MOZAIC ŞTIRI INTERNAŢIONALE: Autorul atacului de la sinagoga din Halle, condamnat la închisoare pe viață
Extremistul german de drepta Stephan Balliet, în vârstă de 28 de ani, care a încercat fără succes să atace la 9 octombrie o sinagogă în Saxonia-Anhlat de Yom Kippur, dar care a ucis două persoane, a fost condamnat la închsoare pe viață. Extermistul de dreapta, care ar fi putut comite anul trecut cel mai grav atentat antisemit din Germnia postbelică, a fost condamnat de către un tribunal german. Tânărul a fost găsit vinovat, după aproape șase luni ale unui proces în care și-a clamat în mai multe rânduri antisemitismul, de două omoruri și mai multe tentative de omor în atacul de la sinagoga din Halle, la 9 octombrie 2019. La citirea veridctului de către președinta completului, la Magdeburg, Ursula Mertens, Stephan Balliet, cu capul ras, îmbrăcat în negru și purtând o eșarfă, a rămas impasibil, privind în gol. El a fost condamnat la închisoare pe viață cu o detenție de siguranță de minimum 15 ani, după care îi va fi foarte dificil să obțină o eliberare. Tânărul a luat cu asalt o sinagogă, în ziua de Yom Kippur, în care se aflau 52 de credincioși. Din cauză că nu a reușit să treacă de ușa închisă a lăcașului, el a atacat trecători. El a ucis o femeie și a rănit mai multe alte persoane, după care a ucis un bărbat într-un restaurant. “Dacă n-ar fi fost această faimoasă ușă blindată, ar fi comis un masacru”, a declarat Ursula Mertens. El a fost inspirat de Brenton Tarrant, autorul dublului atentat rasist comis cu doar câteva luni mai înainte la două moschei de la Christchurch, în Noua Zeelandă, soldat cu 51 de morți, transmis în direct, lucru pe care l-a făcut și Stephan Balliet. În timpul procesului, tânărul nu și-a exprimat nici cel mai mic regret, a fost pus la punct de către președinta completului din cauza unor declarații conspiraționiste, rasiste, misogine și negaționiste și și-a revendicat faptele. Atacarea sinagogii “nu a fost o greșeală”, pentru că “aceștia sunt inamicii mei”, a tunat el. Aceste declarații au provocat furia multor părți civile. Ele au retrăit tragedia într-o audiere în care s-a difuzat drumul sângeros al lui Stephan Balliet. Înarmat până în dinți și purtând o ținută militară, el a filmat și difuzat în direct atacul, în timp ce nega Holocaustul și îi ataca pe evrei. Președintele Consiliului Central al Evreilor din Germania Josef Schuster a apreciat, într-un comunicat, că acest verdict reprezintă “o zi importantă pentru Germania” și arată în mod “clar că ura sângeroasă față de evrei cunoaște o toleranță zero”. Infracțiunile penale și delictele vizând comunitatea evreiască din Germania au crescut cu 13% în 2019, când s-au înregistrat 2.032 de fapte. Atacul de la Halle a avut loc într-un context de intesnificare a terorismului extremei drepte - asasinarea, anul trecut, a unui oficial politic în favoarea migranților și un atentat, la Hanau, în care au fost ucise nouă persoane de origine străină. Potrivit unui expert psihiatru, Norbert Leygraf, Stephan Balliet suferă de o “tulburare complexă de personalitate”, un amestec de schizofrenie, paranoia și autism.
Doi cardinali de la Vatican, apropiați ai papei Francisc, testați pozitiv la COVID-19
Doi cardinali de la Vatican, inclusiv unul care își petrece majoritatea timpului ajutând persoane fără adăpost din Roma, au fost testați pozitiv la noul coronavirus, a declarat marți o sursă din Cetatea Vaticanului, relatează Reuters. Cardinalul polonez Konrad Krajewski, 57 de ani, care se ocupă de acțiunile de caritate ale papei Francisc și deține titlul de elemozinier apostolic, a fost internat în spital pentru a primi tratament pentru pneumonie. Cardinalul italian Giuseppe Bertello, 78 de ani, guvernatorul Cetății Vaticanului, a fost testat pozitiv la COVID-19 și se află în autoizolare în locuința sa de la Vatican, a precizat sursa citată. Deocamdată nu este clar dacă vreunul dintre ei sau ambii au participat luni la un eveniment la care membrii administrației centrale a Vaticanului, cunoscută sub numele de Curia, s-au întâlnit cu papa Francisc. Vaticanul nu a confirmat oficial rezultatele testelor celor doi cardinali. Cardinalul Krajewski petrece mare parte din timp pe străzi în afara Cetății Vaticanului pentru a ajuta oameni fără adăpost din Roma. La cererea papei, el a înființat o clinică și alte facilități pentru persoanele fără adăpost lângă Piața Sf. Petru. Krajewski este, de asemenea, foarte activ în interacțiunea cu organizații de caritate italiene care ajută persoane nevoiașe și fără adăpost în toată Italia.
Premier: Suedia nu și-a schimbat strategia în fața COVID-19
Suedia nu și-a schimbat strategia în fața pandemiei de COVID-19, în pofida înăspririi recomandărilor și a restricțiilor ca urmare a creșterii numărului de cazuri de coronavirus, a declarat marți premierul suedez Stefan Lofven, relatează AFP. “Pot să înțeleg pe cineva care este tentat să întrebe: 'S-a schimbat strategia?' 'Nu, este exact aceeași strategie: asigurați-vă că limitați răspândirea infecției cât mai mult posibil”, a afirmat premierul într-un interviu pentru televiziunea publică SVT. “Dar este clar că, în funcție de situație, putem face și schimbări”, a mai spus el. Spre deosebire de măsurile impuse la scară largă în alte țări din Europa, Suedia a adoptat o strategie diferită bazată în principal pe recomandări, fără impunerea carantinei și aproape fără măsuri coercitive. Însă, confruntat cu o creștere a numărului de cazuri și de decese din această toamnă, guvernul de la Stockholm a impus măsuri mai dure la mijlocul lunii noiembrie, în special prin limitarea evenimentelor publice la maximum opt persoane. De atunci, populația a primit recomandarea să se întâlnească doar cu membrii familiilor lor. În timp ce închiderea completă a barurilor, restaurantelor și magazinelor nu este pe ordinea de zi, Stefan Lofven a prezentat vineri un nou set de măsuri și recomandări mai stricte în fața unui al doilea val în care peste 2.000 de persoane și-au pierdut viața în țara cu puțin peste 10 milioane de locuitori.
Rusia vrea să-l împiedice pe Tom Cruise să devină primul actor care joacă în spațiu
Rusia vrea să-l împiedice pe Tom Cruise să devină primul actor care joacă în spațiu, lansând propriul proiect cinematografic, potrivit informațiilor Sky News.
Postul rus Channel One s-a aliat cu agenția spațială Roscosmos pentru a filma în octombrie 2021 pe Stația Spațială Internațională. Un casting a fost lansat pentru a găsi actrița principală pentru filmul intitulat “Challenge”. Potrivit anunțului, rolul trebuie să fie al unei “adevărate supereroine”, cineva care poate “ajunge la stele”, fiind pregătită “să devină în același timp un star internațional”. Actrița trebuie să fie de origine rusă, să aibă între 25 și 40 de ani, între 1,50 - 1,80 de metri înălțime, și 50-80 de kilograme. Trebuie să aibă un cazier curat și să știe să alerge un kilometru în mai puțin de trei minute și jumătate și să înoate 800 de metri în 20 de minute. Actrița aleasă va fi supusă unui antrenament pentru a merge în spațiu. Ea va fi însoțită de o dublură și cascadoare, care va face același antrenament ca ea, dar și de un alt actor. Filmările vor dura zece zile în spațiu. Acest proiect rusesc va fi filmat înainte de blockbusterul lui Tom Cruise și Doug Liman (“Edge of Tomorrow”). Cei doi pregătesc de mai mult de o lună acest film foarte ambițios și trebuie să viziteze ISS în octombrie 2021 în compania lui Michael Lopez-Alegria, recordmanul ieșirilor în spațiu la NASA. Nu se știe dacă această primă călătorie le va permite să aleagă locuri și chiar să filmeze scene.
The Washington Post anunță o extindere a redacției sale la un nivel istoric
Prestigiosul cotidian american The Washington Post a anunțat luni o extindere inedită a redacției sale prin crearea de filiale în Europa și în Asia, echipa ajungând la mai mult de 1.000 de jurnaliști. Cu această extindere internațională, ziarul, deținut din 2013 de multimiliardarul Jeff Bezos, fondatorul Amazon, iese în evidență în peisajul mediatic american puternic afectat de criza economică, mare parte dintre trusturile de presă având tendința de a face economii și de a renunța la tipar în favoarea web-ului. “WaPo”, care a afirmat că este rentabil în 2018 fără a difuza date financiare, prevede să creeze poli redacționali la Londra și la Seul cu scopul de a dispune de acoperire a actualității mai eficientă 24 de ore din 24. “The Washington Post înțelege să asigure tuturor cititorilor din toată lumea acces la informații rapid și complet, la orice oră, cu o acoperire a actualității bogată și variată de la primele ore în America de Nord”, a explicat cotidianul într-un comunicat. Ziarul speră să-și mărească numărul de abonați online și să rivalizeze cu The New York Times, care are o echipă de cel puțin 1.700 de jurnaliști și se concentrează în special pe cititori la nivel internațional. The Washington Post va înființa noi redacții la Sydney în Australia și la Bogota în Columbia, numărul total de filialelor ajungând la 26 în străinătate. Prin această operațiune, redacția cotidianului se va mări cu 44 de posturi, efectivele globale ajungând la 1.010 jurnaliști, un record de la înființarea sa în 1877.
Contrar, numeroase publicații locale și regionale sunt în mare dificultate în SUA.
În prima jumătate a lui 2020, redacțiile americane au renunțat la mai mult de 11.000 de posturi, potrivit biroului Challenger, Gray & Christmas. Anul acesta a fost cel mai prost pentru mass-media americane după criza economică din 2008, când au fost anunțate 14.265 de concedieri.
Primele vaccinări cu Moderna în SUA
O infirmieră din statul american Connecticut a fost vaccinată în fața camerelor de luat imagini cu vaccinul împotriva covid-19 al companiei americane în domeniul biotehnologiei Moderna, marcând astfel lansarea campaniei de vaccinare cu al doilea vaccin împotriva noului coronavirus în Statele Unite, aprobat vineri. Primele vaccinări în mai multe locuri pe teritoriul american cu vaccinul acestei firme tinere în domeniul biotehnologiei au loc la o săptămână după lansarea campaniei de vaccinare cu vaccinul alianței Pfizer/BioNTech. Mandy Delgado, o infirmieră la terapie intensivă la Hartford Hospital, s-a declarat “fericită” și “nerăbdătoare” să fie “prima vaccinată” cu vaccinul Moderna. “Am văzut pacienți care sufereau din cauza lipsei de oxigen, a cărora situație s-a agravat și au murit, fără ca familia lor să poate fi prezentă”, a subliniat ea, înainte să fie vaccinată în braț. Vaccinul Moderna se administrează în două doze, la un interval de câteva săptămâni, la fel ca vaccinul Pfizer-BioNTech. Însă formula Moderna se poate păstra la o temperatură de -20°C - și nu la -70°C ca vaccinul Pfizer-BioNTech, care a obligat laboratorul american să dezvolte containere speciale în vederea transportării acestuia. Condițiile mai puțin stricte de păstrare a vaccinului Moderna ar urma să le ofere autorităților locale mai multă marjă de manevră în a răspunde nevoilor regiunilor rurale în care accesul este mai dificil, potrivit autorităților americane.
SUA: Trump ordonă ca viitoarele clădiri federale să fie “frumoase”
Viitoarele clădiri federale americane vor trebui să fie “frumoase”, construite de preferință în stilul greco-roman clasic, a ordonat luni prin decret președintele în exercițiu, Donald Trump, cu o lună înainte de încheierea mandatului său. Decretul prezidențial care vizează să promoveze “o magnifică arhitectură cetățenească federală” menționează că stilul “clasic” și alte stiluri arhitecturale “tradiționale” vor trebui “privilegiate, în loc să fie descurajate” în construcția de noi clădiri federale. Este stilul celor mai celebre monumente ale capitalei americane, cum este Casa Albă, Capitoliul unde se află sediul Congresului sau Lincoln Memorial. Guvernul american “în bună parte s-a oprit să mai ridice clădiri frumoase”, subliniază documentul, criticând “amestecul disparat” de construcții publice observabil la Washington, mai ales cele care au o vechime de cel mult 70 de ani. În prima sa versiune, decretul prevedea interdicția de a se construi clădiri cu un alt stil arhitectural decât stilul greco-roman, provocând iritare în rândul unor asociații de arhitecți. Deși mai flexibilă, inițiativa a fost aspru criticată de Institutul American al Arhitecților care și-a exprimat “consternarea”. “Locuitorii ar trebui să aibă dreptul și datoria de a decide ei înșiși în legătură cu stilul arhitectural care corespunde cel mai bine nevoilor lor”, a afirmat directorul organizației, Robert Ivy, într-un comunicat. Donald Trump, promotor imobiliar înainte de a deveni președintele Statelor Unite, s-a făcut cunoscut, totuși, prin construcția de clădiri moderne din sticlă, oțel și multe mulaje aurii.
Primarul din Rio de Janeiro, arestat într-o anchetă de corupție
Primarul din Rio de Janeiro, Marcelo Crivella, a fost arestat ieri dimineață în cadrul unei anchete referitoare la un prezumtiv sistem de corupție în interiorul municipalității braziliene, a confirmat parchetul pentru AFP. Potrivit imaginilor difuzate de televiziunea GloboNews, Marcelo Crivella, care mai avea doar nouă zile de mandat, a fost arestat de poliția civilă și serviciile procurorului statului înainte de ora locală 06.00, în cartierul înstărit Barra de Tijuca. Crivella a fost dus la poliție pentru a fi audiat. 'Sunt primarul care a acționat cel mai mult împotriva corupției la Rio de Janeiro. Cer să se facă justiție', le-a declarat Crivella reporterilor. În aceeași operațiune au fost arestate și alte persoane, printre care omul de afaceri Rafael Alves, bănuit de a fi creierul afacerii și fratele lui Marcelo Alves, fost președinte al agenției municipale de turism Riotur. Ancheta începută în 2018 a arătat că firmele care doreau să încheie contracte cu Riotur îi remiteau cecuri omului de afaceri Rafael Alves.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
