MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: BILD: Planul de atac al Rusiei, până la granița cu România
Cotidianul german BILD dezvăluie planurile președintelui rus Vladimir Putin de a ocupa două treimi din teritoriul actual al Ucrainei, într-un război în trei faze. Rusia ar ajunge până la granița cu România. Dacă Putin va decide invazia, atacul ar urma să aibă loc în ianuarie-februarie 2022.
Aceste detalii ale posibilului plan rusesc au fost dezvăluite cotidianului german BILD de surse din NATO și din serviciile de informații. În prima etapă, Rusia intenționează să cucerească sudul Ucrainei, „pentru a asigura aprovizionarea Crimeei, precum și a tăia accesul Ucrainei la mare și, în consecință, la aprovizionare”, a spus un ofițer de rang înalt pentru Bild.
Rusia intenționează să folosească navele transferate din Marea Baltică în regiune în primăvară, „pentru a transporta tancuri și trupe din Crimeea în regiunea Odesa”, a declarat un ofițer superior al informațiilor occidentale.
Un alt oficial militar de rang înalt a clarificat că planurile Rusiei prevăd o operațiune de debarcare „la est de Odesa, între orașele Fontanka și Koblevo”. Trupele ruse „vor înainta la nord-est de oraș, apoi vor face stânga și vor avansa în Transnistria”, înconjurând Odesa. Totodată, în regiunea Herson, de-a lungul fluviului Nipru, se vor desfășura operațiuni aeropurtate ale forțelor speciale, blocând poduri peste cel mai important râu al țării și întrerupând astfel aprovizionarea. Totodată, din Crimeea vor fi lansate focuri de artilerie asupra pozițiilor ucrainene cele mai puternice.
În același timp, unitățile de tancuri rusești, cu sprijinul marinei și al forțelor aeriene, vor avansa spre vest din Donbasul ocupat, apoi se vor diviza și vor avansa, pe de o parte, spre Zaporojie (un important centru militar din sudul Ucrainei) și spre Crimeea. Dacă acest lucru va reuși, întregul sud al Ucrainei va fi sub control rusesc, iar Putin va construi un coridor din Rusia până la granița NATO cu România, scrie ziarul german.
Se alătură Belarusul atacului?
În paralel cu prima fază a războiului, aeronavele și rachetele balistice ale lui Putin plănuiesc să slăbească capacitățile militare ale Ucrainei în toată țara.
Dacă Kremlinul va considera că sunt îndeplinite condițiile, unitățile de tancuri rusești ar putea trece granița în regiunile Lugansk și Harkov și ar putea avansa spre marile orașe Dnipro și Poltava. „În primul rând, vor înconjura orașele și vor întrerupe electricitatea, gazul și aprovizionarea cu alimente. În câteva săptămâni, rușii se vor afișa ca salvatori ai civililor, invadează orașele capitulate și vor salva populația ucraineană de la foame sau de la moarte”, a spus un ofițer.
În a treia etapă, armata Kremlinului va ataca Kievul din nord. „Desigur, acest lucru s-ar putea întâmpla la începutul războiului, dacă circumstanțele o cer”, a declarat o sursă pentru Bild. Strategii NATO nu sunt siguri dacă regimul Lukașenko din Belarus va lua parte la ostilități.
Dacă Belarus se alătură atacului, Rusia ar putea înconjura Kievul din nord-est și nord-vest.
În cele din urmă, trupele ruse vor avansa „aproximativ până la linia Korosten-Uman pentru a întrerupe aprovizionarea din vestul Ucrainei. Atunci s-ar putea aștepta la capitularea Kievului și, în consecință, a Ucrainei”. Ca urmare a unui astfel de plan, Rusia ar putea ocupa aproximativ două treimi din teritoriul actual al Ucrainei. O altă sursă a spus: „Dacă Rusia intră, sancțiunile vor fi în continuare. Deci nu are sens să te oprești la jumătatea drumului”.
„Ucrainenii vor lupta, dar nu vor putea rezista marelui atac al rușilor”, a mai declarat oficialul de rang înalt pentru BILD. Potrivit acestuia, forțele armate ale Kievului se vor retrage în vestul țării „dacă nu sunt complet distruse”.
Un alt ofițer a spus că rachetele antitanc americane Javelin nu vor fi suficiente pentru toate tancurile rusești și că dronele turcești Bayraktar ar fi o pradă ușoară pentru avioanele de război rusești. Potrivit acestuia, pentru apărarea Ucrainei sunt necesare rachete antiaeriene occidentale moderne, precum Patriot, și rachete antinavă, precum Harpoon.
„Aliații regândesc acum aprovizionarea cu arme către Ucraina. Dar această decizie nu poate veni de la NATO, ci doar de la membrii săi suverani”, a spus un ofițer de securitate occidental.
Washington Post: Ofensivă cu 175.000 de militari
Rusia se pregătește pentru o ofensivă în Ucraina cu până la 175.000 de militari, anul viitor, scrie și Washington Post.
Publicația americană dă și alte detalii care par să confirme temerile Ucrainei: potrivit unui înalt responsabil american, ar urma să fie trimise 100 de batalioane compuse din grupuri tactice și să se folosească blindate, artilerie și alte echipamente. Washington Post nu dezvăluie identitatea sursei acestor informații. Un document militar american, menționat de același cotidian, arată că forțele ruse se concentrează în patru locuri, cu 50 de grupuri tactice de luptă.
Departamentul american al apărării a refuzat să comenteze, la solicitarea AFP, însă a comunicat că este “foarte îngrijorat de dovezile care prezintă planurile Rusiei în vederea unor acțiuni agresive împotriva Ucrainei”.
Vineri, președintele american Joe Biden a declarat că pregătește “inițiative” pentru apărarea Ucrainei în caz de invazie. El urmează să discute marți prin videoconferință cu omologul său rus, Vladimir Putin.
“Statele Unite desfășoară o operațiune specială pentru agravarea situației în jurul Ucrainei în timp ce dau vina pe Rusia”, a reacționat sâmbătă purtătoarea de cuvânt a ministerului de externe de la Moscova, Maria Zaharova. Ea a afirmat că operațiunea americană “se bazează pe acțiuni provocatoare în apropierea granițelor Rusiei, însoțite de o retorică acuzatoare”.
Moscova a dezmințit că ar avea intenția de a invada Ucraina și susține că, dimpotrivă, ucrainenii sunt cei care își concentrează forțele pentru un atac asupra regiunilor controlate de separatiștii pro-ruși.
Franța: Valérie Pécresse, candidata dreptei pentru alegerile prezidențiale
Valérie Pécresse, politiciana franceză care se autodescrie drept “o treime Margaret Thatcher, două treimi Angela Merkel”, a fost desemnată sâmbătă candidată a formațiunii de dreapta “Republicanii” (Les Republicains - LR) la alegerile prezidențiale care se vor desfășura în primăvara anului viitor.
În al doilea tur al alegerilor primare din cadrul partidului ea l-a învins pe Eric Ciotti, obținând 61% din voturi. Însă conform sondajelor, Valérie Pécresse, în prezent președintă a Consiliului Regional al regiunii Ile-de-France, are șanse mici de a intra în turul doi al prezidențialelor, fiind cotată în prezent cu circa 11% din intențiile de vot.
Valérie Pécresse, care se prezintă de asemenea drept o social-liberală, ar putea încerca să atragă din votanții actualului președinte liberal Emmanuel Macron, dar va avea nevoie de voturi și din rândul electoratului conservator dorit de extrema-dreaptă. Ea a început deja să-l curteze pe acesta din urmă, promițând reducerea la jumătate a numărului permiselor de reședință pentru imigranții veniți din afara UE, măsuri de combatere a infracționalității și interdicția purtării vălului islamic de către femeile care-și însoțesc copiii în călătorii școlare.
Candidatura neașteptată a comentatorului de extremă dreapta Eric Zemmour a înlăturat percepția că scrutinul prezidențial de anul viitor va fi o reeditare a celui din 2017, în care în turul doi au concurat liberalul Emmanuel Macron și naționalista Marine Le Pen.
Majoritatea germanilor sprijină vaccinarea obligatorie anti-COVID-19
Aproape două treimi din populația Germaniei susține vaccinarea obligatorie împotriva COVID-19 - o propunere care urmează să ajungă în curând în Parlamentul german, conform unui sondaj publicat ieri.
Rezultatele sondajului arată că 63% dintre respondenți susțin imunizarea obligatorie a cetățenilor germani împotriva coronavirusului, în timp ce 30% s-au opus și 7% nu au dat niciun răspuns. Sondajul a fost realizat de YouGov pentru dpa în rândul a 2.067 de persoane.
În urmă cu aproximativ un an, după ce primele vaccinuri au fost administrate în Germania, la sfârșitul lunii decembrie 2020, circa 56% dintre germani susțineau obligativitatea vaccinării anti-COVID, în timp ce 33% erau împotrivă.
Viitorul cancelar Olaf Scholz a declarat că intenționează ca o lege care impune vaccinarea împotriva COVID-19 a întregii populații să fie supusă la vot în Bundestag în februarie sau martie.
Rezultatele sondajului au fost publicate în momentul în care Institutul Robert Koch (RKI) a raportat o scădere ușoară a numărului de cazuri de COVID-19. Astfel, au fost raportate 42.055 de noi cazuri în ultimele 24 de ore, față de 44.401 în urmă cu o săptămână. Rata de incidență calculată la șapte zile a fost de 439,2 cazuri la 100.000 de locuitori.
Un inginer britanic spune că a rezolvat misterul zborului MH370
Dispariția unui avion Malaysia Airlines cu 239 de oameni la bord este unul dintre cele mai mari mistere ale aviației din toate timpurile. Dar un inginer aeronautic britanic, care a petrecut mai mult de un an lucrând la ancheta dezastrului, crede că a aflat unde s-a prăbușit aparatul.
Richard Godfrey crede că avionul Boeing 777 s-a prăbușit în Oceanul Indian, la 2.000 de kilometri vest de Perth, Australia de Vest. Aeronava a dispărut de pe radare în martie 2014 și anchetatorii încearcă de atunci să găsească locul prăbușirii. „Vom putea oferi o concluzie rudelor apropiate și răspunsuri publicului și industriei aviatice despre ce s-a întâmplat exact cu zborul MH370 și despre cum putem preveni astfel de situații în viitor”, a declarat Godfrey pentru BBC.
El a combinat diferite seturi de date care au fost păstrate până acum în domenii separate, pentru a ajunge la punctul din sudul Oceanului Indian unde s-ar fi prăbușit avionul. Godfrey a spus că acest calcul fost un „exercițiu complicat”, dar că până acum nimeni nu s-a gândit să reunească toate aceste date. „Nimeni nu a mai avut ideea de a combina datele de satelit de la Inmarsat cu datele de performanță de la Boeing, cu datele oceanografice, cu datele rețelei de radioamatori WSPR”, a spus el.
„Am testat destul de mult această idee nouă și am ajuns la încrederea necesară pentru a o aplica la MH370”, a spus el. Punctul exact determinat de calculele sale este în jur de 33 de grade sud și 95 de grade est în Oceanul Indian.
Două căutări de amploare au fost făcut deja în Oceanul Indian, pentru a găsi epava avionului MH370, dar rezultatele nu au fost concludente. Căutările au costat sute de milioane de dolari. „A fost cercetată o suprafață de 120.000 km pătrați și nu cauți un ac în carul cu fân, ci cauți ceva microscopic într-un car cu fân. Este foarte dificil”, a spus cercetătorul.
Zona propusă de cercetător are o rază de 40 de mile marine, mult mai mică decât zonele vizate de căutările anterioare. „Epava ar putea fi în spatele unei stânci sau într-un canion de pe fundul oceanului”, a spus el, adăugând că resturile avionului ar putea fi chiar la o adâncime de 4.000 de metri.
Peste treizeci de bucăți care ar proveni din epava avionului au ajus pe plajele de pe coasta africană și pe insulele din Oceanul Indian.
Zborul MH370 mergea din Kuala Lumpur către Beijing, pe 8 martie 2014, cu 239 de oameni la bord, atunci când a dispărut, în Oceanul Indian, și a devenit unul dintre cele mai mari mistere ale aviației.
Myanmar: Protestatari decedați, după ce forțele de securitate au intrat cu o mașină în mulțime
Cinci oameni au fost uciși și câteva zeci răniți, după ce forțele de securitate din Myanmar au intrat cu o mașină în manifestanții adunați duminică dimineață în Yangon pentru a demonstra împotriva loviturii de stat militare.
Mai mulți martori au declarat că zeci de oameni au fost răniți, iar site-ul de știri Myanmar Now a raportat că au fost efectuate 15 arestări. Imaginile publicate online arată vehiculul care a lovit protestatarii și trupuri căzute pe șosea.
Incidentul a avut loc la puțin timp după ce protestul spontan începuse, au mai spus martorii. „Am fost lovit și am căzut în fața unui camion. Un soldat m-a bătut cu pușca, dar m-am apărat și l-am împins”, a povestit unul dintre protestatari, care a cerut să nu fie identificat. „Apoi imediat a tras în mine, în timp ce alergam în zig-zag. Din fericire, am scăpat”.
Vehiculul condus de militari a lovit mulțimea din spate, au spus doi martori, și a urmărit protestatarii dispersați. Soldații i-au arestat și bătut pe mai mulți.
Unii demonstranți au suferit răni grave la cap, alții au rămas inconștienți, potrivit martorilor. Un purtător de cuvânt al juntei nu a dat curs solicitării Reuters de a comenta cele întâmplate.
O altă demonstrație a avut loc, câteva ore mai târziu, tot în Yangon, cel mai mare oraș al țării, în ciuda violențelor de dimineață.
Protestele față de armata țării continuă în țară deși, de la lovitura de stat din 1 februarie, au murit până în prezent mai mult de 1.300 de oameni.
Ele sunt organizate de grupuri care se opun înlăturării de la putere a guvernului ales condus de Aung San Suu Kyi, laureată a Nobelului pentru Pace. Armata birmană a spus că a organizat lovitura de stat pentru că alegerile din noiembrie 2020 câștigate de partidul ei au fost fraudate. Comisia electorală a țării a respins această afirmație
Armata indiană a ucis din greșeală 14 civili
Armata indiană a ucis din greșeală 14 civili și un membru al forțelor de securitate într-o acțiune întreprinsă în statul Nagaland din nord-estul țării, unde a deschis focul la întâmplare, au anunțat ieri oficiali ai Guvernului și armatei. Ministrul indian de Interne, Amit Shah, a declarat că este „îndurerat” de vestea că civilii au fost uciși în incidentul de sâmbătă noapte.
Prim-ministrul statului Nagaland, Neiphiu Rio, a declarat pentru Reuters că va fi făcută o anchetă și vinovații vor fi pedepsiți pentru incidentul pe care el l-a atribuit unei erori a serviciilor secrete.
Localnicii din Nagaland au acuzat în mai multe rânduri forțele de ordine că vizează nejustificat localnici nevinovați în operațiunile lor contra grupărilor rebele.
Focul a fost deschis când un camion ce ducea 30 sau mai mulți mineri a trecut prin zona unității Assam Rifles. „Trupele aveau informații de la serviciile secrete despre o mișcare militantă în zonă și, când au văzut camionul, i-au confundat pe mineri cu rebeli și au deschis focul ucigând șase lucrători”, a spus oficialul poliției care a dorit să rămână anonim. „După ce vestea a ajuns în sat, sute de băștinași au înconjurat unitatea. Au incendiat vehicule ale Assam Rifles și s-au confruntat violent cu trupele folosindu-se de arme primitive”. Soldații au ripostat și au deschis focul, ucigând alți opt civili și un membru al forțelor de securitate, a mai spus oficialul.
Duminică, armata a transmis că „regretă” incidentul „nefericit” și că acesta este anchetat la cel mai înalt nivel și a asigurat că vor fi luate măsuri în consecință.
Indonezia: Cel puțin 13 morți în urma erupției unui vulcan
Cel puțin 13 oameni au murit și mai multe zeci au fost răniți după ce un vulcan a erupt sâmbătă în insula indoneziană Java, au anunțat autoritățile.
Imaginile publicate online prezintă sate întregi acoperite de cenușă vulcanică. Oficialii au spus că cel puțin 57 de oameni au fost răniți, mulți suferind arsuri severe. Ei sunt tratați în diverse unități medicale.
Erupția a provocat mari pagube în districtul Lumajang. Potrivit autorităților, 902 oameni au fost evacuați din regiune, însă eforturile lor au fost îngreunate de fumul dens, lipsa energiei electrice și furtunile provocate de norii de cenușă.
Erupția a început la ora locală 14:30. Autoritățile au restricționat accesul pe o rază de 5 kilometri față de crater.
Vulcanul, care are o înălțime de 3.676 de metri, a erupt anterior în luna ianuarie. Mt Semeru se numără printre cei aproximativ 130 de vulcani activi din Indonezia, care se află în „Cercul de Foc” al Pacificului, regiune unde se întâlnesc plăcile continentale.
Atena: Un preot ortodox l-a făcut “eretic” pe Suveranul Pontif
Un bărbat în vârstă care părea să fie preot ortodox a strigat “Papa, ești un eretic” către Papa Francisc, sâmbătă, în momentul în care Suveranul Pontif intra în Arhiepiscopia Ortodoxă din Atena. Preotul a fost îndepărtat din zonă de polițiști. Martorii la incident spun că bărbatul a strigat suficient de tare pentru a fi auzit de Papa. Bărbatul a părut să cadă în timp ce polițiștii încercau să îl îndepărteze. Papa Francisc a sosit sâmbătă în Grecia pentru o vizită de trei zile.
Vizita Papei Francisc vine la 20 de ani după ce Papa Ioan Paul al II-lea a făcut o primă astfel de vizită după Marea Schismă.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
