miercuri compania Sigachi Industries, relatează Reuters.
Sigachi produce celuloză microcristalină, un ingredient vital în fabricarea produselor farmaceutice, şi deserveşte clienţi din sectoarele farmaceutic, alimentar, cosmetic şi al produselor chimice de specialitate din ţări care variază de la SUA la Australia. Operaţiunile la fabrică vor rămâne suspendate timp de aproximativ 90 de zile, a precizat compania într-un comunicat.
Guvernul statului Telangana, unde se află instalaţia, a format un comitet format din cinci membri pentru a investiga incidentul, a cărui cauză nu a fost încă dezvăluită „În timp ce aşteptăm rezultatele anchetei, am dori să clarificăm faptul că accidentul nu a fost cauzat de o explozie a reactorului de la fabrică”, a declarat compania. Potrivit guvernului, 143 de persoane lucrau în fabrică la momentul incidentului.
După Istanbul, Erdogan a pus ochii pe opoziția din Izmir
Autorităţile turce au reţinut 109 persoane, inclusiv membri ai partidului de opoziţie şi un fost primar, marţi, la Izmir, extinzând o represiune legală de luni de zile împotriva opoziţiei care s-a concentrat asupra Istanbulului, relatează Reuters.
Procurorul din Izmir a ordonat reţinerea unui total de 157 de persoane la primele ore ale dimineţii, ca parte a unei anchete privind corupţia, trucarea licitaţiilor şi frauda în oraşul de pe coasta de vest, a raportat agenţia de presă de stat Anadolu.
Poliţia continuă eforturile de a găsi celelalte 48 de persoane. Murat Bakan, deputat de Izmir din partea principalului partid de opoziţie, Partidul Republican al Poporului (CHP) - care s-a confruntat cu valuri de arestări de la sfârşitul anului trecut - a declarat că fostul primar din Izmir, Tunc Soyer, a fost reţinut împreună cu înalţi funcţionari şi un preşedinte provincial al partidului. "Ne-am trezit astăzi la o altă operaţiune în zori. Ne confruntăm cu un proces similar cu ceea ce s-a întâmplat la Istanbul", a declarat Bakan pe X, adăugând că sistemul judiciar pare să "acţioneze la comandă".
Printre cei arestaţi în cadrul represiunii mai ample din Turcia se numără primarul Istanbulului, Ekrem Imamoglu, principalul rival politic al preşedintelui Tayyip Erdogan. Imamoglu a fost încarcerat în martie în aşteptarea procesului pentru acuzaţii de corupţie, pe care le neagă. Acest lucru a declanşat cele mai mari proteste de stradă din ultimul deceniu şi o scădere puternică a activelor turceşti.
CHP neagă acuzaţiile formulate împotriva sa. Împreună cu unele ţări occidentale, CHP şi grupurile pentru drepturile omului au calificat represiunea drept o mişcare politizată de eliminare a contestaţiilor electorale la adresa lui Erdogan şi de reducere la tăcere a disidenţei.
Marea Britanie a înregistrat cea mai caldă zi a anului de până acum
În timp ce unele părţi ale Regatului Unit au înregistrat temperaturi de peste 34 de grade Celsius, stabilind un nou record, numeroase ţări europene se luptă cu condiţii şi mai fierbinţi, iar incendiile de vegetaţie au continuat pentru a doua zi în Turcia, transmite Sky News.
Marea Britanie a înregistrat cea mai caldă zi a anului de până acum. O temperatură de 34,7C (94,4F) a fost înregistrată la St James's Park în centrul Londrei marţi după-amiază, a declarat Met Office, depăşind un maxim de 34,4C (93,9F) în Writtle, Essex, mai devreme în cursul zilei. Precedenta zi cea mai caldă din 2025 în Regatul Unit a fost sâmbătă 21 iunie, când s-au înregistrat 33,2C (91,8F) în Charlwood, Surrey.
O mare parte a Europei se confruntă, de asemenea, cu temperaturi mai ridicate decât cele obişnuite, cu o maximă de 40C (104F) înregistrată la Paris. Peste 1.300 de şcoli din Franţa au fost închise parţial sau total marţi, după ce agenţia meteorologică naţională a ţării a plasat mai multe regiuni sub cea mai ridicată alertă roşie. Regiunea pariziană a fost deosebit de afectată, iar vârful Turnului Eiffel a fost închis pentru vizitatori, localnicii şi turiştii fiind avertizaţi să aibă grijă la căldură.
Un copil de doi ani moare în Catalonia, uitat într-o maşină parcată în soare
Un copil în vârstă de doi ani a murit marţi la Valls, în apropiere de Tarragona, în nord-estul Spaniei, după ce a fost lăsat timp de mai multe ore într-o maşină parcată în soare, pe caniculă, declară poliţia. Salvatori, avertizaţi marţi după prânz, nu au reuşit să reanime copilul, a declarat u purtător de cuvânt al Mossos d'Esquadra, poliţia catalană. ”Totul sugerează că este vorba despre o neglijenţă din partea tatălui. Copilul a rămas toată dimineaţa într-o maşină închisă, în soare. Era imposibil să supravieţuiască. Este vorba despre o insolaţie. Chiar şi un adult ar fi murit”, a declarat el.
O anchetă a fost deschisă, a anunţat purtătorul de cuvânt. La Valls au fost până la 32°C la umbră marţi dimineaţa, potrivit unor date oficiale ale Agenţiei Meteorologice spaniole (AEMET).
Un val intens de căldură afectează Spania de mai multe zile, cu vârfuri care depăşesc 40°C în numeroase zone ale ţării, în care s-au înregistrat recorduri ale unor temperaturi maxime în iunie în mai multe localităţi. Sâmbătă, doi drumari au murit în timp ce munceau în Spania, din cauza insolaţiei, unul la Cordoba, celălalt la Barcelona.
În Spania, o ţară europeană aflată în prima linie a modificărilor climatice, ultimii trei ani au fost cei mai calzi înregistraţi vreodată, în care au avut loc mai multe valuri de căldură şi s-au înregistrat temperaturi-record. Potrivit unor cercetători, fenomene meteorologice extreme - de exemplu valuri de căldură şi furtuni - sunt tot mai intense, din cauza modificărilor climatice.
