Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Bolton: Trump că i-a cerut ajutorul lui Xi Jinping pentru a fi reales președinte

Ziarul de Vrancea
16 iun 2020 1785 vizualizări

„Trump i-a vândut pe americani pentru a-și proteja viitorul politic”, a denunțat Joe Biden

Fostul consilier în domeniul securității naționale al lui Donald Trump, John Bolton, îl acuză pe președintele american de faptul că a cerut ajutorul Chinei cu scopul de a câștiga alegerile din noiembrie, potrivit unor fragmente explozive dintr-o carte de memorii care ar urma să apară marți, dezvăluiri care provoacă furia democraților.

Alarmate, iar uneori ironice față de modul în care gestionează relațiile internaționale, mai multe nume grele din Guvernul Trump - inclusiv șeful său al diplomației Mike Pompeo sau John Bolton însuși - au luat în calcul să demisioneze, dezvăluie The Washington Post (WP).

O figură a politicii americane, fostul consilier prezintă discuții purtate de Donald Trump cu lideri străini, cu atât mai stânjenitoare cu cât amintesc scandalul ucrainean, din cauza căruia Trump a făcut obiectul unei infamante proceduri de destituire.

Democrații l-au acuzat atunci de faptul că a cerut o favoare Kievului în interesul său personal împotriva celuia care este în prezent rivalul său în alegerile prezidențiale de la 3 noiembrie, Joe Biden.

Cartea lui John Bolton relevă că “președintele Trump (i-a) vândut pe americani pentru a-și proteja viitorul politic”, a reacționat Biden. “Dacă aceste declarații se adeversc, asta nu este doar dezgustător din punct de vedere moral, ci este o încălcare a datoriei sacre a lui Donald Trump față de americani”, a acuzat, citat într-un comunicat, fostul vicepreședinte american.

În topul vânzărilor

Divulgările în presă, miercuri, intervin la o zi după ce administrația Trump a anunțat o acțiune în justiție cu scopul de a încerca să blocheze apariția acestei cărți - intitulate “The Room Where It Happened, A White House Memoir” - catapultată în vârful vânzărilor pe site-ul Amazon. Administrația Trump a insistat, angajând încă o acțiune de urgență, înainte de apariția cărții, prevăzută marți, la 23 iunie. “El (Bolton) a încălcat legea” difuzând informații “foarte confidențiale”, a declarat Trump la postul Fox News, ironizând trecutul fostului său consilier, un adept al războiului, și susținerea acestuia a Războiului american în Irak.

Într-unul dintre pasajele cele mai explozive, Bolton povestește că, în marja summitului G20 de la Osaka, Donald Trump a “deturnat” conversația cu președintele chinez Xi Jinping “către viitoarele alegeri prezidențiale” americane, pledând ca Xi “să facă în așa fel încât să câștige” scrutinul, potrivit unor fragmente din carte publicate în mod simultan de ziarele The Wall Street Journal (WSJ), The New York Times (NYT) și The Washington Post (WP). În cadrul acestei reuniuni, în iunie 2019, președintele american “a subliniat importanța agricultorilor și creșterea vânzărilor chineze de soia și de grâu în funcție de rezultatul alegerilor”, scrie, în memoriile sale, acest republican adept al liniei dure.

“Propriile sale interese”

“Conversațiile lui Trump cu Xi reflectă nu doar incoerențele politicii sale comerciale, ci și interconexiunea în mintea lui Trump între propriile sale interese politice și interesul național american”, subliniază John Bolton, în vârstă de 71 de ani, consilier în domeniul securității naționale din aprilie 2018 în septembrie 2019. Această conversație a lui Donald Trump și “nenumărate altele” au “confirmat un comportament fundamental inacceptabil care erodează legitimitatea însăși a președinției”, acuză el. “De ce a lăudat el, în mai multe rânduri, Guvernul chinez și pe președintele Xi, în timp ce se răspândea coronavirusul? Pentru că voia să poată vorbi despre un acord comerical cu China în campania în vederea realegerii sale”, își exprimă indignarea John Bolton. John Bolton evocă, de asemenea, procedura de destituire lansată în Congresul american de către democrați împotriva lui Donald Trump la sfârșitul lui 2019.

Dacă “ei (democrații) n-ar fi fost atât de obsedați” de scandalul ucrainean și i-ar fi luat în calcul mai larg politica extrenă, rezultatul procesului de destituire “ar fi putut să fie cu totul altul”.

În timp ce senatori republicani influenți denunță neîncetat China, John Bolton scrie că tot la Osaka, în 2019, “numai în prezența interpreților, Xi i-a explicat lui Trump de ce, în mare, construia lagăre de concentrare în Xinjiang. Potrivit interpretului nostru, Trump a spus că Xi ar trebui să continue să construiască aceste lagăre, despre care Trump credea că sunt exact lucrul bun de făcut”.

Legea Ungariei asupra finanțării ONG de către persoane stabilite în afara țării contravine normelor UE

Lega ungară care obligă organizațiile civile să-și divulge donatorii din străinătate încalcă reglementările Uniunii Europene care protejează drepturile fundamentale ale blocului comunitar, a conchis joi Curtea de Justiție a UE (CJUE) cu sediul în Luxemburg. “Impunând obligații de înregistrare, declarare și publicare asupra anumitor categorii de organizații ale societății civile care primesc direct sau indirect un sprijin din străinătate, Ungaria a introdus restricții discriminatorii și nejustificate în ceea ce privește atât organizațiile în cauză, cât și persoanele care le acordă un astfel de sprijin”, a decis instanța.

Aceste restricții sunt în contradicție în special cu libertatea de circulație a capitalurilor, cu dreptul la respectarea vieții private și cu libertatea de asociere, menționează CJUE în comunicatul său.

Comisia Europeană a sesizat justiția UE în urma unei proceduri de infringement (procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor) împotriva Ungariei în acest dosar, după adoptarea în 2017 de către Budapesta a unei legi asupra “transparenței organizațiilor civile care primesc donații provenite din străinătate”. Potrivit criticilor săi, această lege îl vizează pe finanțistul american de origine ungară George Soros, care a creat în 1984 fundația Open Society Foundations (OSF), devenit “calul de bătaie” al premierului Viktor Orban.

Legislația în cauză impune organizațiilor neguvernamentale care beneficiază de peste 7,2 milioane de forinți (în jur de 24.000 de euro) de la finanțatori străini anual să se înregistreze în calitate de “organizații care beneficiază de sprijin din străinătate” și să se prezinte astfel în toate publicațiile lor și pe site-ul lor internet. Ele trebuie să publice în special numele donatorilor. Dacă ele nu respectă aceste obligații, se expun sancțiunilor.

Cercetători: Severitatea cazurilor de Covid-19, în funcție de grupa sangvină

Oamenii de știință germani au descoperit că grupa sangvină a unei persoane poate să determine gradul în care COVID-19, o maladie respiratorie potențial fatală cauzată de noul coronavirus, afectează starea de sănătate a pacientului. În acest studiu, realizat de cercetători de la Universitatea Kiel din Germania și publicat în New England Journal of Medicine, se afirmă că persoanele cu grupa sangvină A prezintă un risc cu aproape 50% mai mare de a suferi o formă severă de COVID-19 în comparație cu pacienții care au alte grupe sangvine. La popul opus, oamenii cu grupa sangvină 0 prezintă un risc cu 50% mai mic de a contracta o formă severă a bolii, potrivit autorilor studiului. Cercetătorii germani, coordonați de Andre Franke, specialist în biologie moleculară, au examinat probe de sânge recoltate de la 1.610 pacienți cu COVID-19 aflați la terapie intensivă în spitale din Italia și Spania. Toți pacienții din acest studiu erau conectați la aparate de ventilație mecanică sau primeau oxigen.

În plus, cercetătorii au prelevat în mod aleatoriu mostre sangvine de la 2.205 adulți sănătoși din aceste două țări, care au constituit grupul de control, cu ajutorul căruia au putut fi făcute comparații în funcție de grupele sangvine ale participanților la studiu. “Datorită acestui set mare de date, am identificat regiuni foarte interesante din genom, care cresc sau scad riscul de apariție a unei forme severe de COVID-19”, a declarat un cercetător participant la acest studiu, David Ellinghaus.

Record: Refugiații formează 1% din populația planetei

Numărul persoanelor care au fost nevoite să-și părăsească zonele în care locuiau a ajuns în 2019 la un nivel record de 79,5 milioane, adică în jur de 1% din populația planetei, a comunicat ieri, la Geneva, Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiați (UNHCR).

În 2019, numărul celor care s-au refugiat în străinătate sau în interiorul țărilor lor a crescut cu aproape 9 milioane. Creșterea a fost cauzată mai ales de crizele din Congo, Yemen și Siria, dar și din regiunea africană Sahel, afectată de conflicte și de schimbările climatice. Acesta este primul raport anual al UNHCR care îi include pe cei 3,6 milioane de venezueleni care și-au părăsit din 2015 țara lovită de criză. Agenția ONU mai arată că, în timp ce numărul refugiaților crește, acestora le este tot mai dificil să revină în țările lor.

Dacă, în anii 1990, în medie 1,5 milioane de refugiați reveneau acasă în fiecare an, în ultimul deceniu această cifră a scăzut sub 400.000.

“Acesta este un semn al persistenței conflictelor, al apariției de noi conflicte, al paraliziei comunității internaționale, inclusiv a unor instituții precum Consiliul de Securitate (al ONU), de a aborda aceste conflicte”, a declarat Înaltul Comisar Filippo Grandi, într-o conferință de presă înainte de publicarea raportului. Grandi s-a declarat îngrijorat și de criza economică provocată de pandemia de COVID-19. “În opinia mea, nu există nicio îndoială că vor crește mișcările de populație în regiunile respective, dar și dincolo de ele, spre Europa, de exemplu”, a arătat el.

A murit Vera Lynn, simbol al speranței în timpul celui de-al Doilea Război Mondial

Cântăreața britanică Vera Lynn, simbol al rezistenței și speranței în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, cunoscută între altele pentru melodia „We”ll Meet Again”, a murit ieri la vârsta de 103 ani, potrivit BBC. Lynn a fost decorată cu însemnele de Ofițer al Imperiului Britanic în 1969. Șase ani mai târziu, a primit titlul Dame al Ordinului Imperiului Britanic.

Vera Lynn este recunoscută pentru că a cântat trupelor armate în timpul războiului, inclusiv în India și Egipt. Luna trecută, ea a devenit cel mai vârstnic artist prezent cu un album în top 40 din Marea Britanie, după ce discul ei cu cele mai bune melodii a reintrat în clasament pe locul 30.

Regina Elizabeth II a făcut referire la unul dintre cele mai cunoscute cântece ale ei, „We”ll Meet Again”, în alocuțiunea susținută anul acesta referitor la pandemie și la separarea familiilor britanice din cauza măsurilor de izolare.

Născută în Londra, în 1917, Vera Lynn a rămas în memoria publicului și cu interpretările „The White Cliffs Of Dover”, „There”ll Always Be An England”, „I”ll Be Seeing You”, „Wishing” și „If Only I Had Wings”.

Prințul Charles nu și-a recăpătat mirosul și gustul de când a contractat coronavirusul

Prințul de Wales al Marii Britanii, în vârstă de 71 de ani, a contractat în martie coronavirusul. Dacă fiul reginei Elizabeth a II-a a avut doar simptome lejere, el a dezvăluit săptămâna aceasta, în timpul unei întâlniri cu personalul de la spitalul Gloucestershire Royal, că nu și-a recuperat gustul și mirosul. “El a evocat experiența personală”, a mărturisit pentru BBC Jeff Mills, un asistent social de la spital care s-a întâlnit cu prințul. “El a vorbit și despre pierderea mirosului și a gustului și are mereu impresia că suferă de acest lucru”.

Prințul Charles a fost însoțit de soția sa Camilla. El a felicitat personalul medical, care a arătat “cei mai bun din Regatul Unit” în timpul crizei sanitare. Prințul i-a salutat de departe pe îngrijitori respectând distanțarea socială. A fost prima ieșire publică a prințului Charles și a soției sale Camilla după relaxarea măsurilor de izolare.

Măștenitorul coroanei britanice a estimat la începutul lui iunie, într-un interviu acordat Sky News, că “a avut noroc” să aibă doar simptome ușoare. O experiență care l-a “determinat” să militeze pentru a plasa natura “în centru”. “Am avut noroc în cazul meu și am avut o formă destul de ușoară a bolii. Dar am avut-o și pot să înțeleg ceea ce au îndurat ceilalți”, a declarat el în acest interviu, în videoconferință la televiziunea britanică.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.