MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: BBC: Bătălia de la Soledar sugerează o ruptură în cadrul forțelor ruse
Analiștii vorbesc de mult timp despre tensiuni apărute între armată și grupul privat de mercenari Wagner, condus de Evgheni Prigojin, dar ceea ce s-a întâmplat în ultimele ore în legătură cu Soledar arată tot mai pregnant o ruptură apărută în rândul forțelor ruse care luptă în Ucraina, arată corespondentul BBC la Moscova.
Ministerul rus al Apărării a declarat că forțele sale participă la bătălia pentru Soledar, oraș minier aflat la nord de Bahmut, în estul Ucrainei, care este în centrul unor lupte aprige. Precizarea a fost făcută după ce Evgheni Prigojin, șeful grupului de mercenari Wagner, renumit pentru brutalitatea sa, a afirmat că luptătorii săi dețin controlul deplin asupra Soledarului și s-a lăudat că doar trupele sale au participat la cucerirea orașului.
Prigojin se va folosi cel mai probabil de orice victorie pentru a consolida reputația Wagner ca forță de luptă eficientă în ochii lui Vladimir Putin. Numai că Ministerul rus al Apărării a contrazis afirmațiile controversatului oligarh. Pe de altă parte, și Kremlinul a părut reținut și a evitat să spună că Soledarul este sub controlul total al forțelor sale. “Să nu ne grăbim, să așteptăm declarațiile oficiale”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
“Drăguții mei!”
Dacă Soledar va cădea, va fi un as în mânecă pentru Prigojin. Într-o declarație publicată marți seară, el s-a lăudat că “nicio altă unitate nu a luat parte la asaltul Soledar în afară de Wagner”. Miecuri seară, după ce președintele Zelenski a declarat că Soledarul încă rezistă, Prigojin a revenit și el și a spus că forțele sale au eliberat complet Soledarul și au ucis 500 de soldați ucraineni. Oficialii ucraineni și americani au declarat că într-adevăr, unitățile Wagner reprezintă o mare parte din forțele care luptă în zonă, însă analiștii vorbesc de mult timp despre tensiuni apărute între armată și Wagner.
Prigojin i-a criticat public pe generalii ruși pentru că nu ar fi fost în contact cu realitățile războiului din Ucraina. Deși este dificil de știut cu certitudine dacă în coridoarele puterii au loc lupte interne, există câteva indicii, scrie BBC.
Agenția de știri TASS a anunțat marți că generalul-colonel Aleksandr Lapin a fost numit șef al Statului Major al Forțelor Terestre. Presa rusă a citat surse care au afirmat că anunțul privind poziția generalului Lapin - el a fost unul dintre cei care au fost criticați de Prigojin anul trecut - a fost făcut ca un avertisment pentru oligarh: nu te pune cu armata! Relatează BBC.
Dar, pe de altă parte, mulți de la Moscova s-au grăbit să-i laude pe Prigojin și grupul său Wagner pentru aparentul lor progres în Soledar. Influenta propagandistă Margarita Simonian a povestit cât de “politicos” este Prigojin, încheindu-și laudele cu o mulțumire pentru luptătorii Wagner. “Drăguții mei!”, i-a gratulat ea.
De asemenea, bloggerii militari pro-Kremlin au lăudat pe Telegram grupul de mercenari. Un blogger le-a mulțumit pentru “emoțiile pe care le-au oferit în această seară”. Un altul notează: “Când Soledar și (Bahmut) vor fi eliberate, va fi un nou capitol în istoria militară rusă. Este pentru prima dată când o companie militară privată a arătat astfel de rezultate într-un conflict militar de mare intensitate”.
Importanța strategică a orașului Soledar este contestată de analiștii militari. Dar dacă forțele rusești reușesc să stabilească un control deplin asupra orașului, va fi cu siguranță o victorie simbolică pentru Kremlin. Asta pentru că trupele Moscovei nu au reușit să cucerească niciun oraș semnificativ de la forțele ucrainene din vara anului 2022.
Diaconescu: Numirea lui Gherasimov, un semnal foarte îngrijorător
Numirea miercuri a lui Valeri Gherasimov, șeful Statului Major rus, în fruntea operațiunii ruse din Ucraina s-ar putea să fie un semnal foarte îngrijorător, inclusiv pentru Prigojin, spune fostul ministru de externe Cristian Diaconescu. „Când își anunță o așa-zisă vulnerabilitate, președintele Putin în egală măsură transmite mesajul că va rezolva această vulnerabilitate”, a explicat Diaconescu.
În al doilea rând, „se discută din ce în ce mai insistent despre un eventual nou moment militar spre Kiev, din nord. Se discută despre o ofensivă din sud, sud-est. Se discută despre securizarea, din punctul de vedere al Federației Ruse, a celor patru oblasturi pe care le-am menționat. Pe o logică simplă, cu cine poți face așa ceva? Nu cu tot felul de așa-ziși militari, care știu doar să inspire teamă, teroare și să tragă în blocuri. Bănuiesc că nu-ți trebuie o mare pregătire militară pentru o astfel de acțiune. Dar atunci când te gândești la o a doua ofensivă și nu-ți permiți politic să mai ai rezultatul primei ofensive, în mod evident, prima orientare, prima gândire este spre militarii de carieră, ale căror ordine se execută, și nu se discută”, arată fostul șef al diplomației. „Or, Prigojin mai mult se profilează prin frica generată, nu prin succese strategice și tactice, așa cum își dorește Federația Rusă”, a adăugat Diaconescu. „Să nu uităm, se vorbește de o mobilizare de 500.000 de oameni. N-ai să-l pui pe Prigojin vreodată să comande o armată de 500.000 de oameni și nici pe respectivii să-i respecte ordinele. S-ar putea ca această mișcare și semnalul transmis de președintele Putin să anunțe de fapt o chestiune mult mai gravă și o profesionalizare a unei noi ofensive în Ucraina”, a conchis fostul ministru de externe.
General SUA: Ucraina va recupera Crimeea până la sfârșitul lunii august
Fostul comandant al forțelor armate americane în Europa, generalul în rezervă Ben Hodges, consideră că Ucraina va elibera Crimeea de sub ocupație rusă până la sfârșitul lui august 2023. „Ucraina va elibera Crimeea până la sfârșitul lunii august, iar apoi, în curând, va urma restul” - a asigurat Hodges, într-un interviu acordat agenției ucrainene RBC. Potrivit acestuia, Ucraina nu va fi niciodată în siguranță și nu își va putea restabili economia atât timp cât Rusia va controla Crimeea. „De aceea, este important ca Ucraina să elibereze Crimeea, iar eu mă aștept ca acest va fi făcut înainte de sfârșitul lunii august”, a reiterat generalul în rezervă Ben Hodges.
Putin, scos din sărite de vicepremierul rus: “De ce faci pe prostul?”
Președintele rus Vladimir Putin s-a înfuriat, într-o ședință a Consiliului de Miniștri, pe unul dintre vicepremierii săi, din cauza unei probleme cu contractele, și nu a ezitat să-l jignească într-o transmisiune în direct la televiziune, întrebându-l “de ce faci pe prostul?”. “Domnule vicepremier, aveții totul pregătit, dar nu și contracte. Vă spun: să punem capăt acestei reuniuni”, declară el, potrivit unei traduceri a postului francez BFMTV.
“De ce să ne batem capul? Eu știu că nu există contracte pentru întreprinderi, iar directorii mi-au spus-o”, a continuat Putin. “De ce faci pe prostul? Când vom avea contractele?” a întrebat Putin. “Șefii de întreprindere îmi spun că nu există contract, iar dumneavoastră îmi spuneți că totul este pregătit”, a conchis el.
Despre ce vorbeau cei doi? În toiul Războiului rus în Ucraina, Rusia a trecut la economia de război de câteva luni. Aceste faimoase contracte evocate de către Vladimir Putin să fie, oare, contractele pe care Guvernul vrea să le încheie cu industriașii pentru ca aceștia să-și transforme capacitățile în producție militară?
Indiferent despre ce este vorba, această secvență a dezlănțuit imediat pasiuni pe platouri de televiziune și rețele de socializare. Unii au văzut în furia președintelui rus o “nervozitate” față de situația militară din Ucraina și chiar o pierdere a controlului a președintelui rus.
A murit legendarul chitarist Jeff Beck
Jeff Beck, unul dintre cei mai inovativi chitariști, care a cântat cu Yardbirds și a format Jeff Beck Group, a murit din cauza unei meningite la vârsta de 78 de ani. Numit adesea drept unul dintre cei mai mari chitariști ai tuturor timpurilor, Beck - ale cărui degete mari erau asigurate pentru 7 milioane de lire sterline - era cunoscut ca un inovator pasionat. A fost pionierul jazz-rock-ului, a experimentat cu efecte fuzz și distorsiuni și a deschis calea pentru subgenuri, cum ar fi psych rock și heavy metal de-a lungul carierei sale. A fost câștigător de opt ori Grammy, câștigător al premiului Ivor Novello pentru contribuția remarcabilă la muzica britanică și a fost inclus în Rock and Roll Hall of Fame atât ca artist solo, cât și ca membru al Yardbirds.
Legendarul Mick Jagger i-a adus omagiu într-un videoclip pe Twitter “unui om minunat și unuia dintre cei mai mari chitariști ai lumii”.
Chitaristul și fondator al formației Black Sabbath, Tony Iommi, a făcut o reverență în fața “unui incredibil simbol, a unui chitarist de geniu”. “Nu va mai fi niciodată un alt Jeff Beck”, a spus el. Ozzy Osbourne a vorbit de asemenea pe Twitter despre “o onoare incredibilă de a cânta cu el pe cel mai recent album al meu”.
Născut în iunie 1944, în suburbiile Londrei, Jeff Beck este considerat unui dintre cei mai mari chitariști de rock, hard rock, blues și jazz, egalul lui Eric Clapton și Jimmy Page. De altfel, Beck s-a alăturat lui Page în formația rock Yardbirds în 1965, imeditat după plecarea lui Clapton.
Duo-ul și-a creat legenda cu albumele și piesele „Shapes of Things” și „Over Under Sideways Down”.
Capabil de a trece de la un stil la altul (rock, hard rock, blues, jazz) și de a inova în permanență, el a format în anii 1960 și 1970 The Jeff Beck Group împreună cu solistul necunoscut pe atunci Rod Stewart și chitaristul și basistul Ron Wood.
Stewart a salutat miercuri seară un “Jeff Beck de pe altă planetă”.
Apoi, Jeff Beck a început o carieră solo foarte lungă în timpul căreia a cunoscut succesul la mijlocul anilor 1970 cu albumul “Blow By Blow”.
În 2015, revista Rolling Stone l-a clasat pe locul cinci în topul 100 al celor mai mari chitariști din toate timpurile.
Potrivit presei de specialitate, Jeff Beck nu era un fan al chitarelor acustice și cânta la chitare electrice Fender și Gibson.
Telescopul spațial James Webb a descoperit prima exoplanetă
Datele obținute de telescopul James Webb au dus la o nouă descoperire, a anunțat miercuri Agenția Spațială Europeană (ESA). Oamenii de știință au confirmat într-adevăr prezența unei exoplanete, o premieră de la lansarea telescopului. Numită “LHS 475b”, această nouă exoplanetă prezentă în constelația Octans, la 41 de ani lumină, seamănă cu Pământul întrucât diametrele sunt identice în proporție de 99%, a explicat ESA.
Dar LHS 475b și Pământul sunt foarte diferite. Exoplaneta este mult mai aproape de steaua sa decât este Pământul de Soare: își finalizează orbita în doar două zile. LHS 475b este, de asemenea, „cu câteva sute de grade mai caldă”. „Dacă sunt detectați nori, ar putea determina oamenii de știință să concluzioneze că planeta seamănă mai mult cu Venus”, spune Jacob Lustig-Yaeger de la Universitatea Johns Hopkins.
De asemenea, pentru că steaua sa, pitică roșie, este mult mai rece decât Soarele nostru, LHS 475b ar putea avea o atmosferă. O întrebare pe care oamenii de știință o vor analiza în lunile următoare.
Un cetățean britanic a fost condamnat la moarte în Iran
Justiția iraniană a condamnat la moarte un bărbat cu dublă cetățenie, iraniană și britanică, care a fost acuzat de spionaj în favoarea Marii Britanii, a anunțat miercuri autoritatea judiciară, provocând o reacție vehementă din partea Londrei, care a cerut ca sentința să nu fie executată, relatează AFP.
“Alireza Akbari a fost condamnat la moarte pentru corupție funciară și subminarea securității interne și externe a țării pentru că a transmis informații”, a relatat “Mizan Online”.
Șeful diplomației britanice, James Cleverly, a reacționat dur pe Twitter: “Iranul trebuie să oprească execuția cetățeanului britanic-iranian Alireza Akbari și să îl elibereze imediat. Este un act motivat politic al unui regim barbar care are un dispreț total față de viața umană”, a spus el.
“Mizan Online” nu a dat detalii despre datele arestării și ale condamnării, care a fost confirmată de Curtea Supremă. De asemenea, agenția nu a precizat funcțiile îndeplinite de către condamnat. Dar, citând o declarație a Ministerului Informațiilor, a precizat că Alireza Akbari a devenit un “spion-cheie” pentru serviciul secret de Informații britanic (M6) ca urmare a “importanței poziției sale”. El a furnizat “informații importante din țară” acestui serviciu.
La 2 februarie 2019, cotidianul guvernamental “Iran” a publicat un interviu cu Alireza Akbari în calitate de “fost ministru adjunct al apărării în guvernul reformist” al lui Mohammad Khatami (1997-2005).
La începutul lunii decembrie, patru iranieni au fost executați după ce au fost condamnați la moarte pentru “cooperare” cu Israelul, inamicul nr. 1 al Republicii Islamice.
