MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Bolojan: Pentru ca Armata rusă să nu avanseze spre România avem nevoie ca apărarea ucraineană să stea în picioare
Preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan, a afirmat că ţara noastră nu are interes ca Armata rusă să avanseze înspre România, iar pentru acest lucru este nevoie ca apărarea ucraineană să stea în picioare. El a adăugat că, cu cât un posibil pericol este mai îndepărtat de graniţele ţării, cu atât este mai bine pentru România. Bolojan a menţionat că România este o ţară mai sigură cu cât acest flanc de est este mai consolidat.
Bolojan a fost întrebat, luni, la Radio Europa Liberă, despre negocierile de pace dintre Ucraina şi Rusia.
”Cred că ar fi de preferat ca în urma acestor negocieri să se găsească o soluţie într-o prima etapă de încetare a focului pentru această perioadă şi apoi să se intre în discuţii aprofundate privitoare la o soluţie pe termen mai lung în aşa fel încât să existe totuşi o pace stabilă în Ucraina. Discuţia legată de ce se întâmplă acolo a fost pe două planuri. Pe de o parte că trebuie mers la orice fel de discuţie şi că din partea Ucrainei există o deschidere totală de a accepta orice fel de încetare a focului necondiţionată şi discuţii directe, dacă este cazul cu partea rusă şi pe de altă parte a fost discuţia de a se conjuga eforturile cu Statele Unitele Americii, în aşa fel încât dacă nu se ajunge la o soluţie cu toată deschiderea Ucrainei, să se pună presiuni suplimentare asupra Rusiei în aşa fel încât să se încerce o aducere la masa negocierilor pentru o încetare a focului şi găsirea unei soluţii”, a afirmat Ilie Bolojan.
El a adăugat că discuţiile concrete legate de măsurile privitoare la sancţiuni suplimentare urmează să fie stabilite pe baza dialogului dintre ţările europene şi Statele Unite.
Bolojan consideră că, pentru ca eventualele sancţiuni să fie eficiente, este nevoie de o soluţie comună cu SUA.
”La aceste sancţiuni, ca să fie într-adevăr eficiente, ar fi de preferat să se găsească o soluţie comună cu Statele Unite, aşa cum s-a acţionat şi până acum. În mod cert şi din partea Statelor Unite este o dorinţă de a se ajunge la o soluţie cât de cât de încetare a focului şi apoi de a găsi nişte formule şi cred că asta este şi dorinţa noastră ca europeni. În această perioadă România a avut această abordare şi eu personal am susţinut-o pentru că aceasta este şi în interesul României în primul rând. Noi nu avem interesul sub nicio formă ca Armata rusă să avanseze înspre România. Pentru acest lucru e nevoie ca apărarea ucraineană să stea picioare şi e nevoie ca pe termen lung să avem un stat Ucraina, care are un teritoriu securizat care are capacitatea de a se apăra pentru că apărându-se pe ei sunt primul avanpost de apărare al Europei”, a afirmat Ilie Bolojan.
El a menţionat că este mai bine pentru România cu cât un posibil pericol este mai îndepărtat de graniţele ţării.
”Cu cât un posibil pericol este mai îndepărtat de graniţele României, cu atât este mai bine pentru România. Aceasta a fost raţiunea şi nu de a încuraja războiul, nu de a trimite trupe în Ucraina, nu de a susţine un conflict, ci pur şi simplu nu doar din compasiune pentru o ţară agresată, pentru că gândiţi-vă că ar putea să fie alţii, am putea să fim noi. Şi noi ne-am fi dorit ca atunci când am fost agresaţi să fim susţinuţi, dar pur şi simplu e o chestiune de interes geopolitic şi cu cât acest flanc de est este mai consolidat cu atât România este mai sigură, o ţară mai sigură şi cu atâta Europa beneficiază de o pace mai puternică în anii următori”, a mai declarat Ilie Bolojan.
Zelenski acceptă negocieri directe cu Rusia: „Îl voi aştepta joi pe Putin în Turcia. Personal”
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat duminică, într-un mesaj pe X, că acceptă negocierile directe cu Rusia şi, mai mult, va merge personal să discute cu Moscova la Istanbul, aşa cum a propus liderul de la Kremlin, chiar dacă nu a fost acceptată solicitarea sa şi a liderilor europeni de a fi declarat în prealabil, începând de luni, un armistiţiu de 30 de zile. „Aşteptăm o încetare completă şi durabilă a focului, începând de mâine (luni - n.r.), pentru a oferi baza necesară pentru diplomaţie. Nu are niciun rost să prelungim crimele”, spune Zelenski. „Şi îl voi aştepta joi pe Putin în Turcia. Personal”, anunţă preşedintele ucrainean. „Sper că de data aceasta ruşii nu vor căuta scuze”, adaugă el în finalul mesajului.
Anunţul său vine la scurt timp după ce preşedintele american Donald Trump postase, la rândul său, un mesaj pe reţeaua sa Truth Social în care cerea Ucrainei să accepte discuţiile propuse de Moscova, în ciuda faptului că Vladimir Putin nu vrea să respecte în prealabil o încetare a focului.
Talibanii au interzis şahul, considerându-l un joc de noroc
Guvernul talibanilor din Afganistan a adăugat şahul pe lista activităţilor interzise, considerându-l, până la noi ordine, o formă de joc de noroc care contravine legii privind moralitatea, a declarat duminică un oficial pentru AFP. Şahul „este considerat un mijloc de a paria bani”, ceea ce este interzis de legea pentru propagarea virtuţii şi prevenirea viciului (PVPV) adoptată anul trecut, a declarat pentru AFP Atal Mashwani, purtătorul de cuvânt al Direcţiei pentru sport.
Având în vedere „problemele religioase”, „şahul va fi suspendat în Afganistan până când aceste probleme vor fi rezolvate”, a adăugat Atal Mashwani, fără a preciza sancţiunea pentru o eventuală încălcare.
Azizullah Gulzada, în vârstă de 46 de ani, proprietarul unei cafenele din Kabul unde clienţii obişnuiau să se bucure de joc, spune că va aplica interdicţia, dar nu este convins de argumentele religioase. „Multe ţări musulmane au jucători de talie mondială care participă la meciuri internaţionale”, a declarat el pentru AFP. „Mulţi (tineri) obişnuiau să vină aici în fiecare zi, fără să parieze niciun ban”, a adăugat el, regretând că acum au mai puţine motive pentru a se întâlni. „Oamenii care sunt pasionaţi de şah sunt probabil trişti”, a adăugat el.
După recâştigarea puterii în 2021, autorităţile talibane şi-au impus treptat viziunea extrem de riguroasă asupra islamului, interzicând anumite activităţi şi sporturi. În 2024, competiţiile de MMA (arte marţiale mixte) au fost interzise, guvernul considerându-le prea „violente” şi „problematice din punctul de vedere al legii Sharia”, în timp ce cricketul este încă jucat pe scară largă, dar numai de bărbaţi.
Femeile au fost ostracizate progresiv de talibani, care le-au interzis accesul în parcuri, săli de sport, saloane de înfrumuseţare şi universităţi, ceea ce a determinat ONU să denunţe „apartheidul de gen”.
Partidul Muncitorilor din Kurdistan îşi anunţă dizolvarea şi sfârşitul luptei armate
Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) și-a anunțat luni dizolvarea şi încetarea a peste 40 de ani de luptă armată împotriva statului turc, potrivit agenţiei prokurde ANF, relatează AFP.
„Al 12-lea Congres al PKK a decis dizolvarea structurii organizaţionale a PKK şi sfârşitul metodei luptei armate”, anunţă într-un comunicat gruparea armată kurdă.
PKK anunţă că s-a reunit într-un Congres săptămâna trecută.
La 27 februarie, liderul istoric al PKK Abdullah Öcalan a cerut mişcării sale să depună armele şi să pună capăt gherilei care s-a soldat cu peste 40.000 de morţi începând din 1984.
Acest apel al lui Öcalan - încarcerat de 26 de ani pe Insula-închisoare Imrali, în largul Istanbulului, avea loc în urma unei medieri lansate în toamnă de către principalul aliat al preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan, naţionalistul Devlet Bahçeli, prin intermediul Partidului DEM (prokurd). PKK a răspuns în mod favorabil la 1 mai la apelul liderului său istoric şi a anunţat un armistiţiu imediat cu forţele turce.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan aprecia atunci că apelul lui Abdullah Öcalan este o ”oportunitate istorică” pentru turci şi kurzi, care reprezinră potrivit unor estimări aproximativ 20% dintre cei 85 de milioane de locuitori ai Turciei.
Brigitte Bardot ia apărarea actorilor acuzaţi de agresiuni sexuale: „Feminismul nu este genul meu. Îmi plac bărbaţii”
"Feminismul nu este genul meu. Îmi plac bărbaţii", a declarat luni Brigitte Bardot într-un interviu acordat BFMTV, primul televizat după 11 ani, în care le-a luat apărarea actorilor Nicolas Bedos şi Gérard Depardieu, acuzaţi de agresiuni sexuale.
Fosta vedetă de film franceză, retrasă din actorie de mai bine de cincizeci de ani, consideră că "cei cu talent care pun mâna pe fundul unei fete sunt aruncaţi în hazna".
"Am putea măcar să-i lăsăm să-şi vadă de viaţa lor. Ei nu mai pot trăi", susţine ea, intervievată de la domiciliul său din Saint-Tropez (sudul Franţei).
După ce i s-a replicat că legea trebuie să îşi facă datoria, ea a comentat: "După ce li s-a întâmplat, nu vor mai putea găsi prea mult de lucru".
Nu este prima dată când fosta vedetă în vârstă de 90 de ani adoptă o poziţie anti-feministă. În urma scandalului Weinstein şi a mişcării MeToo din 2018, ea a criticat valul de denunţuri ale actriţelor împotriva hărţuitorilor, considerându-l "ipocrit, ridicol, fără inters".
Actorul şi regizorul francez Nicolas Bedos a fost condamnat în octombrie la un an de închisoare din care şase luni cu suspendare pentru agresiuni sexuale asupra a două femei în 2023.
Gérard Depardieu este acuzat că a agresat sexual două femei în timpul filmărilor. Sentinţa urmează să aibă loc marţi. La sfârşitul lunii martie, procurorul a cerut o pedeapsă de 18 luni de închisoare cu suspendare împotriva actorului, argumentând că agresiunile relatate de cele două femei au fost într-adevăr "intenţionate".
În ultimii ani, starul de cinema francez a fost acuzat de agresiune sexuală de aproximativ douăzeci de femei, însă mai multe cazuri au fost clasate pentru că faptele s-au prescris.
Actriţa franceză Charlotte Arnould a depus o plângere pentru viol în 2018. Parchetul din Paris a cerut un proces împotriva actorului.
Danemarca organizează un summit pe tema securităţii Arcticii în Insulele Feroe, cu Groenlanda, Islanda şi Norvegia
Liderii Danemarcei, Groenlandei, Insulelor Feroe, Islandei şi Norvegiei se reunesc luni pentru a discuta despre securitate în Arctica, anunţă Guvernul danez, în contextul în care preşedintele american Donald Trump încearcă să anexeze Groenlanda, relatează AFP.
”Chiar dacă ţările noastre se întâlnesc în diverse părţi ale lumii, este natural ca noi, în acest cerc, să ne întâlnim pentru a discuta despre situaţia actuală a securităţii în Arctica şi la Atlanticul de Nord”, a anunţat într-un comunicat, duminică, premierul danez Mette Frederiksen. Această reuniune are loc luni în capitala Insulelor Feroe, Torshavn.
La reuniune urmează să ia parte premierul danez Mette Frederiksen, premierul groenlandez Jens-Frederik Nielsen, premierul islandez Kristrun Frostadottir şi premierul Insulelor Feroe Aksel Johannesen. Premierul norvegian Jonas Gahr Støre urmează să participe la reuniune prin videoconferinţă.
Preşedintele american Donald Trump a anunţat în mai multe rânduri că vrea să preia controlul Groenlandei, bogată în resurse şi stuată în mod strategic, invocând motive de securitate şi refuzând să excludă să recurgă la forţă.
Aceste declaraţii au provocat îngrijorări în alte regiuni ale Arcticii - în Islanda şi în arhipelagul norvegian Svalbard. Ele au provocat tensiuni puternice cu liderii danez şi groenşandez, care au insistat asupra faptului că Groenlanda îşi va decide propriul viitor şi că Statele Unite ”nu vor obţine Groenlanda”.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
