MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Angela Merkel, criticată în ţările baltice şi Polonia după ce a sugerat că acestea au o parte din vină pentru invazia Rusiei în Ucraina
Oficialii polonezi şi baltici au reacţionat furios la ceea ce ei percep ca fiind o acuzaţie din partea fostului cancelar german Angela Merkel, care le-ar atribui o parte din vina pentru invazia Rusiei în Ucraina, relatează POLITICO.
Reproşurile lor la adresa celui mai important politician european din ultimele două decenii au scos din nou la iveală ceea ce criticii numesc eşecul abordării lui Merkel faţă de Rusia şi pun şi mai mult sub semnul întrebării moştenirea fostului cancelar, întrucât politicile sale emblematice în domeniul imigraţiei şi energiei continuă să fie dispreţuite şi demontate de succesorii săi.
Într-un interviu acordat vineri canalului de opoziţie maghiar Partizán, Merkel a vorbit despre perioada premergătoare invaziei Moscovei în Ucraina din februarie 2022 şi a menţionat refuzul ţărilor est-europene de a permite discuţii directe între ea, liderul rus Vladimir Putin şi preşedintele francez Emmanuel Macron.
„În iunie 2021, am simţit că Putin nu mai lua în serios acordul de la Minsk”, a spus Merkel, referindu-se la acordul de pace privind controlul regiunii Donbas din estul Ucrainei, încheiat în urma conflictului din 2014-2015. „Şi de aceea am dorit un nou format în care noi, ca Uniune Europeană, să putem discuta direct cu Putin”, a explicat ea. La o reuniune a Consiliului European din acea lună, Merkel şi Macron au propus negocieri directe cu alţi lideri ca răspuns la concentrarea trupelor ruse în apropierea frontierelor Ucrainei. Dar o coaliţie de ţări est-europene, inclusiv Polonia, s-a opus ideii. „Aceasta nu a fost susţinută de unii. Au fost în principal statele baltice, dar şi Polonia s-a opus”, a spus fostul cancelar german.
Merkel a explicat că aceste ţări se „temuseră” că „nu vom avea o politică comună faţă de Rusia... În orice caz, acest lucru nu s-a întâmplat. Apoi am părăsit funcţia, iar apoi a început agresiunea lui Putin”, a punctat Merkel.
Val de reacții
Contrazicând-o direct pe Merkel, fostul prim-ministru leton Krišjānis Kariņš a declarat luni că, la momentul respectiv, multe ţări nu înţeleseseră Rusia, „inclusiv Germania şi fostul cancelar însuşi”, a punctat el. „I-am spus în mod constant că nu poţi trata cu Putin cu bună-credinţă, dar ea credea că statele baltice greşeau. Ştiam foarte bine opiniile lui Merkel, dar sunt uimit că, după tot ce s-a întâmplat în Ucraina, ea încă mai gândeşte astfel”, a spus Kariņš.
„Putin acţionează aşa cum acţionează, iar singurele opţiuni pentru Occident sunt fie să se supună, fie să reziste. Este surprinzător că fostul cancelar german ar spune astăzi aşa ceva, când ar trebui să fie evident pentru toată lumea ce fel de regim este Rusia. Mă bucur că noul cancelar german, Friedrich Merz, nu împărtăşeşte opiniile lui Merkel”, a adăugat el.
Ministrul estonian de externe, Margus Tsahkna, a declarat luni că Rusia poartă întreaga responsabilitate pentru conflict. „Războiul Rusiei împotriva Ucrainei este motivat de un singur lucru: refuzul său de a accepta prăbuşirea Uniunii Sovietice şi ambiţiile sale imperialiste neîncetate. Rusia este singura vinovată pentru această agresiune”, a scris el într-o postare pe X. Comentariile lui Merkel au provocat, de asemenea, o serie de reacţii în Polonia, în special din partea parlamentarilor de dreapta. Fostul prim-ministru polonez Mateusz Morawiecki, acum vicepreşedinte al partidului naţionalist de opoziţie Lege şi Justiţie (PiS), a declarat pe X: „Angela Merkel, prin interviul său nechibzuit, a dovedit că se numără printre cei mai dăunători politicieni germani pentru Europa din ultimul secol”.
Europarlamentarul polonez Waldemar Buda, membru al PiS, a declarat: „Când Merkel spune că a vrut să ajungă din nou la un acord cu Putin, acest lucru ar fi dus probabil la divizarea Ucrainei! Ei nu înţeleg că, făcând afaceri cu Putin, au provocat războiul!”
Katarzyna Pełczyńska-Nałęcz, fostul ambasador polonez în Rusia şi actualul ministru al politicii regionale din partidul centrist Polonia 2050, a observat că declaraţiile lui Merkel nu au făcut decât să alimenteze propaganda rusă. „A sugera că vina pentru război aparţine cuiva care nu s-a aşezat la masa negocierilor cu Rusia la timp şi nu s-a înclinat suficient în faţa Moscovei este absurd. Ar fi fost şi mai rău”, a spus ea. Dar Marek Magierowski, fostul ambasador polonez în Statele Unite, a criticat presa pentru că a denaturat cuvintele lui Merkel. „Fosta cancelară spune doar că ţările baltice şi Polonia nu au fost de acord cu un nou format al UE pentru discuţiile cu Rusia”, a scris el pe X. „De la această declaraţie la formularea că „Polonia este parţial responsabilă pentru războiul lui Putin” este un drum destul de lung”, a notat diplomatul. Magierowski nu a menajat-o însă în evaluarea sa pe Merkel, numind mandatul său politic „un mare dezastru pentru Germania şi Europa”.
FT: UE va restricţiona deplasările diplomaţilor ruşi, după ce Ungaria şi-a retras veto-ul
sancţiunea, motivată de operaţiunile de sabotaj ale unor spioni care s-ar da drept diplomaţi
Guvernele Uniunii Europene au convenit să limiteze deplasările diplomaţilor ruşi în interiorul blocului european, ca răspuns la o creştere a tentativelor de sabotaj care, potrivit agenţiilor de informaţii, sunt adesea conduse de spioni ce acţionează sub acoperire diplomatică, scrie, marţi, Financial Times.
Agenţii de informaţii sponsorizaţi de Moscova au fost acuzaţi de escaladarea provocărilor împotriva statelor NATO – de la incendii şi atacuri cibernetice la sabotarea infrastructurii şi incursiuni cu drone – în ceea ce serviciile de securitate ale UE numesc o campanie coordonată de destabilizare a aliaţilor europeni ai Kievului. Noile norme propuse vor obliga diplomaţii ruşi detaşaţi în capitalele UE să informeze alte guverne cu privire la planurile lor de călătorie înainte de a trece graniţa ţării gazdă.
Iniţiativa, susţinută de Republica Cehă, face parte dintr-un nou set de sancţiuni elaborate de Bruxelles ca răspuns la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina. Pachetul necesită sprijin unanim pentru a fi adoptat. Ungaria, ultima ţară care s-a opus măsurii, şi-a retras veto-ul, au declarat pentru FT două persoane informate despre negocieri. Cu toate acestea, adoptarea legală ar putea fi întârziată de o dispută privind propunerea Austriei de a include o altă măsură ce ar ridica sancţiunile asupra activelor legate de oligarhul rus Oleg Deripaska, pentru a compensa astfel banca Raiffeisen pentru daunele suferite în Rusia.
Ambasadorii din cel puţin o duzină de alte capitale au declarat săptămâna trecută că nu pot susţine pachetul dacă propunerea Austriei este inclusă, au spus oficialii. Discuţii suplimentare vor avea loc miercuri.
Acte de sabotaj
Agenţiile de informaţii ale UE spun că spionii ruşi, care se dau drept diplomaţi, conduc adesea acţiuni sau operaţiuni în afara ţărilor gazdă, pentru a se sustrage mai bine supravegherii contra-spionajului. „Ei sunt detaşaţi într-un loc, dar lucrează în altul”, a declarat un diplomat senior al UE, citând rapoarte ale serviciilor de informaţii. „Serviciile de informaţii ale ţării gazdă ştiu ce fac aceştia, dar, dacă trec graniţa, poate fi mai dificil pentru acea ţară să îi ţină sub supraveghere”, a explicat diplomatul.
În special guvernul ceh a făcut lobby pentru restricţii încă din luna mai a anului trecut. Praga a interzis accesul mai multor diplomaţi ruşi suspectaţi de sprijinirea activităţilor de informaţii. Cu toate acestea, sute de diplomaţi sunt încă acreditaţi în Austria vecină şi de acolo pot trece legal graniţa în Republica Cehă.
Jan Lipavský, ministrul de externe al Cehiei, a declarat că restricţiile sunt necesare pentru a restabili reciprocitatea. „Nu există un «Schengen pentru Rusia», aşa că nu are sens ca un diplomat rus acreditat în Spania să poată veni la Praga oricând doreşte”, a declarat el pentru FT. „Ar trebui să aplicăm reciprocitatea strictă la eliberarea vizelor diplomatice de scurtă şedere în conformitate cu Convenţia de la Viena”, a opinat el.
În 2014, Republica Cehă a suferit unul dintre cele mai grave atacuri de sabotaj ale Rusiei pe teritoriul UE, când exploziile de la un depozit de muniţie din Vrbětice au ucis două persoane. Praga a atribuit atacul agenţilor agenţiei ruse de informaţii externe GRU.
Săptămâna trecută, Financial Times a scris că UE se pregăteşte să ridice sancţiunile asupra activelor legate de oligarhul rus Oleg Deripaska pentru a compensa Raiffeisen Bank International din Austria pentru daunele suferite în Rusia.
Dispoziţii de deblocare a acţiunilor în valoare de aproximativ 2 miliarde de euro ale Strabag, companie austriacă de construcţii deţinută parţial de Deripaska, sunt incluse în cel mai recent proiect al propunerii UE de sancţionare a Rusiei, au declarat pentru FT şapte persoane familiarizate cu această chestiune. Activele ar reveni Raiffeisen şi ar compensa banca pentru o amendă de 2 miliarde de euro pe care a trebuit să o plătească în urma unei hotărâri judecătoreşti ruse în favoarea unei afaceri legate de Deripaska, au declarat oficialii.
Sancţiunile au fost impuse iniţial pentru că Deripaska ar fi oferit sprijin material „complexului militar şi industrial al Rusiei” în invazia la scară largă a Ucrainei.
Cu toate acestea, unii oficiali europeni se tem că această măsură ar legitima eforturile oligarhilor de a eluda sancţiunile UE împotriva Rusiei şi ar consolida instanţele ruse care se răzbună pe sancţiuni prin ordonarea confiscării activelor occidentale.
Trump vrea să ştie ce planuri are Ucraina cu rachetele Tomahawk
Preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat luni că ar dori să ştie ce intenţionează să facă Ucraina cu rachetele Tomahawk fabricate în SUA înainte de a accepta să le furnizeze, deoarece nu doreşte să agraveze războiul Rusiei împotriva Ucrainei, relatează Reuters.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut SUA să vândă rachete Tomahawk ţărilor europene, care le-ar trimite Ucrainei. Rachetele Tomahawk au o rază de acţiune de 2.500 km, ceea ce ar plasa Moscova în raza de acţiune a arsenalului Ucrainei, în cazul în care Kievul le-ar primi.
Duminică, liderul rus Vladimir Putin a declarat că dacă Washingtonul va furniza rachete Tomahawk Ucrainei pentru lovituri în adâncul teritoriului Rusiei, acest lucru ar duce la distrugerea relaţiei Moscovei cu Washingtonul.
Întrebat de reporterii de la Casa Albă dacă a decis să furnizeze Ucrainei rachete Tomahawk, Trump nu a exclus această posibilitate şi a spus că a „luat o decizie” în această privinţă. „Cred că vreau să aflu ce fac cu ele”, a adăugat el. „Unde le trimit? Cred că ar trebui să pun această întrebare. Aş pune câteva întrebări. Nu vreau să escaladez războiul”, a subliniat el.
Ridley Scott critică „mediocritatea” Hollywoodului şi preferă să se uite la propria filmografie: „E o porcărie”
Ridley Scott, regizorul filmelor „Gladiator” şi „Blade Runner” a criticat fără menajamente industria cinematografică actuală şi a mărturisit că preferă să-şi vizioneze propriile filme decât lungmetrajele produse în prezent.
Hollywoodul se scufundă „în mediocritate”? Acestea sunt cuvintele lui Ridley Scott adresate publicului de la BFI Southbank din Londra, duminică. În cadrul unei retrospective dedicate carierei sale, cineastul în vârstă de 87 de ani a criticat dur industria cinematografică contemporană. „Numărul de filme realizate astăzi, literalmente în întreaga lume, este de milioane. Nu de mii, ci de milioane... şi majoritatea sunt o porcărie”, a declarat el, potrivit declaraţiilor relatate de Deadline.
Pentru regizor, filmele sunt prea des salvate de efectele digitale, din cauza lipsei „unui scenariu genial”. Întrebat care este filmul său preferat, cineastul britanic a dat un răspuns surprinzător. „De fapt, în acest moment, mi se pare că ne înecăm în mediocritate. Aşa că ceea ce fac - este oribil - dar am început să mă uit la propriile mele filme şi, de fapt, sunt destul de bune! Şi, în plus, nu îmbătrânesc”.
Regizorul menţionează în special „Black Hawk Down” (2001), un film de război intens bazat pe evenimente reale din Somalia. „Am vizionat Black Hawk Down seara trecută şi m-am gândit: «Cum naiba am reuşit să fac asta?», adaugă el.
În ciuda viziunii sale pesimiste asupra industriei, Ridley Scott nu încetineşte ritmul. După ce a terminat „The Dog Stars”, regizorul şi-a dezvăluit planurile pentru „Gladiator 3”: „El este acolo şi este, tehnic vorbind, împăratul Romei, aşa că am o idee despre cum cred că ar trebui să fie”, a explicat el. Deşi „Gladiator 2”, cu Paul Mescal în rolul principal, a avut parte de o primire triumfală în sălile de cinema, filmul a fost criticat de presă, care s-a arătat mai puţin entuziastă.
Un elicopter medical s-a prăbuşit pe autostrada Sacramento, trei persoane sunt în stare critică
Trei persoane se află în stare critică după ce un elicopter medical s-a prăbuşit luni seara pe o autostradă din Sacramento, potrivit pompierilor, relatează CNN. Cei trei răniţi se aflau la bordul elicopterului înainte ca acesta să se prăbuşească pe autostrada 50 în direcţia est, în apropierea străzii 59, a declarat pentru CNN Departamentul de Pompieri din Sacramento.
Înregistrările FAA arată că elicopterul era înregistrat pe numele REACH Air Medical Services. Nu se afla niciun pacient la bord, ci doar un pilot, o asistentă medicală şi un paramedic, a raportat KCRA, afiliată CNN, citând pompierii.
Potrivit site-ului de urmărire a zborurilor Flightradar24, elicopterul decolase de la Centrul Medical al Universităţii din California Davis din Sacramento şi se îndrepta spre nord cu câteva momente înainte de accident.
Femeile şi minorităţile, aproape absente în primul Parlament din era post-Assad
Membrii primului Parlament din era post-Assad, desemnat duminică în Siria, includ doar o proporţie slabă de femei şi reprezentanţi ai minorităţilor, potrivit rezultatelor anunţate luni, o consultare criticată din cauza lipsei sale de democraţie, relatează AFP.
Cele două treimi dintre cei 210 membri ai Parlamentului au fost desemnaţi de către comitete locale formate de către Comisia Electorală numită de către preşedintele Ahmad al-Sharaa. Preşedintele sirian urmează să desemneze personal restul de 70 de deputaţi.
Două provincii din nord-estul Siriei, aflate sub controlul kurzilor, şi provincia cu populaţie majoritar driuză Suwayda (sud), teatrul unor violenţe recente, au fost excluse din acest proces din motive de securitate.
Potrivit rezultatelor anunţate de către un purtător de cuvânt al Comisiei Elecvtorale, Nawar Najma, femeile reprezintă doar 4% dintre parlamentari, iar creştinii obţin doar două mandate. Singurul candidat evreu, un rabin americano-sirian, Henry Hamra, nu a fost ales.
Întrebat despre reprezentarea minorităţilor, Nawar Najma a recunoscut un ”dezechilibru”. ”Componenta creştină nu dispune decât de două mandate, o reprezentare slabă având în vedere proporţia în populaţia siriană”, a declarat el. ”Locul femeilor în acest Parlament nu le reflectă rolul în societatea siriană şi nici în viaţa politică, economică şi socială”, a adăugat el. El a anunţat însă că ”treimea de mandate pe care preşedintele trebuie să o numească ar putea compensa anumite componente subreprezentate”.
Bashar al-Assad, spitalizat în ”stare critică, la terapie intensivă”, lângă Moscova, în urma unei ”tentative de otrăvire”
Fostul preşedinte sirian Bashar al-Assad, exilat în Rusia după ce a fost înlăturat de la putere de către jihadişti în decembrie, a fost internat la 20 septembrie într-un spital în apropiere de Moacova, într-o ”stare critică, la terapie intensivă”, dezvăluie Observatorul Sirian al Drepturilor Omului (SOHR), relatează Le Figaro.
Fostul lider sirian nu a fost victima ”unei simple intoxicaţii alimentare, ci a unei otrăviri”, a declarat o sursă rusă SOHR. După nouă zile de convalescenţă, al-Assad a fost externat şi se află într-o stare stabilă.
El a fost otrăvit în vila sa de lângă Moscova, extrem de securizată de către autorităţile ruse.
Potrivit acestor dezvăluiri făcute joi de către SOHR, tentativa de otrăvire a fost planificată de către un fost ofiţer sirian. Potrivit Observatorului, autorităţile ruse ”nu au nimic de a face cu asta”, iar tentativa ar fi putut să fie orchestrată cu scopul de a discredita Kremlinul, ”incapabil să protejeze” locuitorii. Nici autorităţile şi nici presa rusă nu au comunicat nimic despre acest incident.
