MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Bilanţul viiturii devastatoare din Nepal a ajuns la cel puţin 160 de morţi
O avalanşă de gheaţă şi roci ar fi cauzat fenomenul, asimilabil unui cutremur
Cel puţin 157 de persoane au murit în urma viiturii devastatoare din Nepal, a anunţat poliţia ţării într-o postare pe X, în timp ce alte câteva sute sunt date dispărute, pe fondul unor eforturi frenetice de căutare şi salvare. În China, trei persoane au murit şi peste 250 sunt date dispărute, au relatat mass-media de stat. Este de aşteptat ca numărul victimelor să crească.
Imagini înfricoşătoare arată distrugerile provocate de apele învolburate ale viiturii care s-au revărsat din munţi. Un important punct de trecere a frontierei terestre dintre China şi Nepal a fost complet inundat în mai puţin de un minut, o alunecare de teren părând să distrugă tot ce-i stătea în cale, înghiţindu-i pe cei care încercau să fugă.
Printre persoanele dispărute se numără 341 de cetăţeni străini, potrivit Associated Press, care citează un oficial nepalez. Dintre cel puţin 47 de persoane sunt din SUA, potrivit AP, care îl citează pe Sunil Sharma, purtătorul de cuvânt al Consiliului de turism din Nepal. Departamentul de Stat al SUA nu a furnizat detalii cu privire la numărul sau starea cetăţenilor americani afectaţi, dar a declarat că „urmăreşte îndeaproape situaţia”.
Potrivit Ukrainska Pravda, care citează Ministerul de Externe de la Kiev şi poliţia nepaleză, 53 de ucraineni ar fi daţi dispăruţi în Nepal şi Tibet. Printre persoanele dispărute se numără şi cel puţin 28 de agenţi de poliţie nepalezi, potrivit unei surse de rang înalt din cadrul poliţiei, care a vorbit cu CNN.
Un guru indian de renume afirmă că cel puţin 77 de persoane dintr-un grup de pelerini condus de organizaţia sa sunt date dispărute după ce au fost surprinse de o viitură la punctul de trecere a frontierei din China.
Ce stat e la originea dezastrului?
Va fi nevoie de săptămâni pentru a stabili cauzele exacte ale inundaţiilor, dar o echipă de oameni de ştiinţă internaţionali consideră că o bucată uriaşă de gheţar s-a desprins şi a căzut în valea de mai jos. Acest fenomen ar fi provocat vibraţii similare unui cutremur.
La ora 8:37 dimineaţa, ora locală, Serviciul Geologic al Statelor Unite a raportat iniţial că vibraţiile din regiune au fost cauzate de un cutremur cu magnitudinea de 4,4, produs de-a lungul frontierei dintre Nepal şi China, la nord de Kathmandu. Cam în acelaşi timp, o „avalanşă” de gheaţă şi roci - mai degrabă o alunecare de teren în acest caz - a coborât pe versantul muntelui şi a ajuns în râul Lhende Khola, un afluent al râului Bhote Koshi, care curge din China în Nepal, adesea prin chei adânci.
USGS a precizat ulterior că vibraţiile nu au fost cauzate de un cutremur, ci de această alunecare de teren extrem de puternică, care a înregistrat o intensitate echivalentă cu un cutremur de magnitudine 5,2. Oamenii au fost măturaţi efectiv de inundaţiile catastrofale după ce peretele uriaş de noroi şi pietre s-a prăbuşit într-un râu, cauzând un val ca un tsunami. Case, drumuri şi proiecte energetice au fost distruse în Nepal, în timp ce în Tibet oficialii se tem că va fi un număr mare de victime pentru că alunecarea de teren a lovit un punct de trecere a frontierei.
Operațiuni de salvare dificile
În Nepal, localnicii s-au adunat în faţa unei baze militare folosite pentru operaţiuni de salvare cu elicopterul, în căutarea informaţiilor despre membrii familiilor lor dispăruţi. Poliţiştii de la bază au înregistrat numele persoanelor dispărute folosind doar lanternele telefoanelor mobile ca sursă de lumină, deoarece dezastrul a întrerupt alimentarea cu energie electrică.
Oficialii din turism din Kathmandu au declarat presei că aproximativ 400 de turişti sunt daţi dispăruţi, dintre care aproximativ 340 de străiniCea mai mare parte dintre aceştia proveneau din India, fiind vorba de 133 de persoane aflate într-un pelerinaj. Un oficial a menţionat 47 de dispăruţi din Statele Unite, 34 din Australia, 33 din Marea Britanie şi 24 din Canada, însă cifrele erau incomplete
Pe partea chineză a frontierei, în Tibet, postul public de televiziune a raportat trei morţi şi 265 de dispăruţi.
În Nepal, elicopterele de salvare se confruntă cu dificultăţi în a ateriza în zonele afectate din cauza nivelului ridicat al apelor de inundaţie, au declarat autorităţile, potrivit Reuters. Cu toate acestea, armata nepaleză a publicat videoclipuri cu elicoptere care planează chiar deasupra apelor şi a clădirilor, pentru ca oamenii să se poată căţăra în siguranţă.
Echipele de intervenţie chineze lucrează, la rândul lor, la degajarea drumurilor din zona Gyirong din Tibet, grav afectată, pentru a putea demara operaţiunile de salvare, a declarat un oficial militar local pentru postul de televiziune de stat chinez CCTV. Eforturile sunt îngreunate de ploile continue şi de straturile groase de noroi.
China a mobilizat mai multe agenţii pentru a răspunde la dezastrul din Tibet şi a alocat aproximativ 17 milioane de dolari din fondurile de ajutor în caz de dezastre naturale pentru eforturile imediate de salvare şi ajutorare.
India trimite 10 tone de ajutor umanitar şi „medicamente esenţiale” către Nepal, a declarat ministrul afacerilor externe al ţării, Subrahmanyam Jaishankar, într-o postare pe X. Federaţia Internaţională a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie a anunţat că trimite 1,2 milioane de dolari sub formă de fonduri de urgenţă către Crucea Roşie din Nepal.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că Europa este pregătită să mobilizeze asistenţă. Copernicus, serviciul de sateliţi al Uniunii Europene, a fost deja activat, a precizat ea.
Neurochirurgii din Londra au realizat cu succes prima operaţie asistată de inteligenţă artificială pentru îndepărtarea unei tumori cerebrale
Neurochirurgii din Londra au realizat prima operaţie din lume asistată de inteligenţă artificială (AI) pentru îndepărtarea unei tumori cerebrale, salvând vederea unui bărbat în vârstă de 48 de ani, au declarat reprezentanţii autorităţilor din domeniul sănătăţii, scrie The Guardian.
Operaţia a avut loc în luna mai la Spitalul Naţional de Neurologie şi Neurochirurgie (NHNN), care face parte din reţeaua de spitale a University College London (NHS Foundation Trust), însă detaliile au fost păstrate secrete până joi, pe durata recuperării pacientului, Rhys Hibbert. În timp ce echipa chirurgicală a păstrat controlul deplin, sistemul de AI a analizat imaginile transmise în direct de camerele video în timpul operaţiei, contribuind la identificarea structurilor cheie, precum nervii şi vasele de sânge, care trebuiau ocolite în apropierea tumorii de 11 mm (0,4 in) de pe glanda pituitară a lui Hibbert.
„Când mi-am revenit… puteam vedea totul din sală foarte clar”, a spus Hibbert, care a reuşit să meargă singur, fără ochelari sau baston, la o săptămână după operaţie. De atunci, s-a întors la muncă în calitate de manager al serviciului clienţi. „Am senzaţia că am o vedere panoramică de 360 de grade asupra a tot ceea ce mă înconjoară”, a spus el.
Chirurgii l-au operat pe Hibbert folosind o nouă tehnologie bazată pe inteligenţă artificială, care ajută la identificarea structurilor anatomice minuscule din creier prin codificarea pe culori a structurilor importante, pentru a-i ajuta pe chirurgi să le recunoască în condiţii de siguranţă. Spitalul folosise anterior această tehnologie ca instrument de cercetare, dar operaţia a reprezentat prima ocazie în care a fost utilizată pe un pacient.
Glanda hipofiză, vasele de sânge şi nervii care controlează vederea sunt strâns grupate, iar „o abatere de un milimetru poate face o diferenţă crucială”, au afirmat oficialii din domeniul sănătăţii, ceea ce ar putea duce la orbire, accident vascular cerebral sau deces.
Dr. Sophia Bano, conferenţiar în robotică şi inteligenţă artificială la UCL şi coordonatoarea tehnică a sistemului de inteligenţă artificială, a declarat: „Prin învăţarea pe baza a sute de înregistrări video chirurgicale, sistemul a fost expus la o gamă largă de exemple chirurgicale pe care un chirurg ar avea nevoie de mulţi ani pentru a le întâlni”.
Şeful CIA s-a deplasat la Moscova pentru a descuraja Rusia să atace NATO
ultima călătorie cunoscută a unui director al CIA în Rusia a avut loc în noiembrie 2021, înainte de începerea războiului din Ucraina
Deplasarea neobişnuită a directorului CIA la Moscova din această săptămână a avut ca scop avertizarea Rusiei împotriva oricărui atac îndreptat împotriva NATO, au anunţat miercuri mai multe mass-media americane, după ce Donald Trump a încercat să minimizeze importanţa acestei vizite.
The Wall Street Journal şi CBS au relatat că şeful CIA, John Ratcliffe, a încercat să descurajeze Rusia să lanseze un atac împotriva unui membru al NATO, în condiţiile în care evaluările serviciilor de informaţii americane indică faptul că Moscova ar putea încerca să pună alianţa la încercare. The Wall Street Journal precizează, în special, că preşedintele rus Vladimir Putin ar putea provoca NATO cu un „atac limitat” în următorii ani.
Casa Albă nu a răspuns la solicitările AFP pe această temă. Cu toate acestea, Donald Trump a calificat această deplasare a directorului CIA drept o vizită de „semi-rutină” în cadrul unui interviu acordat miercuri comentatorului conservator Glenn Beck, sugerând că scopul întâlnirii era de a discuta despre războiul din Ucraina.
„Ne-am dori ca războiul din Ucraina să înceteze”, a adăugat preşedintele american. În timpul vizitei sale la Moscova, Ratcliffe a abordat şi tema războiului din Iran, ameninţând cu sancţiuni suplimentare în cazul în care strâmtoarea Ormuz nu ar fi redeschisă, potrivit presei americane.
Miliardarul a asigurat miercuri, în cadrul interviului, că această vizită nu avea nicio legătură nici cu Iranul, nici cu ameninţările ruseşti la adresa NATO. „Nu se afla acolo pentru niciunul dintre lucrurile pe care le menţionaţi”, a susţinut el, fiind întrebat despre aceste două subiecte.
La rândul său, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că John Ratcliffe s-a deplasat la Moscova pentru a purta discuţii „între serviciile secrete”, fără a se întâlni cu preşedintele Vladimir Putin. Purtătorul de cuvânt rus a considerat că „este încă prea devreme pentru a spune în ce măsură acest lucru va influenţa procesul menit să scoată relaţiile (ruso-americane) din criză”.
Deocamdată nu este prevăzut niciun alt contact viitor, a declarat el jurnaliştilor, printre care şi AFP, calificând aceste contacte drept „pozitive”, dar refuzând să menţioneze subiectele pe care s-au axat discuţiile.
De câteva luni, Rusia şi Ucraina îşi intensifică atacurile cu rază lungă de acţiune, vizând obiective civile precum depozite logistice, instalaţii petroliere şi portuare. Aceste atacuri provoacă un număr tot mai mare de victime civile în fiecare săptămână. Eforturile diplomatice, cu medierea Statelor Unite, menite să pună capăt conflictului se află într-un impas, iar Kremlinul nu dă niciun semn că ar fi dispus să-şi revizuiască pretenţiile maximaliste, în special cele teritoriale.
Până în prezent, încercările lui Donald Trump de a pune capăt conflictului - printre care se numără şi organizarea, cu puţin mai mult de un an în urmă, a unui summit în Alaska cu omologul său Vladimir Putin - au rămas fără rezultat.
Un avion militar american a decolat marţi dimineaţă din capitala Letoniei, Riga, pentru a se îndrepta spre capitala Rusiei, înainte de a face drumul invers în seara aceleiaşi zile, potrivit datelor site-ului de monitorizare a zborurilor Flightradar24.
Ultima călătorie cunoscută a unui director al CIA în Rusia a avut loc în noiembrie 2021, înainte de începerea războiului din Ucraina, în februarie 2022.
Zelenski îl decorează pe Elon Musk pentru „meritele sale excepționale în apărarea vieții oamenilor și a libertății”
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a decernat fondatorului SpaceX, Elon Musk, 'Ordinul Libertății', cea mai înaltă distincție ucraineană acordată cetățenilor străini, pentru 'meritele sale excepționale în apărarea vieții oamenilor și a libertății' și pentru 'dezvoltarea relațiilor dintre popoarele Ucrainei și Statelor Unite ale Americii'. Decizia lui Zelenski a fost făcută publică printr-un decret publicat miercuri pe site-ul președinției ucrainene.
Decorația acordată lui Musk de președintele ucrainean vine după ce numele miliardarului american a apărut în disputa publică dintre Zelenski și fostul său ministru al apărării, Mihailo Fedorov, un tânăr politician cu reputația de tehnocrat care a dezvoltat o relație strânsă cu fondatorul SpaceX în timpul mandatului său la minister, notează EFE.
Fedorov, a cărui demitere în iulie de către Zelenski a fost întâmpinată cu proteste în mai multe orașe ucrainene, a menționat raportul său cu Musk ca fiind unul dintre motivele pentru care ar trebui să fie numit din nou în funcția de ministru al apărării.
SpaceX a fost de acord la începutul acestui an să blocheze sateliții Starlink, pe care Rusia începuse să îi folosească pentru a-și ghida dronele în atacurile asupra Ucrainei, în urma unei conversații între Fedorov și Musk.
Fostul ministru - considerat una dintre figurile cheie din spatele saltului tehnologic pe care l-a făcut armata ucraineană - pregătește un turneu în SUA, unde speră să se întâlnească cu Musk.
Fedorov l-a contestat deschis pe Zelenski și este primul politician proeminent din Ucraina care solicită alegeri în timp de război. El a declarat că rămâne în contact cu Musk și încearcă să-l convingă să permită armatei ucrainene să folosească Starlink pentru a-și opera dronele în interiorul Rusiei, nu doar în teritoriile ucrainene ocupate, așa cum s-a întâmplat până acum. Zelenski lucrează, de asemenea, independent, fără implicarea lui Fedorov, pentru a-l convinge pe Musk să facă acest pas.
Proprietarul SpaceX este reticent în a se implica mai mult în război, parțial din cauza temerilor de a provoca o reacție din partea Kremlinului care să presupună folosirea armelor nucleare - o poziție care a dus la o confruntare anterioară cu Zelenski și i-a atras ostilitatea multor ucraineni.
Numele lui Musk a apărut și într-unul dintre puținele răspunsuri publice pe care Zelenski le-a dat la contestarea lui Fedorov.
Președintele ucrainean l-a acuzat pe Fedorov în acest weekend că i-a oferit informații false în timpul mandatului său de ministru, când i-a spus, înaintea unei întâlniri dintre Zelenski și președintele american, Donald Trump, că Musk a aprobat utilizarea Starlink în atacuri ucrainene din interiorul Rusiei.
Potrivit lui Zelenski, el i-a comunicat mai departe acest lucru lui Trump, iar republicanul l-a acuzat ulterior în privat că a încercat să-l inducă în eroare după ce Musk a negat că ar fi aprobat utilizarea Starlink în interiorul Rusiei.
O majoritate strânsă a islandezilor susţin negocierile de aderare la UE
O majoritate strânsă dintre islandezi susţin reluarea negocierilor privind aderarea la Uniunea Europeană în cadrul referendumului naţional programat sâmbătă, potrivit unui nou sondaj de opinie care arată o tendinţă de uşoară scădere faţă de sondajul anterior, relatează Reuters.
Votul din 29 august nu reprezintă un vot privind aderarea în sine, iar orice acord cu UE ar impune Islandei să organizeze un al doilea referendum pe tema aderării la blocul european, pe baza condiţiilor convenite în cadrul negocierilor.
Sondajul realizat în perioada 21-25 august de agenţia de sondaje Maskina pe un eşantion de 1.019 de persoane a arătat că 51,3% dintre respondenţi susţin desfăşurarea negocierilor cu Bruxelles pentru aderarea la blocul comunitar, în timp ce 48,7% se opun, a informat cotidianul islandez „Visir”. Diferenţa dintre cele două tabere s-a redus şi mai mult faţă de sondajul din 13 august, când 52,2% s-au declarat în favoarea reluării negocierilor, iar 47,8% s-au declarat împotrivă.
Reykjavik a abandonat negocierile de aderare la UE în 2013, după patru ani de discuţii, însă creşterea costului vieţii şi războiul din Ucraina se numără printre factorii care, în ultimii ani, au reînviat interesul Islandei pentru aderarea la blocul celor 27 de state membre.
Ameninţările repetate ale preşedintelui SUA, Donald Trump, de a anexa Groenlanda, situată între Islanda şi Statele Unite, au reîmprospătat, de asemenea, interesul pentru aderarea la UE.
Islanda face deja parte din piaţa unică europeană, din spaţiul Schengen de liberă circulaţie şi din Asociaţia Europeană a Liberului Schimb (AELS), alături de Norvegia şi Liechtenstein, dar nu are nicio influenţă oficială asupra modului în care evoluează UE.
Aderarea la UE i-ar oferi Islandei un cuvânt de spus direct în procesul decizional prin intermediul unor instituţii precum Comisia Europeană, Consiliul de Miniştri şi Parlamentul European. De asemenea, aceasta ar implica aderarea Islandei la uniunea vamală a UE şi i-ar oferi opţiunea de a adopta moneda euro.
În cazul unui vot favorabil la referendumul de sâmbătă, o notă a Ministerului Afacerilor Externe estimează că negocierile de aderare ar putea începe până la sfârşitul anului 2026 şi s-ar putea încheia în termen de 18 până la 24 de luni.
Trump nu crede că ghidul suprem iranian Mojtaba Khamenei este mort
Președintele american Donald Trump a declarat miercuri că nu crede că ghidul suprem iranian Mojtaba Khamenei, care nu a mai fost văzut în public de la sfârșitul lui februarie, este mort, relatează AFP și Reuters, preluat de Agerpres. 'Nu cred că este mort. A fost rănit foarte grav', a declarat președintele american într-un interviu pentru prezentatorul conservator Glenn Beck. Mojtaba Khamenei a fost rănit în prima salvă de lovituri americano-israeliene asupra Iranului de pe 28 februarie, în care a fost ucis tatăl său, ayatollahul Ali Khamenei.
El nu a apărut în public de atunci și s-a exprimat prin intermediul unor comunicate care i-au fost atribuite. Această discreție, în plin conflict regional, a dat naștere la speculații atât asupra stării sale de sănătate, cât și a relațiilor sale cu alți înalți responsabili iranieni, comentează Frace Presse.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
