MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Aproape 1.500 de persoane au fost reţinute în Turcia, în timp ce protestatarii sfidează represiunea
Aproape 1.500 de persoane au fost reţinute - inclusiv un fotograf AFP - în timp ce zeci de mii de persoane au continuat marţi protestele în capitala Turciei, după arestarea principalului rival politic al preşedintelui Recep Tayyip Erdogan.
Cele mai mari proteste din Turcia din ultimul deceniu au izbucnit săptămâna trecută în urma arestării primarului Istanbulului, Ekrem Imamoglu, sub acuzaţii de corupţie, o măsură considerată de susţinătorii opoziţiei drept o încălcare flagrantă a statului de drept. Autorităţile au ripostat cu o represiune care a alarmat grupurile de apărare a drepturilor, şapte jurnalişti care au acoperit protestele fiind arestaţi preventiv marţi de un tribunal din Istanbul.
Printre aceştia s-a aflat şi fotograful AFP Yasin Akgul, ceea ce a atras un reproş dur din partea agenţiei de presă cu sediul la Paris. ”Încarcerarea sa este inacceptabilă. Acesta este motivul pentru care vă cer să interveniţi cât mai rapid pentru a obţine eliberarea rapidă a jurnalistului nostru”, a declarat Fabrice Fries, directorul general şi preşedintele agenţiei, într-o scrisoare adresată Preşedinţiei turce.
Tribunalul l-a acuzat pe Akgul, în vârstă de 35 de ani, şi pe ceilalţi de ”participare la mitinguri şi marşuri ilegale”, deşi Fries a declarat că Akgul nu a făcut parte din protest, ci doar l-a acoperit în calitate de jurnalist.
„Fără concesii”
Grupul pentru libertatea presei Reporteri fără frontiere (RSF) a denunţat arestările ca fiind ”scandaloase”, reprezentantul său în Turcia, Erol Onderoglu, afirmând că acestea ”reflectă o situaţie foarte gravă în Turcia”. Până marţi, poliţia a reţinut 1.418 persoane pentru participarea la ”demonstraţii ilegale”, a scris ministrul de interne Ali Yerlikaya pe X, avertizând că nu va exista ”nicio concesie” pentru cei care ”terorizează străzile”.
Mulţimi imense au sfidat interdicţia de a protesta şi au ieşit zilnic pe străzi de la arestarea lui Imamoglu la 19 martie, tulburările extinzându-se în întreaga Turcie şi provocând ciocniri nocturne cu forţele de securitate.
În faţa celor mai mari proteste din Turcia de la revolta Gezi din 2013 privind reamenajarea unui parc din Istanbul, Erdogan a rămas sfidător, denunţând mitingurile drept ”teroare în stradă”. ”Cei care răspândesc teroare pe străzi şi vor să dea foc acestei ţări nu au unde să meargă. Calea pe care au luat-o este o fundătură”, a declarat Erdogan, care conduce ţara membră NATO de un sfert de secol. Dar, în timp ce vorbea, mii de studenţi au mărşăluit prin cartierul Sisli din Istanbul, al cărui primar, Resul Emrah Sahan, a fost încarcerat în acelaşi caz ca şi Imamoglu.
Aceştia au scandat ”Guvern, demisia” şi au fluturat steaguri şi bannere, în timp ce un detaşament important de poliţişti antirevoltă stătea de pază. Oamenii din apartamentele de deasupra au bătut în oale pentru a-şi arăta aprobarea.
Mulţi protestatari şi-au acoperit feţele cu eşarfe sau măşti pentru a evita să fie identificaţi de poliţie. ”Nu ne putem exprima liber”, a declarat pentru AFP o studentă care şi-a dat numele de Nisa, precizând că s-a alăturat totuşi protestului «pentru a apăra democraţia».
Separat, mii de persoane s-au adunat, de asemenea, pentru a şaptea seară consecutiv, în cadrul unui protest organizat de Partidul Republican al Poporului (CHP) al lui Imamoglu în districtul Sarachane, unde se află Primăria Istanbulului condusă de Imamoglu din 2019.
Pregătindu-se pentru ceea ce ar putea fi o lungă confruntare, liderul CHP, Ozgur Ozel, a convocat un miting de masă pentru sâmbătă la Istanbul, despre care a spus că va fi ”cel mai mare referendum în aer liber din istorie” şi va face presiuni pentru alegeri anticipate. ”Ne-am săturat şi vrem alegeri anticipate”, le-a spus Ozel protestatarilor.
”O perioadă neagră pentru democraţie”
Întrucât Poliţia antirevoltă a folosit tunuri cu apă, spray cu piper şi gloanţe de cauciuc împotriva protestatarilor, Consiliul Europei a denunţat o utilizare ”disproporţionată” a forţei, în timp ce Human Rights Watch a declarat că este o ”perioadă neagră pentru democraţie” în Turcia.
Organizaţia Naţiunilor Unite şi-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la utilizarea de către Turcia a detenţiilor în masă şi la ”interzicerea generală ilegală a protestelor”, îndemnând autorităţile să investigheze orice utilizare ilegală a forţei.
La Washington, secretarul de stat american Marco Rubio şi-a exprimat ”îngrijorarea” în urma unei întâlniri cu ministrul turc de externe Hakan Fidan.
Dar Ozel a spus mulţimii din Sarachane: ”Numărul nostru nu scade odată cu arestările - vom fi şi mai mulţi”. El a adăugat că amploarea represiunii a fost de aşa natură încât ”nu mai era loc în închisorile din Istanbul”.
Xxxxxxxxxxx
Signal, sistemul de mesagerie aflat în centrul scurgerii de informaţii despre administraţia Trump
n cum funcţionează şi cine deţine reţeaua
Signal, serviciul de mesagerie securizat prin criptarea completă a datelor, se află în centrul scurgerii de informaţii militare de către administraţia Trump, care a utilizat acest canal neautorizat pentru a comunica intern, scrie AFP.
Cum funcţionează această aplicaţie?
Lansată în forma sa actuală în 2014, această reţea se bazează în mod implicit pe o tehnologie cunoscută sub numele de criptare "end-to-end". Aceasta presupune criptarea oricărui mesaj imediat ce este trimis, decriptarea având loc doar la nivelul destinatarului.
În timpul transmiterii, nicio terţă parte, fie Signal, sistemul de operare al smartphone-ului sau operatorul de telefonie, nu poate citi mesajul, care este protejat prin criptare.
Signal garantează, de asemenea, confidenţialitatea metadatelor, adică a informaţiilor despre utilizator sau destinatar, cum ar fi numerele sau ora la care a fost trimis sau primit mesajul, spre deosebire de alte servicii de mesagerie, cum ar fi iMessage de la Apple sau WhatsApp de la Meta, care colectează o parte din aceste informaţii. Această criptare completă a adus Signal reputaţia de a fi unul dintre cele mai sigure servicii de mesagerie pentru consumatori din lume, chiar dacă alte reţele precum Session şi Briar oferă servicii echivalente.
Este popular printre utilizatorii care doresc să îşi protejeze contactele sau sursele, cum ar fi jurnaliştii, activiştii, disidenţii politici şi personalul de securitate. Din aceleaşi motive, este, de asemenea, o platformă preferată pentru crima organizată.
Cine deţine Signal?
În 2010, specialistul în securitate cibernetică Moxie Marlinspike (Matthew Rosenfeld după numele de naştere) şi inginerul software Stuart Anderson au fondat Whisper Systems, care patru ani mai târziu avea să dea naştere la Signal.
Cumpărată de Twitter în 2011, Whisper Systems a găzduit apoi Signal într-o entitate nonprofit, Signal Foundation, în 2018.
Acest statut, care contrastează cu cel al majorităţii reţelelor majore, controlate de companii private, contribuie la a face din Signal un loc de încredere pentru utilizatorii săi, care sunt mai preocupaţi decât utilizatorul mediu de internet de protejarea datelor lor personale. Platforma este finanţată în principal prin subvenţii şi donaţii.
Preşedintele Signal, Meredith Whittaker, întruchipează lupta reţelei pentru independenţă. "Criptarea end-to-end este tehnologia care ne permite să păstrăm datele personale într-o eră în care supravegherea de stat şi corporativă este fără precedent", a declarat ea în iulie.
Utilizarea sa de guvernul SUA prezintă un risc?
"Signal este o platformă foarte solidă, deoarece face actualizări frecvente şi utilizează criptarea end-to-end", subliniază Michael Daniel, fost coordonator prezidenţial Obama pe probleme de securitate cibernetică. Dar "nu a fost niciodată conceput sau destinat să discute despre planificarea militară", explică cel care este în prezent şeful Cyber Threat Alliance.
Redactorul-şef al prestigioasei reviste The Atlantic, Jeffrey Goldberg, a publicat luni un lung articol care detaliază schimburile de replici între înalţi responsabili americani cu privire la un plan de atac militar împotriva houthi din Yemen, într-un grup de discuţii pe Signal la care a fost adăugat din greşeală.
Pentru Michael Daniel, problema nu este atât aplicaţia în sine, "cât faptul că este utilizată pe dispozitive care pot să nu fie stocate suficient sau protejate în mod adecvat" împotriva atacurilor. Utilizarea Signal pentru a comunica informaţii nepublice nu este autorizată de Departamentul american al Apărării.
Dacă s-ar fi folosit "protocolul adecvat", insistă Michael Daniel, ar fi fost imposibil ca o persoană străină, în acest caz jurnalistul Jeffrey Goldberg, să fie adăugată la grupul de discuţii.
Trump admite că ruşii ar putea „trage de timp” în privinţa acordului de pace cu Ucraina
S-ar putea ca Vladimir Putin să încerce să întârzie un armistiţiu complet cu Ucraina, a recunoscut marţi preşedintele american Donald Trump, înainte de a adăuga că el crede în continuare că Moscova doreşte în cele din urmă să pună capăt războiului, relatează POLITICO.
În timp ce Statele Unite încearcă să stabilească termenii unui acord de pace între Kiev şi Moscova, Ucraina şi aliaţii săi au acuzat Kremlinul că obstrucţionează negocierile, prezentând o serie de condiţii şi cereri pentru a obţine o amânare.
Ucraina a fost de acord cu o propunere iniţială pentru o încetare a focului completă şi necondiţionată de 30 de zile la începutul acestei luni, dar Putin a respins-o rapid.
Întrebat de un reporter al televiziunii americane de ştiri Newsmax, cu orientare conservatoare, dacă el crede că Kremlinul trage de timp, Trump a declarat că în opinia sa „Rusia vrea să vadă un final” al invaziei sale la scară largă. „Dar s-ar putea ca ei să tragă de timp”, a recunoscut el, adăugând că în trecut el însuşi a folosit aceeaşi tactică în propriile afaceri pentru a câştiga timp. „Am făcut-o de-a lungul anilor”, a spus Trump. „Ştii, nu vreau să semnez un contract, vreau să rămân în joc, dar poate că nu vreau să o fac chiar aşa, nu sunt sigur”, a explicat el.
După discuţiile de pace la nivel înalt care au avut loc luni la Riad, Casa Albă a declarat marţi că Ucraina şi Rusia s-au angajat să facă o pauză în atacurile pe Marea Neagră. Dar Kremlinul a afirmat în propria declaraţie că armistiţiul maritim va intra în vigoare numai după ce SUA vor ridica unele sancţiuni asupra instituţiilor sale financiare, un detaliu care lipseşte cu desăvârşire din comunicatul Casei Albe.
Kievul şi Moscova au convenit, de asemenea, săptămâna trecută, asupra unei încetări de o lună a loviturilor asupra infrastructurii şi centralelor energetice ale celeilalte părţi, condiţie negociată într-o convorbire telefonică între Trump şi Putin. Dar, la doar câteva ore după încheierea acordului, Rusia a lansat un val de drone asupra Ucrainei, lovind un spital şi o substaţie electrică.
Incendiile de vegetaţie fac ravagii în Coreea de Sud, ucigând 18 persoane
Incendii de vegetaţie provocate de vânt, printre cele mai grave din istoria Coreei de Sud, au făcut ravagii în regiunile sudice ale ţării, ucigând 18 persoane, distrugând peste 200 de structuri şi forţând 27.000 de persoane să evacueze, au declarat miercuri autorităţile, transmite The Associated Press.
Oficialii au declarat, de asemenea, că un elicopter s-a prăbuşit în timpul eforturilor de limitare a incendiilor de vegetaţie în oraşul Uiseong din sud-estul ţării, una dintre zonele cele mai afectate de incendiile de vegetaţie. Serviciul forestier al Coreei a declarat că eforturile de salvare erau în curs de desfăşurare şi că se presupune că aeronava era operată de un singur pilot, fără membri ai echipajului. Un templu budist antic, case, fabrici şi vehicule se numără printre structurile distruse în incendiile de vegetaţie care au ars 43.330 de acri şi au rănit 19 persoane, a declarat centrul guvernamental de răspuns la situaţii de urgenţă.
Într-un discurs televizat, preşedintele interimar al Coreei de Sud, Han Duck-soo, a declarat că incendiile de vegetaţie care au început vinerea trecută provoacă pagube mai mari decât multe alte incendii de vegetaţie din trecut.
Observatorii spun că incendiile de vegetaţie în curs sunt pe locul trei în Coreea de Sud din punct de vedere al suprafeţei arse.
Potrivit oficialilor, printre cei 18 morţi se numără patru pompieri şi lucrători guvernamentali care au fost ucişi sâmbătă în Sancheong după ce au fost prinşi de flăcările în mişcare rapidă provocate de vânturi puternice. Oficialii guvernamentali suspectează că mai multe incendii au fost provocate de o eroare umană, posibil din cauza folosirii focului la curăţarea ierbii crescute în morminte de familie sau a scânteilor de la lucrări de sudură.
Guvernatoarea Găgăuziei, Evghenia Guţul, reţinută la Chişinău
Guvernatoarea (başcanul) Găgăuziei, Evghenia Guţul, a fost reţinută pentru 72 de ore la Chişinău, transmite Deschide.MD.
Operaţiunea de prindere a avut loc pe Aeroportul din Chişinău, unde başcana susţinută de oligarhul fugar Ilan Şor a aterizat. Măsura reţinerii a fost dispusă pentru 72 de ore. Anterior, Procuratura Anticoruţie a anunţat că a finalizat prezentarea probelor în susţinerea învinuirii în privinţa Evgheniei Guţul şi a unei secretare din cadrul oficiului central al fostului Partid „ŞOR”.
Potrivit autorităţilor, cele două sunt acuzate de complicitate la finanţarea ilegală a partidului politic şi a unui concurent electoral din partea unui grup criminal organizat. Dacă vinovăţia acestora va fi demonstrată, riscă amendă de la 57.500 la 92.500 lei sau închisoare de la 2 la 7 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita anumite activităţi pe un termen de la 2 la 5 ani.
Mii de persoane au participat la cele mai ample proteste anti-Hamas organizate în Gaza de la începutul războiului
Palestinienii au manifestat, marţi, împotriva Hamas, în nordul Gazei, în ceea ce părea a fi cel mai mare protest împotriva grupului militant de la atacurile acestuia asupra Israelului din 7 octombrie 2023, transmite CNN.
O înregistrare video obţinută de CNN a arătat mulţimi mari, estimate la mii de persoane, mărşăluind pe străzile din Beit Lahia, în nordul Gazei, scandând ”Pentru numele lui Dumnezeu, Hamas afară”, ”Hamas terorişti” şi ”Vrem sfârşitul războiului”.
Un mesaj distribuit pe reţelele de socializare părea să facă apel la noi demonstraţii anti-Hamas în Gaza miercuri, organizatorii protestului afirmând că ”vocile noastre trebuie să ajungă la toţi spionii care ne-au vândut sângele”.
”Lăsaţi-i să vă audă vocea, lăsaţi-i să ştie că Gaza nu este tăcută şi că există un popor care nu va accepta să fie eradicat”, a continuat mesajul.
Protestele au loc după ce numărul morţilor din Gaza a depăşit duminică 50.000, potrivit Ministerului Sănătăţii din enclavă, fără a se întrevedea un sfârşit.
Teritoriul, unde locuiesc 2,1 milioane de palestinieni, a căzut sub controlul grupării militante în 2007, după alegerile din 2006 şi un scurt război civil cu Fatah, o facţiune palestiniană rivală care este coloana vertebrală a Autorităţii Palestiniene. Nordul Gaza a fost grav afectat de ofensiva militară lansată de Israel ca răspuns la atacurile din 7 octombrie. Şaptesprezece luni de război au redus o mare parte din enclavă la dărâmături, făcând imposibil accesul agenţiilor umanitare în nordul afectat.
Israelul a acuzat adesea Hamas că fură ajutorul umanitar livrat în enclavă pentru a-şi ”reconstrui maşina de război”, ceea ce gruparea militantă neagă.
Medic: Papa Francisc a fost aproape să moară de mai multe ori în spital şi era conştient de acest lucru
Papa Francisc, în vârstă de 88 de ani, a fost aproape să moară în mai multe rânduri în cele peste cinci săptămâni de spitalizarei la Spitalul Gemelli, la Roma, şi era conştient de acest lucru, povesteşte medicul său, Sergio Alfieri, care a rămas la căpătâiul Suveranului Pontif care lupta împotriva unei duble pneumonii, în ediţia de marţi a cotidianului Corriere della Sera.
Sergio Alfieri îşi aminteşte mai ales de data de 28 februarie, când Papa a avut o criză respiratorie ”cu vomă”. ”Eram toţi conştienţi că situaţia s-a agravat şi, mai mult, că exista un risc ca el să nu scape”, povesteşte el. ”A trebuit să alegem între a opri şi a-l lăsa să plece sau să forţăm şi să încercăm toate medicamentele şi toate terapiile posibile, cu riscul foarte mare de a afecta alte organe”, adaugă el.
Până la urmă a fost reţinută a doua opţiune, care a permis salvarea iezuitului argentinian, externat duminică.
La câteva zile după, un reflux în timpul unei mese a provocat o inhalare. ”În aceste cazuri, dacă nu eşti salvat rapid, rişti moartea subită, în afară de complicaţii pulmonare, în timp ce aceste organe erau deja compromise. A fost teribil. Ne-am gândit cu adevărat că nu aveam să putem să-l salvăm”, declară medicul.
După 38 de zile de spitalizare, Papa argentinian a revenit duminică la Casa Sf, Martha, reşedinţa în care locuieşte la Vatican. El continuă tratamentele, inclusiv o reeducare respiratorie, ”pentru a-şi recupera deplin folosirea respiraţiei şi vorbirea”, a anunţat serviciul de presă la Sfântului Scaun. Medicii i-au prescris Suveranului Pontin o convalescenţă de cel puţin două luni.
