Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Bilanţul militarilor ruşi în Ucraina a depăşit 50.000 de morţi, fără a lua în calcul decesele din Doneţk şi Luhansk

Ziarul de Vrancea
12 mai 2024 625 vizualizări

Preşedintele rus Vladimir Putin a decis ca un economist civil să fie noul său ministru al apărării, o mişcare surprinzătoare pe care o face pentru a pregăti Rusia de un război economic, încercând să utilizeze mai bine bugetul apărării şi să valorifice inovaţia în mai mare măsură pentru a câştiga în Ucraina, comentează Reuters.

După mai bine de doi ani de conflict, care s-a soldat de ambele părţi cu pierderi grele, Putin l-a propus duminică pe Andrei Belousov (foto), un fost viceprim-ministru în vârstă de 65 de ani, specializat în economie, pentru a-l înlocui pe aliatul său de lungă durată, Serghei Şoigu, 68 de ani, în funcţia de ministru al apărării.

În schimb, Putin doreşte ca Şoigu, responsabil cu apărarea din 2012 şi un prieten şi aliat de lungă durată, să devină secretar al puternicului Consiliu de Securitate al Rusiei, înlocuindu-l pe actualul şef, Nikolai Patruşev, care se afla în funcţie din 2008. Şoigu va avea, de asemenea, responsabilităţi pentru complexul militar-industrial, a declarat Kremlinul.

Schimbările, care cu siguranţă vor fi aprobate de parlamentari, sunt cele mai semnificative pe care Putin le-a făcut la nivelul comandamentului militar de când a trimis zeci de mii de soldaţi în Ucraina, în februarie 2022.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a explicat că schimbarea are sens, deoarece Rusia se apropie de o situaţie asemănătoare cu cea a Uniunii Sovietice de la mijlocul anilor 1980, când autorităţile militare şi de aplicare a legii gestionau 7,4% din produsul intern brut (PIB). Acest lucru, a spus Peskov, înseamnă că este vital să se asigure că aceste cheltuieli se aliniază şi sunt mai bine integrate în economia generală a ţării, motiv pentru care Putin doreşte acum un economist civil în postul de ministru al apărării. "Cel care este mai deschis la inovaţii este cel care va fi victorios pe câmpul de luptă", a punctat Peskov.

Cine este Belousov

Belousov, un fost ministru al economiei cunoscut ca fiind foarte apropiat de Putin, împărtăşeşte viziunea liderului rus de a reconstrui un stat puternic şi a lucrat, de asemenea, cu tehnocraţii de top ai lui Putin, care doresc o mai mare inovaţie şi sunt deschişi la idei noi. Belousov a jucat un rol important în supervizarea programului rusesc de drone.

Această remaniere, care a surprins elita cu garda jos, indică faptul că Putin dublează miza în războiul din Ucraina şi vrea să valorifice mai mult din economia Rusiei pentru război, după ce Occidentul a încercat, dar nu a reuşit până acum, să-i scufunde economia cu sancţiuni. Economiştii ruşi au asigurat până acum în mare măsură stabilitatea şi creşterea economică în ciuda celor mai dure sancţiuni impuse vreodată unei economii majore, chiar dacă eşecurile armatei ruse au fost puse în evidenţă la scurt timp după invazie.

"Propunerea de numire a unuia dintre principalii economişti de curte şi a principalului ministru de stat din blocul economic în fruntea Ministerului Apărării poate însemna că Putin plănuieşte să câştige războiul cu uzinele din industria de apărare şi cu pieţele internaţionale", a declarat Aleksandr Baunov, fost diplomat rus, care este în prezent senior fellow la Carnegie Russia Eurasia Center.

"În acest caz, strategia câştigătoare nu va fi reprezentată de mobilizări şi lovituri decisive, ci de presiunea lentă asupra Ucrainei cu ajutorul puterii superioare a complexului militar-industrial rusesc şi a economiei în ansamblu, care, aparent, ar trebui să fie făcută să lucreze mai eficient pentru front şi sprijinirea lui", arată Baunov. Mişcarea lui Putin, deşi neaşteptată, păstrează echilibrul la vârful sistemului complex de loialităţi personale care alcătuiesc actualul sistem politic.

Cum iese Șoigu din această mișcare

Schimbarea îi oferă lui Şoigu un post care, din punct de vedere tehnic, este considerat superior rolului său de ministru al apărării, asigurând continuitatea şi salvându-i faţa lui Şoigu. Valeri Gherasimov, şeful Statului Major General al Rusiei şi o persoană cu un rol mai direct în ceea ce priveşte conducerea războiului, va rămâne în funcţie. Şoigu a fost criticat dur de bloggerii militari ruşi pentru o serie de retrageri pe care armata rusă a fost nevoită să le facă în 2022. Evgheni Prigojin, liderul grupului de mercenari Wagner şi unul dintre cei mai aprigi critici ai lui Şoigu, a condus anul trecut o revoltă eşuată sperând că îl va răsturna pe Şoigu din post, dar a acceptat în cele din urmă să anuleze răzmeriţa. Prigojin a fost ucis ulterior într-un accident de avion.

Mark Galeotti, director al companiei de consultanţă Mayak Intelligence, cu sediul la Londra, a declarat că în Rusia, sarcina ministrului apărării pe timp de război este de a se asigura că armata are tot ceea ce îi este necesar, în timp ce sarcina lui Gherasimov este "cea mai importantă", deoarece acum îi raportează direct lui Putin, comandantul suprem. "În acest context, a avea un economist, cineva care a vorbit despre necesitatea de a subordona practic o mare parte din economie nevoilor sectorului de apărare, are un anumit sens. Acum este vorba, în esenţă, de o funcţie de administrator financiar, iar Belousov poate face acest lucru", a declarat Galeotti.

Schimbarea este probabil să fie văzută ca o încercare a lui Putin de a supune cheltuielile pentru apărare unui control mai mare pentru a se asigura că fondurile sunt cheltuite în mod eficient, după ce un aliat al lui Şoigu, ministrul adjunct al apărării, Timur Ivanov, a fost acuzat de procurorii de stat că a luat comisioane în valoare de aproape 11 milioane de dolari.

Putin i-a lăsat în funcţii şi pe Aleksandr Bortnikov şi Serghei Narîşkin, şefii Serviciului Federal de Securitate (FSB) şi respectiv Serviciului de Informaţii Externe (SVR). Iar Serghei Lavrov, veteranul ministru de externe al ţării, va rămâne, de asemenea, în funcţie, a precizat Kremlinul.

Rușii avansează în regiunea ucraineană Harkov

Armata ucraineană a recunoscut luni "succese tactice" ale Rusiei în regiunea Harkov (nord-est), unde Moscova a afirmat că a cucerit alte patru localităţi din apropierea frontierei în cadrul ofensivei sale lansate vineri, care a dus la evacuarea a mii de civili. La începutul zilei de luni, Statul Major ucrainean a recunoscut într-un mesaj pe Facebook că "inamicul înregistrează în prezent succese tactice", adăugând că "luptele continuă în localitatea de frontieră Vovchansk", care avea circa 3.000 de locuitori înainte de actuala ofensivă şi unde Moscova a mobilizat "până la cinci batalioane", potrivit Kievului.

Jurnaliştii AFP au putut vedea duminică persoane evacuate în apropiere de Vovchansk, majoritatea în vârstă şi dezorientate. "Nu eram pregătiţi să plecăm", a declarat Lyouda Zelenskaia, în vârstă de 72 de ani, cu pisica ei Zhora în braţe. La fel ca ea, Lyuba Konovalova, în vârstă de 70 de ani, şi-a amintit "noaptea terifiantă" care a precedat evacuarea lor. Potrivit lui Oleksiï Kharkivsky, un poliţist din Vovchansk, "mai multe persoane" au murit în bombardamentele de sâmbătă, iar "oraşul este în permanenţă sub focuri de armă". "Artilerie, mortiere, inamicul atacă cu tot ce are", a declarat acest poliţist mobilizat pentru evacuarea locuitorilor. Duminică, aproximativ 500 de persoane mai erau în localitate, potrivit guvernatorului regiunii Harkov, Oleg Synegoubov.

Duminică, Ministerul rus al Apărării a raportat capturarea a patru localităţi foarte aproape de graniţă - Gatishche, Krasnoe, Morokhovets şi Oleikovo - în regiunea Harkov, unde se află al doilea oraş ca mărime din Ucraina. Volodymyr Tymochko, şeful poliţiei din regiunea Harkov, a declarat că Vovchansk a fost atacat din trei părţi şi că trupele ruseşti se află la periferie.  Comandantul-şef al forţelor ucrainene, Oleksandr Syrsky, a declarat că "tentativele de a trece prin apărare au fost oprite", dar a recunoscut că situaţia în regiunea Harkov s-a "deteriorat semnificativ" şi rămâne "complicată".  "În pofida tuturor evenimentelor care au loc în regiune, (oraşul) Harkov este calm, nu vedem oameni plecând", a declarat primarul acestuia, Igor Terejov.

Jerry Seinfeld, huiduit la Universitatea Duke pentru susţinerea sa exprimată faţă de Israel

Într-un nou episod al mişcării pro-palestiniene din campusurile americane, zeci de studenţi au părăsit şi au huiduit o ceremonie de înmânare a diplomelor de absolvire a cursurilor universitare în momentul în care actorul de comedie Jerry Seinfeld, care şi-a exprimat sprijinul faţă de Israel, a fost recompensat cu un doctorat onorific, potrivit unor înregistrări video publicate pe reţelele de socializare, informează AFP.

Mişcarea studenţească internaţională de susţinere a palestinienilor, în plin război în Fâşia Gaza, a început în urmă cu câteva săptămâni în Statele Unite, de departe cel mai important aliat diplomatic şi militar al Israelului. În imaginile publicate online, mai mulţi studenţi de la prestigioasa Universitate Duke au putut fi văzuţi în timp ce protestau faţă de prezenţa actorului Jerry Seinfeld, un star american al serialelor de comedie şi de stand-up, care de obicei este apolitic, dar a cărui recentă poziţie în favoarea Israelului a atras critici.

Unii dintre studenţi fluturau steaguri palestiniene, iar mai multe huiduieli au putut fi auzite, obligându-l pe rectorul universităţii americane, Vincent Price, să îşi întrerupă pentru scurt timp prezentarea lui Jerry Seinfeld, în timp ce actorul stătea alături de el.

Jerry Seinfeld a acceptat acea diplomă onorifică în aplauzele celorlalţi studenţi şi a susţinut apoi un discurs cu ocazia înmânării diplomelor de absolvire fără alte întreruperi. El nu a făcut nicio aluzie la războiul din Fâşia Gaza şi a menţionat doar pe scurt apartenenţa sa la comunitatea evreiască. "Am crescut ca un băiat evreu în New York. Este un privilegiu dacă vrei să fii actor", a spus el.

Jerry Seinfeld a rămas foarte mult timp un umorist consensual, cunoscut mai ales în calitate de creator şi protagonist al serialului "Seinfeld", unul dintre cele mai populare sitcomuri din istoria televiziunii. În plin sezon de absolvire a cursurilor universitare din Statele Unite, numeroşi utilizatori de internet au distribuit imagini de la alte universităţi americane care arătau, de exemplu, studenţi fluturând steaguri palestiniene sau făcând referire la războiul din Fâşia Gaza în timpul discursurilor lor de pe scenă.

Mişcarea pro-palestiniană a bulversat opinia publică din Statele Unite, unii acuzându-i pe studenţi de antisemitism în spatele denunţării Israelului, iar alţii cerând să se respecte libertatea de exprimare a tinerilor.

În ultimele săptămâni, Poliţia americană a arestat peste 2.000 de persoane în campusurile studenţeşti din întreaga ţară. Protestele s-au extins în străinătate, din Franţa până în Mexic şi Regatul Unit.

Trei lesbiene, ucise într-un incendiu criminal la Buenos Aires

Trei lesbiene au murit din cauza rănilor, în urma unui incendiu criminal într-un imobil la Buenos Aires, pe care comunitatea lesbienelor, gay-ilor, bisexualilor şi transsexualilor îl denunţă drept o ”crimă a urii” faţă de cupluri de acelaşi sex, după ce un bărbat în vârstă de 62 de ani a aruncat un exploziv artizanal într-o cameră în care locuia un cuplu de lesbiene şi şedea încă o lesbiană, relatează AFP.

Cea de a treia victimă, în vârstă de 43 de ani, a murit duminică, la o săptămână după incendiu, au anunţat autorităţile din domeniul sănătăţii de la Buenos Aires şi Federaţia LGBTÂ Argentina. O primă femeie, în vârstă de 52 de ani, a murit după fapte, iar alta, de aceeaşi vârstă, miercuri, în urma incendiului care a avut loc în noaptea de sâmbătă spre duminică în cartierul Barracas, într-un ”conventillo”, un tip de locuinţă-pensiune colectivă, ocupată de mai multe gospodării, adesea o gospodărie pe cameră.

Un bărbat în vârstă de 62 de ani, care locuia în imobil de mai mulţi ani, a aruncat un exploziv artizanal, probabil un cocteil molotov, dintr-un motiv necunoscut, într-o cameră în care locuia un cuplu de lesbiene şi în care şedea încă o lesbiană.

Aproximativ 30 de locuitori ai imobilului au fost evacuaţi, iar autorul atacului a fost arestat la faţa locului, după ce a încercat să-şi dea foc. Nici poliţia li nici justiţia nu au comunicat cu privire la mobilul sau contextul atacului.

Ministerul Femeilor din provincia Buenos Aires, de orientare peronistă, în opoziţie faţă de preşedintele ultraliberal Javier Milei, a denunţat o ”crimă de lesbofobie”, care ”nu este un caz izolat şi care face parte din discursuri repetate în mod iresponsabil de către Guvern”.

Guvernul lui Javier Milei, care a preluat puterea în decembrie, a luat măsuri sau cel puţin a anunţat măsuri împotriva unor simboluri feministe sau împotriva diversităţii. El a suprimat Ministerul Femeilor, a anunţat că va închide Institutul Naţional împotriva Discriminării şi că va interzice limbajul care include în armată - în care nu era o directivă - şi în administraţia naţională. Javier Milei, care se prezintă drept un ”anarho-capitalist” şi un ”libertarian” a dat asigurări în mai multe rânduri, în numele ”libertăţii proiectului de viaţă”, că este în favoarea uniunilor persoanelor de acelaşi sex, un ”contract care poate fi în doi, trei sau în 50, dacă vor”, eventual ”cu un elefant, dacă este fidel”, declara el.

Preşedinta Macedoniei de Nord a refuzat să pronunţe la depunerea jurământului noul nume al ţării sale

Skopje a ajuns la un acord "istoric" cu Grecia în 2018, acceptând să adauge termenul geografic "Nord" la numele ţării pentru a pune capăt unei îndelungate dispute cu ţara vecină. Gordana Siljanovska-Davkova, prima femeie preşedinte al Macedoniei de Nord, a refuzat să pronunţe noul nume al ţării, folosit de la un acord încheiat în 2018 cu Grecia, atunci când a depus duminică jurământul. "Jur că voi exercita funcţia de preşedinte al Macedoniei în mod conştiincios şi responsabil, că voi respecta Constituţia şi legile şi că voi proteja suveranitatea, integritatea teritorială şi independenţa Macedoniei", a spus Gordana Siljanovska-Davkova în faţa parlamentarilor şi a invitaţilor la ceremonie.

În textul oficial, pe care ea în mod normal îl repeta, este folosit numele constituţional al Macedoniei de Nord, a constatat un jurnalist AFP.

Candidată a dreptei naţionaliste, Gordana Siljanovska-Davkova a fost aleasă la 8 mai pentru un mandat de cinci ani, în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, învingându-l pe şeful social-democrat al statului, demisionar, Stevo Pendarovski, cu 65% din voturi. Ea este prima femeie care ocupă această funcţie de când această mică ţară din Balcani şi-a declarat independenţa în 1991.

Profesoara universitară pensionată, care a împlinit sâmbătă 71 de ani, a promis că va fi preşedinta "tuturor cetăţenilor" şi a făcut apel la "unitate" în ţară. Skopje a ajuns la un acord "istoric" cu Grecia în 2018, acceptând să adauge referinţa geografică " de Nord" la numele ţării, pentru a pune capăt unei îndelungate duşmănii cu vecinul său, care bloca din acest motiv aderarea sa la NATO şi negocierile de aderare la Uniunea Europeană (UE). Ţara a devenit membră a NATO în 2020. Partidul naţionalist de dreapta VMRO-DMPNE, al cărui candidat la aceste alegeri a fost Gordana Siljanovska-Davkova, s-a opus acestui acord cu Grecia.

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.