Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE

Ziarul de Vrancea
5 mai 2019 384 vizualizări

După ce alegerile municipale au fost anulate la “ordinul” președintelui, mai mulți foști candidați și-au arătat susținerea pentru reprezentantul CHP

Principalul partid turc de opoziție CHP nu va boicota un nou scrutin municipal la Istanbul, care va avea loc pe 23 iunie, a decis ieri adunarea de partid, potrivit televiziunii NTV. Candidatul Partidului Republican al Poporului (CHP, social-democrat), Ekrem Imamoglu, al cărui mandat de primar al Istanbulului a fost anulat, a obținut majoritatea voturilor, cu o mică diferență, la scrutinul din martie și a primit mandatul de a conduce orașul luna trecută. Potrivit Reuters, mai multe partide mici din Turcia au semnalat că ar putea să-l susțină pe principalul candidat al CHP la scrutinul din 23 iunie, ca protest la decizia autorităților electorale de anulare a scrutinului din martie.

Ekrem Imamoglu a fost declarat primar al Istanbulului la jumătatea lui aprilie, după săptămâni de dispută în legătură cu rezultatul scrutinului și o renumărare parțială a voturilor. Dar președintele Recep Tayyip Erdogan și formațiunea sa politică, Partidul Justiției și Dezvoltării (AKP), au cerut în mod repetat anularea alegerilor, invocând nereguli largi.

Imamoglu l-a devansat pe candidatul AKP, Binali Yildirim, fost prim-ministru, cu circa 13.000 de voturi într-un oraș cu 10 milioane de votanți eligibili. Erdogan a afirmat că, cu o asemenea diferență mică de voturi, “nimeni nu are dreptul de a revendica victoria”. Luni, Înaltul comitet electoral (YSK) a decis că alegerile pentru primar trebuie reluate pe 23 iunie.

Partidul Fericirii (Saadet, islamist), al cărui candidat, Necdet Gokcinar, a atras peste 100.000 de voturi, a avut o reuniune de urgență ieri. “Sunt gata să mă retrag în favoarea lui Imamoglu. Aștept decizia partidului meu”, a declarat Gokcinar la canalul TV5.

Partidul Stângii Democratice (DSP), care a obținut peste 30.000 de voturi, a anunțat pe Twitter că va face “ceea ce este necesar” în fața “ilegalităților” comise de YSK. Victoria lui Imamoglu a arătat pentru prima dată că AKP sau predecesorii săi islamiști au eșuat în ce privește menținerea controlului Istanbulului, cel mai mare oraș și centru comercial al Turciei.

Erdogan însuși a fost primar al Istanbulului în anii 1990 și a făcut campanie înainte de alegerile locale din martie, primul său test electoral de când criza monedei de anul trecut a determinat intrarea în recesiune a economiei turce.

Pariuri pe numele copilului lui Harry și Meghan

Arthur, Albert sau Shane? Fanii monarhiei britanice și pariorii speculează pe tema prenumelui fiului prințului Harry și al soției sale, Meghan, care a venit pe lume luni, scrie AFP. Membrii familiei regale optează deseori pentru prenume clasice, dar este posibil ca bebelușul prințului Harry și al soției sale, Meghan, o fostă actriță în vârstă de 37 de ani, să poarte un nume mai puțin tradițional. După o trecere în revistă a prenumelor membrilor familiei regale, tinerii părinți ar putea alege Charles, prenumele prințului de Wales, bunicul bebelușului, sau Philip, prenumele ducelui de Edinburgh, străbunicul nou-născutului.

Arthur, James, Albert sau Edward figurează, de asemenea, pe lista prenumelor preferate de familia regală și de pariori, Arthur situându-se pe primul loc în preferințe, a anunțat luni casa de pariuri britanică William Hill.

La casa de pariuri Paddy Power, prenumele favorite sunt Alexander și James. Albert a fost prenumele soțului reginei Victoria și al tatălui reginei Elisabeta a II-a, care a luat numele George al VI-lea după ce a urcat pe tronul Marii Britanii. Este, de asemenea, unul dintre prenumele purtate de prințul Harry. Arthur, numele legendarului rege Arthur, conducătorul cavalerilor mesei rotunde, se numără totodată printre prenumele primite de prințul de Wales, ducele de Cambridge și fiul cel mic al acestuia, prințul Louis. Acest prenume a revenit în tendințe în ultimii ani în Regatul Unit.

Pe blogul său The Tig, închis între timp, Meghan menționase Grey ca unul dintre prenumele sale preferate, atât ca nume de fată, cât și pentru băiat. Meghan, care este metisă și are printre strămoșii săi sclavi ce munceau pe plantații de bumbac din Georgia, ar putea alege un prenume care să cinstească originile sale familiale.

În Statele Unite, țara de origine a soției prințului Harry, Liam se află în fruntea listei celor mai populare prenume, urmat de Noah și William. În Marea Britanie, numele preferate sunt Oliver, Harry și George.

Pariorii speculau luni și asupra unor prenume relativ populare în Statele Unite precum Bradley sau Spencer, acesta din urmă fiind numele purtat înaintea căsătoriei de mama prințului Harry, Diana, prințesa de Wales.

Tatăl lui Harry, prințul de Wales, a glumit pe tema sugestiilor de nume primite de tânărul cuplu în timpul unei călătorii în Australia, pe când ducesa de Sussex se afla în primele luni de sarcină: “Între noi fie vorba, cred că Kylie și Shane ar putea figura pe lista de prenume”, a declarat prințul Charles în Australia.

Cunoscuți publicului ca Harry și Meghan, numele complete ale celor doi proaspeți părinți sunt Henry Charles Albert David și Rachel Meghan Markle. Primul copil al cuplului, un băiat, a venit pe lume luni dimineață, la ora 05:26, cu o greutate de 3,260 kg la naștere. Bebelușul este al șaptelea în ordinea succesiunii la tronul Marii Britanii.

Scrisoarea procurorilor: Dacă Trump n-ar fi președinte, ar fi inculpat de “obstrucționare”

Dacă Donald Trump nu ar fi președinte, el ar fi inculpat de “obstrucționarea justiției” pe baza elementelor culese de procurorul însărcinat cu ancheta rusă, apreciază peste 400 de foști procurori într-o scrisoare deschisă. Raportul procurorului special Robert Mueller “prezintă mai multe fapte care îndeplinesc criteriile unei inculpări de obstrucționare”, scriu acești foști procurori federali, care precizează că au lucrat în administrații republicane și democrate. Dacă acest comportament descris nu ar fi fost al unui președinte - care nu poate fi trimis în judecată în timp ce-și exercită funcția -, el ar fi “antrenat o inculpare cu privire la mai multe capete de obstrucționarea justiției”, subliniază ei, în această scrisoare deschisă publicată luni pe platforma de Internet Medium. Scrisoarea lor ar urma să alimenteze argumente ale opoziției democrate, care se întreabă pe tema oportunității lansării unei proceduri de destituire (impeachment) a lui Donald Trump.

După 22 de luni de investigații complexe, procurorul Mueller și-a predat, la 22 martie, concluziile, într-un raport de anchetă foarte așteptat. El scrie în raport că nu a găsit vreo probă a vreunei complicități între Moscova și anturajul lui Donald Trump în timpul campaniei prezidențiale americane din 2016. Robert Mueller prezintă, de asemenea, zece cazuri de presiune tulburătoare exercitate asupra anchetei sale de către președinte, începând cu o tentativă de a-l destitui, însă nu se pronunță cu privire la eventuale urmăriri.

La o zi după prezentarea raportului, secretarul Justiției Bill Barr, unicul destinatar al raportului, a conchis cu de la sine putere că aceste elemente nu sunt suficiente în vederea declanșării unei proceduri contra lui Donald Trump. De atunci, el este acuzat de părtinire de către opoziție, care-i repoșează faptul că îi refuză accesul la întregul raport Mueller - și nu doar la versiunea cenzurată și publicată.

Democrații s-au declarat luni pregătiți să deschidă o procedură cu privire la obstrucționarea prerogativelor de anchetă ale Congresului (“contempt of Congress”) împotriva lui Bill Barr, în cazul în care nu dă curs cererii lor.

SUA vor face noi oferte armatei din Venezuela pentru a i se alătura lui Guaido

Vicepreședintele american Mike Pence va face noi oferte membrilor armatei din Venezuela pentru a-i convinge să se alăture liderului opoziției Juan Guaido în încercarea sa de a-l înlătura de la putere pe președintele socialist Nicolas Maduro, conform unui oficial al administrației Trump, relatează Reuters. Pence va oferi de asemenea asistență pentru refugiații care au părăsit Venezuela precum un pachet de ajutoare umanitare care depind însă de o tranziție de putere.

 Maduro – cel care l-a acuzat pe Guaido că este marioneta Washingtonului – a căutat să arate că armata rămâne de partea sa însă liderii opoziției și oficialii americani au afirmat că această susținere este șubredă. Astfel Pence va face noi oferte armatei din Venezuela, a precizat sursa, fără să ofere detalii. „El va arăta ce oportunități există dacă oamenii vor face ceea ce trebuie de acum înainte”, a declarat sursa.

 Guaido s-a autoproclamat președintele interimar al Venezuelei în ianuarie și a fost recunoscut de peste 50 de națiuni, printre care și SUA, Marea Britanie și majoritatea țărilor din America Latină. Însă Maduro – susținut de Rusia, China, Cuba și conducerea armatei – a refuzat să cedeze în fața rivalului său. Secretarul de Stat american Mike Pompeo a declarat că nu exclude posibilitatea unei intervenții militare dacă va fi necesar.

Facebook a închis numeroase conturi legate de Rusia

Facebook a închis numeroase pagini, grupuri și conturi care avea legături, în mare parte, cu Rusia și care erau folosite pentru a răspândi informații înșelătoare pe rețeaua de socializare și pe Instagram. Compania a șters 97 de conturi din Rusia care se ocupau de Ucraina și alte 21 care se concentrau pe Austria, țările baltice, Germania, Spania, Ucraina și Marea Britanie, a anunțat Facebook într-o postare pe blog.

În luna martie, Facebook a eliminat din motive similare 2.632 de pagini, grupuri și conturi de pe Facebook și Instagram care aveau legătură cu Iranul, Rusia, Macedonia și Kosovo. Măsurile au avut loc în condițiile în care Facebook încearcă să reducă utilizarea rețelei sale de socializare pentru propagandă., ca urmare a supravegherii mai stricte din partea autorităților de reglementare.

Șeful Pentagonului evocă o “amenințare credibilă” din partea Iranului

Desfășurarea în Orientul Mijlociu a unui portavion american reprezintă un “răspuns față de indicii ale unei amenințări credibile din partea forțelor regimului iranian”, subliniază secretarul american interimar al Apărării Patrick Shanahan, relatează AFP. “Îndemnăm regimul iranian să înceteze orice provocare. Vom ține regimul iranian responsabil de orice atac vizând forțele americane sau interesele noastre”, a subliniat el luni, într-un mesaj postat pe Twitter. Shanahan a precizat că a autorizat duminică trimiterea portavionului USS Abraham Lincoln și a unei forțe de bomabrdiere.

Casa Albă a anunțat duminică seara această defășurare, evocând un “mesaj clar și fără echivoc” adresat Teheranului, în urma unor “indicii” și “evertismente îngrijorătoare” neprecizate.

Un militar care a ucis un prizonier irakian, grațiat de Trump

Președintele american Donald Trump l-a grațiat pe fostul locotenent Michael Behenna, care a executat 5 ani de închisoare pentru uciderea unui prizonier irakian în 2008, a comunicat luni Casa Albă.

Fostul locotenent a fost condamnat în 2009 pentru omorârea lui Ali Mansur Mohammed, un prezumtiv membru Al-Qaida suspectat de implicare într-un atac ucigaș cu bombă împotriva plutonului condus de Behenna. Procurorul general al statului american Oklahoma a adresat o petiție Casei Albe prin care cerea grațierea fostului militar.

“Cazul dlui Behenna a atras un sprijin larg din partea armatei, a oficialilor aleși din Oklahoma și a publicului”, arată Casa Albă, precizând că “37 de generali și amirali, împreună cu un fost inspector general al Departamentului Apărării, au semnat o scrisoare în sprijinul susținerii de autoapărare a dlui Behenna”.

Mansur a fost capturat de soldații lui Behenna și interogat de serviciul de informații al armatei în legătură cu un atac cu un dispozitiv exploziv în care au murit doi membri ai plutonului, la 21 aprilie 2008.

Michael Behenna a fost acuzat că l-a împușcat pe Mansur după ce primise ordin să-l pună în libertate, din lipsă de probe, și să-l transporte în satul de unde provenea. În timpul operațiunii, locotenentul a oprit convoiul și a încercat să-l chestioneze el însuși pe Mansur despre atac. Behenna, care l-a dezbrăcat pe Mansur la piele pentru a-l interoga, l-a împușcat pe acesta de două ori, afirmând ulterior că a acționat în legitimă apărare, după ce irakianul l-a atacat și a încercat să-i ia arma.

Sentința inițială la 25 de ani de închisoare a fost redusă la 15 ani, dar, după cinci ani de detenție, Behenna a fost eliberat condiționat în 2014. Dacă nu ar fi fost grațiat, ar fi rămas sub supraveghere până în 2024 și cu cazier pentru tot restul vieții.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.