MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Angajaţii USAID din întreaga lume vor fi trimişi în concediu vineri
Mii de angajaţi ai Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) vor fi trimişi în concediu începând de vineri seară, potrivit agenţiei, scrie BBC. USAID a declarat că ordinul va afecta tot „personalul angajat direct”, cu excepţia celor cu „funcţii critice pentru misiune, conducere de bază şi programe special desemnate”.
Nu este clar care sunt exact locurile de muncă afectate. Declaraţia, postată pe site-ul agenţiei, precizează că angajaţii vor fi notificaţi până joi după-amiază.
Administraţia Trump a declarat că USAID risipeşte bani şi trebuie să se alinieze priorităţilor politice ale preşedintelui. Personalul agenţiei, sprijinit de parlamentari democraţi, a protestat faţă de aceste reduceri, afirmând că vor pune vieţi în pericol şi vor împiedica securitatea naţională. Decizia anterioară a preşedintelui Donald Trump de a îngheţa asistenţa externă a bulversat sistemul global de ajutor, cu efecte deja resimţite în mai multe ţări.
Agenţia, care furnizează ajutor umanitar în mai mult de 100 de ţări, are 10.000 de angajaţi în întreaga lume. Două treimi din aceste persoane lucrează în străinătate, potrivit Serviciului de cercetare al Congresului.
USAID, înfiinţată în 1961, are un buget de aproximativ 40 de miliarde de dolari (32,25 miliarde de lire sterline) pe an, reprezentând aproximativ 0,6% din cheltuielile federale, conform cifrelor oficiale.
Într-o declaraţie publicată marţi pe site, USAID a afirmat că va colabora cu Departamentul de Stat al SUA pentru a organiza şi plăti călătoria de întoarcere a personalului detaşat în afara SUA în termen de 30 de zile. Angajaţii care fac parte din excepţii vor fi informaţi până la ora 15.00 EDT (20.00 GMT).
Declaraţia se încheie cu mesajul: „Vă mulţumim pentru serviciile dumneavoastră”. Având în vedere că unii membri ai personalului USAID lucrează în zone de conflict active, nu a fost imediat clar cum vor fi retraşi.
Măsurile fac parte dintr-un şir de reduceri pe care Trump le-a pus în aplicare de la revenirea în funcţie luna trecută, prin coordonarea cu Departamentul neoficial al eficienţei guvernamentale al lui Elon Musk. Printre ţările afectate de îngheţarea ajutoarelor se numără Haiti. Organizaţia Naţiunilor Unite a declarat marţi că a fost notificată de SUA cu privire la îngheţarea unui ajutor în valoare de 13,3 milioane de dolari destinat acestei ţări.
Cu toate acestea, miercuri, Departamentul de Stat al SUA a emis o derogare care exceptează 40,7 milioane de dolari din asistenţa externă pentru poliţia naţională din Haiti şi misiunea internaţională de sprijinire a securităţii susţinută de ONU.
La începutul acestei săptămâni, Casa Albă a emis o declaraţie în care a enumerat o serie de proiecte pe care le-a numit dovezi de „risipă şi abuz”, inclusiv un grant de 1,5 milioane de dolari pentru un grup LGBTQ din Serbia şi 2,5 milioane de dolari pentru vehicule electrice în Vietnam.
Cu toate acestea, criticii au calificat măsurile de închidere a agenţiei drept o acaparare ilegitimă a puterii condusă de Musk, un miliardar neales. La începutul acestei săptămâni, principalul diplomat al lui Trump, Marco Rubio, a devenit şeful interimar al USAID, ca parte a fuziunii acesteia cu Departamentul de Stat.
Închiderea totală a USAID ar necesita un act al Congresului. Musk, directorul general al Tesla şi Space X, a sugerat că USAID ar trebui închisă complet, deoarece este „ireparabilă”. Mulţi au avertizat că închiderea porţilor agenţiei ar avea efecte devastatoare asupra populaţiilor vulnerabile din întreaga lume.
Ce face USAID
Activităţile USAID variază de la furnizarea de proteze pentru soldaţii răniţi în Ucraina până la deminarea terenurilor şi combaterea răspândirii Ebola în Africa.
O pacientă cu HIV din Nigeria a declarat pentru BBC că ea şi alte persoane sunt îngrijorate că medicamentele antiretrovirale gratuite, finanţate de USAID, vor fi întrerupte. „Sunt foarte speriată de ceea ce ne rezervă viitorul, având în vedere tot ceea ce se întâmplă în America”, a spus ea. „Am primit ultimul set de medicamente pentru HIV în noiembrie şi ar trebui să mă întorc în aprilie... dar nu ştiu ce se va întâmpla până atunci. Aceste medicamente gratuite sunt foarte importante pentru mine şi majoritatea dintre noi (pacienţii cu HIV) ar avea probleme dacă ar fi afectate”, a spus ea.
Democraţii din Washington DC au fost deosebit de critici cu privire la modificările aduse agenţiei, numindu-le „ilegale” şi „neconstituţionale”.
„USAID este un instrument de politică externă cu origini bipartizane care este esenţial în acest mediu global periculos”, a scris pe social media senatorul democrat de New Jersey Andy Kim, care a lucrat anterior la USAID. „Eliminarea ei înseamnă eliminarea capacităţii noastre de a concura şi de a menţine America în siguranţă”.
Google renunţă la angajamentul de a nu dezvolta armament
Gigantul american al tehnologiei Google şi-a modificat principiile care-i guvernau din 2018 dezvoltarea inteligenţei arificiale (AI), o chartă etică, la cererea salariaţilor, care-l ţinea la distanţă de tehnologiile supravegherii care încalcă legislaţia internaţională, şi şi-a retras angajamentul de a sta la distanţă de armament şi de sistemele de supraveghere, relatează AFP.
Întreprinderea a renunţat marţi la angajamentul de a nu dezvolta ”armament sau alte tehnologii al căror obiectiv principal este să rănească persoane”, ”tehnologiile care culeg sau folosesc informaţii în scopul supravegherii încălcând norme acceptate internaţional” şi ”tehnologii al căror scop contravine principiilor larg acceptate ale dreptului internaţional şi drepturilor omului”.
Aceste formulări apar într-o postare pe blogul ”AI la Google: principiile noastre”, publicate în iunie 2018, în care se anunţă că ”actualizări” au fost efectuate marţi şi care trimite la noua chartă.
Această schimbare de politică intervine în contextul în care noul preşedinte american Donald Trump a anulat încă din prima zi a mandatului un decret al predecesorului său Joe Biden privind securitatea în domeniul AI.
Societăţile din acest sector au, de la 20 ianuarie, mai puţin obligaţii - şi anume ele nu mai sunt obligate, de exemplu, să comunice rezultate ale unor teste atunci când programele prezintă ”un risc grav în domeniul securităţii naţionale, securităţii economice naţionale sau sănătăţii publice”.
Un purtător de cuvânt al Google a refuzat să confirme AFP care principii au fost modificate sau anulate, trimiţând pur şi simplu către raportul publicat marţi de către întreprindere, intitulat ”AI responsabilă”. ”Publicăm un raport anual de transparenţă din 2019”, se felicită autorii - vicepreşedintele James Manyika şi şeful filialei AI Google DeepMind Demis Hassabis.
Ei subliniază că contextul prezent al AI s-a schimbat mult faţă de 2018. ”Miliarde de persoane folosesc acum AI în viaţa lor zilnică”, subliniază ei. ”Ea a trecut de la un subiect de cercetare de nişă în laborator la o tehnologie care devine omniprezentă pe telefoanele mobile şi pe Internet”.
Ei citează evoluţia normelor şi luptelor geopolitice cu privire la AI între motivele actualizării principiilor directoare şi dau asigurări că vor continua să stabilească de la caz la caz ”dacă avantajele sunt mai mari decât potenţialele riscuri”.
Principiile iniţiale au fost publicate în urma unei petiţii a salariaţilor Google în 2018 prin care îi cereau CEO-ului Sundar Pichai să pună capăt participării grupului la un program de cercetare al Pentagonului privind drone militare, denumit Project Maven.
Ianuarie 2025, cea mai caldă lună ianuarie măsurată vreodată în lume
Ianuarie 2025 a fost cea mai caldă lună ianuarie măsurată vreodată în lume, a anunţat joi observatorul european Copernicus, depăşind recordul stabilit anul trecut, în pofida încheierii fenomenului El Nina care a accentuat încălzirea globală în 2023-2024.
"Ianuarie 2025 este o altă lună surprinzătoare, continuând temperaturile record înregistrate în ultimii doi ani, în pofida dezvoltării condiţiilor La Nina în Pacificul tropical şi a efectului lor temporar de răcire asupra temperaturilor globale" opusul fenomenului El Nino, a declarat Samantha Burgess, director adjunct al Serviciului pentru schimbări climatice (C3S) al Copernicus, informează AFP.
Cu o temperatură medie de 13,23°C, potrivit Copernicus, "ianuarie 2025 a fost cu 1,75°C peste nivelul preindustrial", înainte ca oamenii să modifice clima prin utilizarea masivă a cărbunelui, petrolului şi gazelor fosile. Astfel, ianuarie 2025 este "a optsprezecea din ultimele nouăsprezece luni în care temperatura medie globală a aerului la suprafaţă a depăşit nivelul preindustrial cu mai mult de 1,5°C", notează Observatorul european.
Aceasta depăşeşte pragul de Â1,5°C, care este cea mai ambiţioasă limită din Acordul de la Paris din 2015, care vizează menţinerea încălzirii globale mult sub 2°C şi continuarea eforturilor pentru limitarea acesteia la 1,5°C.
Cu toate acestea, acordul se referă la tendinţele pe termen lung: o astfel de rată medie de încălzire va trebui să fie observată pe parcursul a cel puţin 20 de ani pentru ca limita să fie considerată depăşită. Folosind acest criteriu, clima se încălzeşte în prezent cu aproximativ 1,3°C. IPCC estimează că pragul de 1,5°C va fi probabil atins între 2030 şi 2035. Şi aceasta indiferent de tendinţa emisiilor de gaze cu efect de seră de către omenire, care sunt aproape de vârf, dar nu sunt încă în declin.
Temperaturile globale depind în mare măsură de temperaturile de la suprafaţa mării, un regulator-cheie al climei care acoperă mai mult de 70% din glob. Cu toate acestea, temperaturile apei vor rămâne la niveluri nemaivăzute până în aprilie 2023.
Cu toate acestea, în ceea ce priveşte suprafaţa oceanelor, ianuarie 2025 este a doua cea mai caldă lună după recordul absolut din ianuarie 2024. Dar Copernicus vede semne de "încetinire sau oprire a tendinţei către condiţiile La Nina”, cu alte cuvinte un efect mai redus de răcire a temperaturilor globale în 2025.
Rickard Andersson, un localnic de 35 de ani, autorul atacului armat din Suedia
Poliția suedeză a găsit trei puști în centrul de educație pentru adulți din Orebro, unde un bărbat înarmat a ucis 11 persoane și a rănit alte câteva în această săptămână, în cel mai grav atac armat din țara nordică, a declarat joi un purtător de cuvânt al forțelor de ordine, scriu Reuters și Aftonbladet.
Autoritățile suedeze cred că autorul atacului armat de marți – identificat de o sursă Reuters și de presa suedeză drept Rickard Andersson, un localnic în vârstă de 35 de ani – a acționat singur. „Am găsit mai multe arme în școală”, a declarat un purtător de cuvânt al poliției pentru Reuters. „Sunt arme cu permis și au legătură cu presupusul autor al atacului”, a spus poliția.
Atacul a avut loc la centrul de educație pentru adulți Risbergska din Orebro, un oraș cu peste 100.000 de locuitori situat la aproximativ 200 kilometri vest de Stockholm. Potrivit Alkompis, un canal de știri în limba arabă din Suedia, cetățeni sirieni se află printre cele 11 victime ale atacului, deși nu este clar câți.
Informația a fost confirmată de ambasada siriană din Stockholm, potrivit ziarului. Într-o postare pe pagina de Facebook a ambasadei, aceasta își exprimă condoleanțele familiilor victimelor, „inclusiv dragi cetățeni sirieni și poporului suedez prietenos”.
Autoritățile suedeze au declarat că până în prezent nu există dovezi că atacatorul, al cărui cadavru a fost descoperit la fața locului, ar fi avut „motive ideologice”.
Andersson a fost descris de persoanele care îl cunoșteau drept un singuratic, în mare parte înstrăinat de familie. Bărbatul, care își schimbase numele din motive necunoscute în urmă cu mai mulți ani, era șomer.
Tabloidul suedez Aftonbladet a scris că suspectul și-ar fi pierdut recent ajutorul financiar pentru că nu a aplicat pentru un loc de muncă. Prin urmare, una dintre principalele piste ale poliției este acum că atacul a fost îndreptat împotriva serviciilor sociale, potrivit informațiilor furnizate Aftonbladet.
Poliția nu a confirmat numele suspectului, iar numărul răniților rămâne neclar, la două zile după atacul de la școala care oferă cursuri pentru adulți și cursuri de limba suedeză pentru imigranți.
În vreme ce Suedia s-a confruntat în ultimii ani cu un val de violențe armate comise de bandele de infractori, țara a fost șocată de brutalitatea atacului de marți. Supraviețuitorii s-au baricadat în sălile de clasă și s-au ascuns sub birouri pentru a se proteja. Când au fost eliberați de poliție, aceștia au spus că au văzut bălți de sânge pe holurile și în clasele în care victimele fuseseră împușcate. Poliția încă lucrează pentru a identifica oficial morții.
ChatGPT Search poate fi folosit fără cont
OpenAI a actualizat funcţia de căutare online lansată recent pentru ChatGPT, iar aceasta nu mai necesită acum autentificarea într-un cont pentru folosire. Lansată în urmă cu câteva luni doar pentru abonaţii ChatGPT, funcţia de căutare a chatbot-ului a devenit disponibilă tuturor utilizatorilor înregistraţi la finele anului trecut. Acum, pentru a căuta pe internet cu ChatGPT, nu mai este necesar ca utilizatorii să aibă un cont, ci o pot face direct şi fără să fie înregistraţi.
„La fel ca experienţa conectată, ChatGPT poate căuta pe web şi vă poate oferi răspunsuri rapide şi în timp util cu link-uri către surse web relevante direct în aplicaţie”, se arată în comunicatul OpenAI. Funcţia de căutare din ChatGPT merge automat atunci când chatbot-ul consideră că pentru a răspunde este necesar să caute pe internet. Dincolo de asta, utilizatorul o poate activa şi manual pentru a forţa chatbot-ul să realizeze o căutare online.
Eliminarea necesităţii folosirii unui cont pentru ChatGPT Search arată clar intenţia OpenAI de a concura cu Google în ceea ce priveşte căutarea online. Şi Google poate fi folosit cu sau fără cont, iar schimbarea poate atrage utilizatori noi pentru ChatGPT.
Macron a depus o plângere împotriva unei lucrări de artă care îl prezintă cu capul tăiat
Preşedintele francez Emmanuel Macron a depus o plângere împotriva X săptămâna trecută în Guadelupa, în urma expunerii unei lucrări de artă care îl înfăţişează cu capul tăiat, a declarat miercuri pentru AFP un procuror din arhipelagul francez al Caraibelor. "Preşedintele a depus o plângere şi cazul a fost înaintat unui judecător de instrucţie", a declarat Caroline Calbo, confirmând informaţiile din presa locală.
Lucrarea incriminată înfăţişează un bărbat care ţine la braţ capul decapitat al lui Emmanuel Macron, fluturat în aer. Artistul care a realizat-o nu a dorit să răspundă la plângere, declarând că "nu are informaţii" despre aceasta.
Lucrarea sa făcea parte dintr-o expoziţie intitulată "Exposé.e.s au chlordécone", deschisă în ianuarie la Centre des Arts, o clădire aflată în construcţie de ani de zile în Pointe-a-Pitre (principalul oraş din Guadelupa) şi ocupată de un colectiv de artişti, Kolektif Awtis Rézistans. Expoziţia a reunit lucrările a 44 de artişti.
Lucrările au fost demontate înainte de anunţarea plângerii, au declarat pentru AFP artiştii care vorbesc în numele colectivului.
Războiul comercial al lui Trump ar putea avea un câştigător clar: Marea Britanie
Marea Britanie ar putea fi unul dintre marii câştigători ai războiului comercial declanşat de Donald Trump, pe măsură ce tarifele impuse de SUA altor economii majore redirecţionează investiţiile şi comerţul global, transmite CNBC.
Preşedintele american a confirmat că va introduce tarife pentru importurile din mai mulţi parteneri comerciali importanţi, dar a lăsat deschisă posibilitatea unui acord cu Regatul Unit, sugerând că relaţiile comerciale dintre cele două ţări sunt mai echilibrate. Această poziţie ar putea transforma Marea Britanie într-un centru atractiv pentru investiţii şi comerţ, oferindu-i un avantaj strategic în faţa Uniunii Europene şi a altor economii afectate de noile măsuri protecţioniste ale SUA.
Trump a anunţat luni o amânare de 30 de zile pentru tarifele de 25% asupra importurilor din Mexic şi Canada, în schimbul unor măsuri mai stricte privind traficul de opioide. China nu a beneficiat de o astfel de pauză, fiind deja vizată de tarife de 10%, iar Beijingul a răspuns cu măsuri similare asupra produselor americane. Pe fondul acestor tensiuni comerciale, unii analişti consideră că Marea Britanie este ”unic poziţionată” pentru a atrage investiţii şi a deveni un hub pentru companiile care caută alternative la rutele comerciale tradiţionale afectate de tarife.
Experţii economici subliniază că, în timp ce sectoare precum industria auto sau farmaceutică ar putea resimţi efectele tarifelor, economia britanică, bazată în mare parte pe servicii financiare şi de consultanţă, este protejată de astfel de măsuri restrictive.
Neri Karra Sillaman, profesor la Said Business School din cadrul Universităţii Oxford, consideră că, dacă Marea Britanie reuşeşte să evite tarifele, ar putea atrage un val semnificativ de investiţii, devenind o poartă de acces pentru companiile care doresc să ocolească restricţiile comerciale. De asemenea, lira sterlină ar putea deveni una dintre principalele monede de refugiu pentru investitori, după ce s-a apreciat în raport cu euro şi alte valute majore în urma anunţurilor lui Trump privind tarifele.
În acest context, economia britanică ar putea beneficia de schimbările din peisajul comercial global, consolidându-şi poziţia ca o alternativă atractivă la pieţele europene afectate de protecţionismul american.
Ruşii cer „un coridor” umanitar pentru apropiaţii lor din zona ocupată de Kiev
Rudele persoanelor blocate în partea din regiunea rusă Kursk ocupată de armata ucraineană au făcut apel miercuri la Moscova şi Kiev să organizeze un „coridor” umanitar prin Ucraina pentru evacuarea acestor civili, izolaţi de lume şi expuşi luptelor. "Cerem un coridor pentru cei dragi nouă, cetăţeni ai Rusiei", a declarat Lioubov Prilutskaia, o locuitoare din regiunea Kursk, care îşi caută în zadar rudele dispărute în oraşul Sudja, ocupat din august anul trecut.
În acest mesaj publicat pe reţeaua de socializare rusă VK, ea propune un coridor prin Ucraina, care se învecinează cu regiunea Kursk, şi apoi Belarus, pentru ca apoi aceste persoane să se întoarcă pe teritoriul controlat de Rusia.
La sfârşitul săptămânii trecute, un atac a lovit o şcoală folosită ca refugiu de persoane în vârstă în Sudja, în partea controlată de Ucraina a regiunii. Ambele părţi s-au învinuit reciproc pentru bombardament, care, potrivit Kievului, a ucis patru persoane. "Indiferent de cine a lovit, atacul este un motiv în plus pentru a evacua oamenii cât mai repede posibil", a declarat miercuri Prilutskaia pentru AFP, estimând că între "2.000 şi 3.000 de persoane" trăiesc încă în zona ocupată.
Crucea Roşie rusă susţine că a primit peste 7.000 de mesaje de la ruşi care îşi caută apropiaţii în această parte a regiunii Kursk. Preşedintele rus Vladimir Putin a recunoscut miercuri că situaţia este "foarte dificilă" în regiunea Kursk, dar nu a făcut nicio referire explicită la soarta civililor blocaţi de lupte.
Liderul rus a sugerat, de asemenea, creşterea ajutorului financiar oferit celor care şi-au pierdut proprietăţile în urma confruntărilor, afirmând că suma actuală de 150.000 de ruble (1.470 euro la cursul actual) este "insuficientă".
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
