Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Biden vrea ca toți americanii să fie vaccinați până la sfârșitul verii

Ziarul de Vrancea
27 ian 2021 649 vizualizări

Peședintele american a estimat că Statele unite se vor apropia de o imunitate colectivă împotriva COVID-19 până la începutul verii n el a evocat un posibil bilanț de 500.000 de morți la sfârșitul lui februarie

Statele Unite vor să comande 200 de milioane de doze suplimentare de vaccin împotriva COVID-19, cu obiectivul de a avea capacitatea să vaccineze întreaga populație americană până la sfârșitul verii, a anunțat Casa Albă. “Credem că putem confirma în curând achiziționarea a 100 de milioane de doze din fiecare dintre cele două vaccinuri autorizate de către Agenția medicamentului, Pfizer și Moderna”, care să completeze astfel cele 200 de milioane de doze comandate deja fiecărei societăți, a anunțat președintele american Joe Biden, într-o alocuțiune la Casa Albă. Aceste doze suplimentare urmează să fie livrate în vară și să permită Statelor Unite să aibă “suficiente doze pentru a vaccina în totalitate cele 300 de milioane de americani până la sfârșitul verii sau începutul toamnei”, a declarat Joe Biden.

Noul locatar al Casei Albe a prezentat marți noi măsuri în vederea unei accelerări a distribuirii vaccinurilor în Statele Unite, care au înregistrat întârzieri și probleme logistice la sfârșitul mandatului lui Donald Trump. “Programul de vaccinare se afla într-o situație mai rea decât am anticipat noi”, l-a atacat el pe predecesorul său. Distribuirea vaccinurilor se face în funcție de mărimea statelor, iar unele s-au plâns de faptul că primesc stocuri foarte limitate și seringi sau echipament de protecție insuficiente pentru personalul medical. În vederea unei accelerări a vaccinării, statele americane urmează să primească zece milioane de doze pe săptămână - în contextul în care în prezent primesc 8,6 milioane de doze - cel puțin în următoarele trei săptămâni, a anunțat președinele american.

Președintele american a estimat luni că Statele unite se apropie de o imunitate colectivă împotriva COVID-19 până în vară. “Am încredere în faptul că, până în vară, ne vom apropia clar de imunitatea colectivă”, a spus Joe Biden, în contextul în care țara sa este una dintre cele mai afectate țări din lume de COVID-19, cu peste 25,4 milioane de contaminări și pste 420.000 de morți. Sunt necesare “luni” de zile în vederea vaccinării întregii țări, iar situația se va înrăutăți după care se va îmbunărăți, a avertizat el, evocând un posibil bilanț de 500.000 de morți la sfârșitul lui februarie.

Până atunci, “măștile și nu vaccinurile sunt cea mai bună apărare”, a subliniat președintele american.

Părul prins în coadă, cerceii și codițele împletite, autorizate în armata americană

Armata americană a revizuit normele sale în materie de aspect fizic, pentru a reflecta mai bine caracterul feminin și diversitatea etnică din rândurile sale și a decis să aprobe cerceii, codițele împletite și părul prins în coadă.

La finalul unei anchete solicitate în iulie 2020 de fostul secretar al Apărării Mark Esper în timpul dezbaterilor ce vizau discriminările rasiale din forțele de luptă americane, armata terestră a Statelor Unite a anunțat într-o conferință de presă că a decis să autorizeze coafurile feminine adaptate pentru toate tipurile de păr. Pentru o femeie militar care are părul lung, cocul tradițional, care era până acum obligatoriu, lasă loc unei “cozi de cal” dacă femeia în cauză are părul drept sau, dacă ea are părul creț sau ondulat, unor codițe împletite, care pot fi strânse în părțile laterale sau în vârful capului. Coafurile sunt autorizate cu condiția ca ele să nu stânjenească purtarea uniformei sau a căștilor de protecție în timpul operațiunilor, precizează documentele făcute publice în cadrul aceleiași conferințe de presă. Femeile care vor să poarte părul tuns foarte scurt, sau chiar să se radă complet pe cap, vor avea de acum înainte acest drept.

Cerceii vor fi și ei autorizați, dar trebuie să fie discreți. Cerceii rămân interziși în timpul misiunilor de intervenție. Rujul a fost la rândul său autorizat, însă doar în nuanțe naturale, la fel ca lacul pentru unghii, care este de acum autorizat și pentru bărbații care lucrează în medii în care mâinile lor intră frecvent în contact cu produse chimice agresive. Lacul de unghii în culori “extreme” (albastru, negru, violet sau nuanțe fluorescente) rămâne interzis.

După decesul lui George Floyd, un bărbat de culoare ucis în mai 2020 în timpul arestării sale de către un polițist caucazian, armata americană, care este una dintre instituțiile cu cea mai bună reprezentare a minorităților din Statele Unite, a deschis o amplă dezbatere internă despre rasism.

Ea a interzis drapelul trupelor confederate în toate bazele militare americane, unde acest steag, adeseori perceput ca un simbol al rasismului, era afișat frecvent în dormitoarele soldaților și în sălile comune. De asemenea, Pentagonul s-a pronunțat în favoarea schimbării numelor acelor baze militare ce onorează memoria generalilor din armata confederată, o idee față de care fostul președinte american Donald Trump s-a opus.

Un an de închisoare pentru o femeie care a ascuns simptomele coronavirusului

Un tribunal chinez a condamnat la un an de închisoare o femeie care și-a ascuns simptomele coronavirusului înainte de a se îmbarca la bordul unui avion, a informat ieri presa de stat. Femeia în vârstă de 37 de ani a luat medicamente pentru a-și scădea febra înainte de a se urca într-un avion din Statele Unite către China în martie anul trecut, a relatat Global Times.

Ea a dezvăluit că are simptome doar după aterizarea la Beijing și mai târziu a fost testată pozitiv pentru coronavirus. Aproximativ 63 de contacți apropiați au trebuit atunci să intre în carantină. Acțiunile sale au constituit o încălcare a normelor antiepidemice din China și un risc sever de răspândire a virusului, potrivit unei hotărâri a unui tribunal din Beijing din octombrie anul trecut, citată miercuri de Global Times. Ea a fost condamnată la un an de închisoare și la un an de probă pentru infracțiunea de obstrucționare a prevenirii bolilor infecțioase. China are unele dintre cele mai stricte restricții anticoronavirus din lume. Țara ține în mare măsură pandemia sub control de la începutul verii anului trecut.

Miercuri, 75 de noi cazuri de infecție au fost raportate în toată China.

YouTube suspendă pe termen nedefinit contul lui Donald Trump

YouTube îl dă afară de pe platforma sa pe Donald Trump - pe o perioadă nedeterminată -, iar de la 13 inuarie acesta nu mai poate posta pe această platformă video, în urma unei suspendări a contului acestuia.

La 13 ianuarie, YouTube a blocat pentru prima oară canalul președintelui în exercițiu la acea vreme, cu 2,77 milioane de abonați, în urma violențelor de la Capitoliu, la 6 ianuarie, soldate cu cinci morți. În urmă cu o săptămână, cu o zi înainte de învestirea lui Joe Biden, platforma video a prelungit această suspendare cu cel puțin șapte zile. “Având în vedere îngrijorări cu privire la acte de violență, care pot avea loc în continuare, canalul lui Donald J Trump va rămâne suspendat”, a anunțat o purtătoare de cuvânt a TouTube. Platforma americană, o proprietate a Google, a fost criticată din cauza lentorii reacției, în urma măsurilor radicale ale Twitter și Facebook.

Separat, YouTube a confrimat că l-a suspendat temporar pe avocatul fostului președinte, Rudy Giuliani, din programul său de “parteneri”.

Rudy Giuliani este acuzat de faptul că a încălcat în mod repetat regulile platformei cu privire la dezinformare în privința alegerilor din Statele Unite.

Avocatul, al cărui canal are aproximativ 600.000 de abonați, nu mai are acces la funcții și nu mai este plătit în funcție de publicitatea difuzată înainte de rularea unui video. Fostul primar al New Yorkului a alimentat teorii ale complotului - susținute de către numeroși apropiați ai lui Donald Trump -, potrivit cărora alegerile prezidențiale au fost “trucate” în favoarea lui Joe Biden.

Rudy Giuliani, un avocat în vârstă de 76 de ani, riscă de asemenea să fie exclus din Baroul New Yorkului.

FBI a identificat mai mult de 400 de suspecți în cazul violențelor de la Capitoliu

Biroul Federal de Investigații (FBI) a identificat, până marți, mai mult de 400 de suspecți în cazul violențelor din 6 ianuarie de la Capitoliu, în urma cărora au murit cinci persoane.  Steven D'Antuono, director adjunct al biroului FBI din Washington, a declarat că au fost întocmite peste 150 de dosare penale până în prezent. Între acuzațiile aduse se numără acces neautorizat, furt, distrugerea unei proprietăți a Guvernului și agresiune asupra ofițerilor de poliție. Procurorul principal în acest caz, Michael Sherwin, a spus că obiectivul este să fie identificați cât mai mulți oameni posibil dintre cei care au pătruns în Capitoliu în acea zi. „Indiferent de nivelul comportamentului infracțional, nu vizăm selectiv și nici nu încercăm să acuzăm cele mai importante infracțiuni. Dacă o infracțiune a fost comisă, vă punem sub acuzare, fie că ați fost înăuntru sau în afara Capitoliului”, a spus el. El a mai precizat că procurorii nu sunt îngrijorați că deschiderea unui mare număr de cazuri va copleși judecătorii federali sau FBI.

Anchetatorii cercetează în continuare dacă revolta de la Capitoliu a fost plănuită. D'Antuono a mai spus că Biroul a primit peste 200.000 de ponturi - inclusiv fotografii și înregistrări video - și că anchetatorii au obținut mai mult de 500 de mandate.

FBI oferă o recompensă de 75.000 de dolari în încercarea de a identifica cine a amplasat două bombe artizanale în apropierea sediilor comitetelor republican și democrat de lângă Capitoliu.

Rusia: Susținătorii lui Navalnîi, chemați să se adune duminică în fața FSB

Susținătorii lui Aleksei Navalnîi au fost chemați să se reunească duminică, 31 ianuarie, în fața cartierului general al Serviciului Federal de Securitate (FSB/ex-KGB/) din piața Lubianka din centrul Moscovei pentru a cere eliberarea opozantului rus într-un al doilea weekend de proteste.

Într-un mesaj publicat marți pe Facebook, echipa lui Navalnîi anunță convocarea la ora locală 12:00 (09:00 GMT) atât în fața clădirii din Lubianka, sediul FSB, cât și în piața Staraia, unde se află administrația prezidențială, la aproximativ zece minute de mers pe jos. “Apoi vom merge în marș prin Moscova. Ne vom stabili traseul în funcție de situație”, a precizat echipa lui Navalnîi. Opozantul a acuzat FSB că se află în spatele otrăvirii sale la sfârșitul lunii august cu agent neurotoxic Noviciok, la ordinul președintelui Vladimir Putin.  “FSB, autorii otrăvirii sunt la Lubianka. Iar în piața Staraia, administrația prezidențială care decide dacă Navalnîi trebuie închis sau eliberat. Iată pentru ce ne adresăm lor”, a declarat Leonid Volkov, unul din principalii consilieri ai lui Navalnîi.

Pentru a obține eliberarea opozantului, mii de persoane au manifestat sâmbătă în toată Rusia, în special în orașe unde mobilizarea de obicei este redusă. Încurajată de acest succes, mișcarea lui Navalnîi a lansat un nou apel la manifestații pentru ziua de 31 ianuarie. Potrivit evidenței organizației neguvernamentale OVD-Info, aproape 3.900 de protestatari au fost arestați și 15 dosare penale, cu posibile pedepse grele, au fost deschise.

Din 29 ianuarie, testele de COVID-19 devin obligatorii pentru toate persoanele care sosesc în Bulgaria

Persoanele care intră în Bulgaria pe calea aerului, pe uscat sau pe mare vor trebui să prezinte un test negativ de COVID-19 începând din 29 ianuarie, a anunțat  Ministerul Sănătății, în timp ce țara balcanică încearcă să oprească răspândirea unei variante mai contagioase de coronavirus.

Șoferii de camioane și autobuze, precum și echipajele avioanelor vor fi scutite de directivă, care va dura până la sfârșitul lunii aprilie. Testele PCR vor trebui efectuate cel mult cu 72 de ore înainte de sosire, a declarat ministerul. Bulgarii care se întorc acasă și nu au un test negativ vor trebui să se autoizoleze timp de 10 zile. Bulgaria a înregistrat o scădere a numărului de noi infecții în ultimele săptămâni și va redeschide mall-urile și sălile de sport pe 1 februarie, în timp ce liceele vor începe cursurile în cadrul unui regim special prin rotație din 4 februarie, potrivit ministerului.

Într-o altă decizie, ministerul a permis restaurantelor și cafenelelor să se deschidă la 50% din capacitate de la 1 martie, dar a declarat că barurile și cluburile de noapte ar trebui să rămână închise. Unii proprietari de restaurante și baruri, puternic afectați de închiderea unităților lor de la sfârșitul lunii noiembrie, vor să înceapă să servească clienții de asemenea din februarie și intenționează să protesteze în centrul orașului Sofia.

Amnesty: Protestatarii închiși din Belarus, supuși torturii

Protestatarii închiși din Belarus au fost supuși torturii sistematice, relevă organizația de apărare a drepturilor omului Amnesty International, într-un nou raport făcut public ieri. Alegerile prezidențiale din luna august și rezultatele lor contestate au dus la proteste în masă împotriva liderului Aleksandr Lukașenko, aflat la putere de 26 de ani. Raportul Amnesty conține relatări de la deținuți care au spus că au fost dezbrăcați la pielea goală, bătuți și lăsați fără mâncare, apă și îngrijiri medicale timp de mai multe zile. “Sistemul de justiție din Belarus a eșuat în a-i trage la răspundere pe cei vinovați”, a afirmat activista Jovanka Worner, expertă în Belarus. Comunitatea internațională trebuie să acționeze imediat pentru a asigura justiția, iar numeroasele încălcări ale drepturilor omului trebuie investigate, a spus ea.

De la alegeri au loc săptămânal proteste în capitala Minsk și în alte orașe din Belarus, fiind supuse unei reprimări violente din partea forțelor de securitate. În timpul demonstrațiilor, peste 30.000 de protestatari au fost arestați, mulți au fost uciși, iar câteva sute au fost răniți. Conform Amnesty, există fotografii, înregistrări video și mărturii ale unor deținuți, victime și martori care pot fi folosite ca dovezi pentru încălcarea drepturilor.

Lukanșenko a revendicat victoria în alegeri prezidențiale cu 80,1% din voturi. Cu toate acestea, UE nu îl recunoaște ca președinte, iar opoziția o consideră pe Svetlana Tihanovskaia, plecată în exil în Lituania după scrutin, adevărata câștigătoare.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.