MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Asemănări și deosebiri între procesul de impeachment al lui Trump și cel al lui Clinton
Liderul majorității republicane din Senatul SUA, Mitch McConnell, a decis adoptarea unui “desfășurător” al procesului de impeachment al președintelui Donald Trump care să fie cât mai apropiat de cel al procedurii similare prin care a trecut președintele democrat Bill Clinton, în 1999.
Democrații, care au declanșat în Camera Reprezentanților procedura de punere sub acuzare a republicanului Trump, afirmă că folosirea acelorași reguli este greșită și atrag atenția asupra unor diferențe-cheie. DPA a făcut o comparație între procedura din 1999 și cea de acum.
Prin ce se aseamănă cele două proceduri
- Cât va vorbi fiecare dintre părți:
Echipa de avocați ai Casei Albe și respectiv “managerii” Camerei Reprezentanților, cei șapte deputați democrați ce vor juca rolul de procurori, vor dispune fiecare de un total de 24 de ore, pe parcursul a trei zile, pentru a-și susține cazul în Senat, la fel ca la procesul lui Clinton. Atunci, niciuna dintre părți nu și-a folosit timpul integral.
Inițial, McConnell propusese comprimarea celor 24 de ore în două zile, ceea ce ar fi însemnat un program de 12 ore pe zi în loc de opt, dar această variantă a fost modificată marți, la începerea dezbaterilor procedurale din Senat.
- Decizia cu privire la martori va fi luată doar după prezentarea argumentelor părților și după întrebările senatorilor.
După cele șase zile în care își susțin cazul “apărarea” și “acuzarea”, senatorii vor dispune de 16 ore pentru a le adresa întrebări în scris, după care sunt prevăzute patru ore de dezbateri ale managerilor Camerei și avocaților lui Trump cu privire la citarea de martori și solicitarea de documente, asupra cărora Senatul se va pronunța în final printr-un vot. În cazul în care votul este favorabil convocării de martori, Senatul trebuie să decidă și dacă mărturiile să fie publice.
La procesul lui Clinton, senatorii au votat în favoarea audierii de martori, dar fără ca aceștia să se prezinte personal în Senat, ci prin declarații înregistrate pe bandă video.
- Într-o altă schimbare de ultim moment, McConnell a acceptat să fie admise automat în proces și documentele anchetei realizate de Camera Reprezentanților, în urma căreia aceasta a votat în favoarea punerii sub acuzare a președintelui. Aceste dovezi au fost admise de la începutul procesului și în cazul lui Clinton.
Prin ce se deosebesc cele două proceduri
- Regulile nu sunt bipartizane:
În cazul lui Clinton, regulile de desfășurare a procesului au fost negociate în prealabil de liderii republicani și democrați, după care Senatul s-a reunit în spatele ușilor închise și a adoptat regulile cu unanimitate.
De această dată, au existat unele încercări de negociere, din partea liderului minorității din Senat, democratul Charles Schumer, dar solicitarea sa, privind audierea anumitor martori, a fost exclusă de republicani. În loc de negocieri, McConnell a formulat regulile și a discutat cu colegii săi republicani pentru a se asigura că dispune de voturile necesare pentru a fi adoptate fără susținerea democraților.
- Nu va exista un vot asupra renunțării la acuzații:
În cazul lui Clinton, regulile de desfășurare a procesului au inclus un vot cu privire la renunțarea la acuzații, înainte ca Senatul să dezbată convocarea de martori.
În cazul lui Trump, procedura adoptată nu prevede un astfel de vot în momentul respectiv, dar un vot privind anularea acuzațiilor poate surveni în orice moment pe parcursul procesului. Săptămâna trecută, McConnell a declarat presei că nu dispune de suficiente voturi republicane pentru ca acuzațiile să fie retrase, situație care s-ar putea schimba însă pe parcurs dacă managerii Camerei nu aduc argumente convingătoare.
Virusul din China poate suferi mutații și se poate răspândi mai mult
n cel puțin 9 persoane au murit până acum
Numărul deceselor provocate de infectarea cu virusul 2019-nCoV, descoperit în China, a ajuns la 9, iar oficialii din această țară avertizează că el poate suferi mutații și că se poate răspândi mai mult.
Autoritățile sanitare chineze au declarat ieri că cel puțin 440 de cazuri au fost confirmate în țară și că cele trei noi decese au fost semnalate în provincia Hubei, a cărei capitale este Wuhan, orașul în care a fost depistat virusul la finalul anului trecut. Zeci de noi cazuri au fost înregistrate în China. Marți a fost confirmat și primul caz de infecție cu acest nou virus în Statele Unite. Cazuri au fost raportate și în Coreea de Sud, Thailanda și Japonia și mai multe suspecte, în Australia.
Tot marți, China a anunțat că ia măsuri de prevenție de clasă A, obișnuite în cazul unor epidemii majore. Astfel, va fi posibilă izolarea anumitor areale afectate și plasarea în carantină a pacienților. Măsuri de acest fel au fost luate în China în 2009, pentru a stopa răspândirea virsului H1N1.
Comisarul pentru Sănătate, Lin Bin, a spus miercuri că oficialii au informații că aproximativ 2.200 de persoane au avut contact direct cu oameni infectați cu virsul. Li a spus că boala este transmisă în principal „prin tractul respirator” și a adăugat că „există posibilitatea unei mutații virale și a unei răspândiri mai mari a bolii”.
Sute de milioane de oameni sunt așteptați să călătorească în întreaga Chină și peste hotare săptămânile acestea, având în vedere că sâmbătă este sărbătorit Anul Nou chinezesc. Autoritățile se tem că virusul s-ar putea extinde și mai mult și, astfel, nu va putea fi monitorizată răspândirea bolii.
Tipul de pneumonie înregistrat recent în orașul chinez Wuhan este provocat de un virus din aceeași familie de virusuri ca cel care stă la baza sindromului respirator acut sever (SARS). Virusul 2019-nCoV nu a mai fost identificat până acum la om. Cercetătorii cred că provine de la animalele infectate și de la fructele de mare prin piața din Wuhan. Semnele de îmbolnăvire sunt tusea, febra și insuficiența respiratorie.
Telefonul lui Bezos, “spart” de pe telefonul prințului Arabiei Saudite
Șeful Amazon a căzut victimă hackerilor în urma unui clip video primit pe WhatsApp de pe numărul prințului saudit Mohammed bin Salman.
Publicația britanică The Guardian a publicat o investigație cu multe aspecte interesante, despre un atacat informatic care l-a avut ca victimă pe celebrul magnat american Jeff Bezos. În mai 2018, Bezos a primit un video pe WhatsApp din partea prințului Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, cu care ținea legătura în acest fel. Așa cum a arătat și analiza criminalistică ulterioară, clipul în cauză conținea un malware construit special pentru a copia date de pe telefonul pe care a fost trimis. Nu se știe exact ce date au fost extrase de pe telefonul lui Jeff Bezos, însă este clar că au fost copiate mari cantități de informații. La fel, nu se știe dacă atacul a fost inițiat chiar de pe telefonul prințului Saudit sau doar de hackeri care au reușit să-i fure numărul. Este destul de greu de crezut că, dacă ar fi dat ordin pentru un astfel de atac, prințul și-ar fi folosit propriul număr.
Există însă o serie de coincidențe care ar putea sau nu să fie relevante în acest caz. Atacul asupra lui Jeff Bezos a avut loc cu 5 luni înaintea asasinării jurnalistului Jamal Khashoggi, unul dintre criticii Guvernului saudit. Jamal Khashoggi scria pentru Washington Post, publicație care este deținută de Jeff Bezos. Câteva luni mai târziu, au ajuns în presă convorbiri și imagini trimise de Bezos amantei sale, fosta prezentatoare TV Lauren Sanchez. După acest incident, șeful securității de la Amazon, Gavin de Becker, spunea că investigațiile companiei au arătat cu un mare nivel de siguranță că saudiții au avut acces la telefonului lui Jeff Bezos. Bezos are și în prezent interese de afaceri în Arabia Saudită, unde plănuiește să-și extindă serviciile de comerț electronic și centrele de date AWS.
Donald Trump: Boeing este o “mare, mare decepție”
Compania americană Boeing, afectată în continuare de oprirea la sol a modelului 737 MAX, este o “mare, mare decepție”, a spus președintele Donald Trump într-un interviu acordat la Davos postului CNBC, declarându-se îngrijorat de efectele negative ale crizei prin care trece această companie asupra economiei americane. “Boeing este pentru mine o mare, mare decepție. Acum un an era unul dintre cele mai mari grupuri din lume și, deodată, s-au întâmplat atâtea lucruri. Sunt atât de dezamăgit de Boeing, toate acestea au un impact enorm”, a mărturisit Trump.
Declarația sa vine după ce Boeing a anunțat marți că modelul 737 MAX nu va fi autorizat să zboare din nou mai devreme de jumătatea anului în curs, ceea ce va crește și mai mult pierderile generate de oprirea acestui aparat de la zbor în primăvara anului trecut, în urma a două catastrofe aeriene soldate cu 346 de morți.
Potrivit cabinetului Oxford Economics, efectele acestei crize a companiei Boeing asupra investițiilor, comerțului și bursei acumulate în primul trimestru al anului în curs ar putea avea un impact negativ de 0,5% asupra PIB-ului SUA.
Luigi Di Maio demisionează de la conducerea Mișcării Cinci Stele
Luigi Di Maio urmează să demisioneze de la conducerea Mișcării Cinci Stele (M5S, antisistem), aflată la putere în Italia împrenă cu Partidul Democrat (PD, centru-stânga), declară surse de nivel înalt din partid pentru Reuters. Luigi Di Maio, care este totodată ministru de Externe, urma să se întâlnească miercuri cu ceilalți reprezentanți M5S în Guvern și să-și anunțe demisia într-o reuniune, spre seară.
Această decizie nu ar urma să antreneze căderea Guvernului, însă dezvăluirea informației demisiei a antrenat o creștere cu cinci până la opt procente a randamentului obligațiunilor suverane italiene, ceea ce relevă o îngrijorare a investitorilor față de această nouă întorsătură în viața politică italiană. Nici Luigi Di Maio și nici purtătorul său de cuvânt nu au vrut să exprime cu privire la acest subiect.
Preșdintele Consiliului de Miniștri Giuseppe Conte a declarat că va respecta deciziile ministrului său, fără să facă alte comentarii. Mișcarea Cinci Stele, care contestă clasa politică tradițională italiană și constrângerile bugetare europene, a obținut 33% din voturile exprimate în alegerile legislative din 2018, în urma cărora a format un Guvern împreună cu Liga (extrmă dreapta) lui Matteo Salvini.
În urma deciziei Ligii de a pune capăt acestei coaliții, vara trecută, M5S a încheiat o nouă alianță guvernamentală cu Partidul Democrat.
Popularitatea sa a scăzut puternic în ultimele alegeri și este creditată în sondaje cu 15% din intențiile de vot.
Hillary Clinton, despre Bernie Sanders: “Nimeni nu-l iubește”
Hillary Clinton zugrăvește un portret cu vitriol al lui Bernie Sanders, adversarul său în alegerile primare democrate din 2016, pecare-l prezintă într-un documentar ca pe un “aparatcik” politic pur, cu un bilanț nul, în pofida mulților ani pe care le-a petrecut în băncile Congresului. Senatorul din Vermont, încarnarea aripii stângi a Partidului Democrat, candidează din nou, anul acesta, la învestitura prezidențială în alegerile prezidențiale de la 3 noiembrie. “Nimeni nu-l iubește”, denunță fosta Primă Domană “Hillary”, un documentar pe care i-l dedică serviciul video pentru abonați Hulu, potrivit unor declarații transcrise de “Hollywood Reporter”.
Aceste declarații, pe care Hillary Clinton le menține într-un interviu publicat marți pe site-ul “Hollywood Reporter”, ilustrează ranchiuna pe care aceasta i-o poartă la patru ani după duel. Susținătorii fostului secretar de Stat îi reproșează lui Bernie Sanders faptul că a contribuit la pătarea imaginii candidatei, învestită până la urmă de către democrați, favorizând astfel alegerea republicanului Donald Trump la Casa Albă. “El a rămas ani de zile în Congres. Un singur senator îl susținea”, declară ea în documentar, care urmează să fie difuzat sâmbătă, în avanpremieră, la Festivalul de film Sundance. “Nimeni nu vrea să lucreze cu el, el n-a făcut nimic. Era un aparatcik al politicii. Este aiurea și mă întristează ca oamenii să se lase păcăliți”, afirmă Hillary Clinton.
Bernie Sanders se află între primii patru candidați înainte de lansarea alegerilor primare în Iowa, la 3 februarie, alături de fostul vicepreședinte al lui Barack Obama Joe Biden, senatoarea din Massachusetts Elizabeth Warren și primarul din South Bend (Indiana) Pete Buttigieg.
O feministă, prima femeie aleasă în funcția de președinte al Greciei
Parlamentul de la Atena a ales-o miercuri pe Ekaterini Sakellaropoulou în funcția de președinte al Greciei, prima femeie care ocupă acest post în istoria țării, transmit AFP și Reuters. “Ekaterini Sakellaropoulou este aleasă președinte al Republicii”, a declarat președintele parlamentului grec, Costas Tassoulas, la finalul votului.
Până în prezent președinte al Consiliului de Stat, Sakellaropoulou (63 de ani), specialistă în drept al mediului, a reunit în primul tur de scrutin voturile a 261 dintre cei 300 de deputați. Ea a fost aleasă pentru un mandat de cinci ani de deputații partidului aflat la guvernare Noua Democrație (conservator), ai formațiunii de stânga Syriza și ai mișcării de centru-stânga Kinal. Experimentata juristă originară din Salonic va depune jurământul pe 13 martie, în aceeași zi în care expiră mandatul predecesorului său în funcția de președinte al Greciei, Prokopis Pavlopoulos. Premierul Kyriakos Mitsotakis, care a propus-o pe Ekaterini Sakellaropoulou, a numit-o candidată “a unității și a progresului”. “A sosit timpul ca Grecia să se deschidă spre viitor. Să nu ne ascundem după deget, societatea greacă încă este marcată de discriminare contra femeilor”, a declarat Mitsotakis într-un discurs televizat la 15 ianuarie. Într-o țară unde una din cinci femei este șomeră, Ekaterini Sakellaropoulou a devenit deja, în octombrie 2018, prima femeie ajunsă la conducerea Consiliului de Stat (cea mai înaltă instanță judiciară din Grecia), la propunerea premierului de la acea vreme, Alexis Tsipras. Licențiată în drept constituțional și drept al mediului la Atena și Sorbona, această judecătoare și fiică de judecător a apărat drepturile refugiaților, minoritățile și libertățile civile.
Fără apartenență politică, această feministă, divorțată și mamă a unui copil, trece de la cele mai înalte funcții din justiției în cele ale statului.
“Această numire este o reușită semnificativă și strategică ce va deschide noi perspective”, a scris editorialistul Elias Maglinis în cotidianul conservator Kathimerini.
Coreea de Sud: Bărbat condamnat la opt luni de închisoare pentru uciderea unui câine
Un bărbat sud-coreean a fost condamnat miercuri la opt luni de închisoare pentru uciderea unui câine rătăcit pe străzile din vestul orașului Seul, potrivit agenției de știri Yonhap. O instanță din Seul l-a condamnat pe bărbatul de 28 de ani, identificat doar cu numele de familie Jeong, angajat al unui restaurant local de fast-food, la opt luni de închisoare. Jeong a ucis un câine pierdut în vestul Seulului în luna octombrie a anului trecut, încălcând legea de protecție a animalelor din această țară. Câinele a fost găsit cu răni grave în zona capului.
Anterior, procurorii au cerut 18 luni de închisoare pentru Jeong.
În noiembrie anul trecut, aceeași instanță l-a condamnat pe un bărbat de 30 de ani la șase luni de închisoare pentru agresarea și uciderea unei pisici. La începutul acestei luni, tribunalul raional din Suwon, la sud de capitala Seul, a condamnat la patru luni de închisoare un bărbat pentru că a ucis două pisici pe parcursul a două zile.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
