MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Anatomia atacului care a zguduit Moscova
Cum au trecut dronele Ucrainei de inelele dense de apărare antiaeriană din capitala Rusiei
Atacul cu drone lansat de Ucraina asupra Moscovei, duminică dimineață, este considerat de analiștii de la Kiev drept unul dintre cele mai eficiente din întregul război. Potrivit evaluărilor publicate de platforma ucraineană „Militarnyi”, operațiunea a demonstrat că, în ciuda unui sistem de apărare antiaeriană extrem de dens și stratificat, capitala Rusiei rămâne vulnerabilă în anumite puncte.
În urma atacului, cel puțin patru persoane au murit: trei în regiunea Moscovei și una în Belgorod, conform autorităților ruse. Deși țintele principale au fost obiective cu rol militar sau logistic, au fost afectate și zone rezidențiale. Președintele Volodimir Zelenski a descris acțiunea ca fiind o reacție la atacurile masive anterioare ale Rusiei asupra Ucrainei.
Specialiștii ucraineni susțin că succesul operațiunii nu s-a datorat în primul rând numărului de drone, ci unei combinații de recunoaștere eficientă, identificarea „punctelor oarbe” din apărare, planificarea atentă a rutelor și utilizarea unor tactici adecvate.
Apărarea aeriană a Moscovei a fost consolidată semnificativ începând din 2025 și mai ales în 2026. Orașul este protejat de două inele principale de sisteme antiaeriene, completate de poziții suplimentare în interiorul capitalei. În total, au fost identificate aproximativ 130 de amplasamente pentru astfel de sisteme. Al doilea inel defensiv a fost construit între mai și septembrie 2025, incluzând peste 40 de turnuri specializate.
Baza apărării este formată în principal din sisteme Pantsir-S1 și, într-o măsură mai mică, Tor, destinate interceptării dronelor și rachetelor de croazieră. Acestea sunt susținute de aproximativ 20 de baterii S-400, capabile să intercepteze ținte balistice. Observatorii au confirmat prezența a cel puțin 89 de sisteme Pantsir active pe o rază de 50 km în jurul Moscovei, deși nu toate pozițiile sunt permanent operaționale.
Pentru eficiență sporită, unele sisteme sunt amplasate pe structuri ridicate – fie terasamente, fie turnuri metalice – ceea ce le permite să detecteze și să angajeze mai ușor ținte care zboară la altitudini joase. În plus, apărarea este completată de avioane de vânătoare și elicoptere, care interceptează dronele în zbor.
Cu toate acestea, atacul ucrainean a reușit să lovească mai multe obiective importante. Printre acestea se numără fabrica „Angstrem” din Zelenograd, implicată în producția de componente electronice pentru industria militară, o stație de încărcare a petrolului din apropierea localității Durikino și rafinăria de petrol din Moscova. De asemenea, Ucraina a revendicat lovirea unei stații de pompare a petrolului din Konstantinovo, deși nu există dovezi publice clare în acest sens.
În total, peste 120 de drone ar fi fost utilizate în atac, inclusiv modele dezvoltate în Ucraina, precum FP-1, RS-1 „Bars” și GLADIATOR „BARS-SM”. Unele dintre acestea au pătruns adânc în sistemul de apărare: rafinăria din Moscova se află chiar în interiorul celor două inele defensive, la doar câțiva kilometri de cele mai apropiate sisteme antiaeriene.
Datele din surse deschise indică și alte puncte unde au fost observate drone sau resturi, inclusiv în interiorul primului inel de apărare. Acest lucru sugerează că un număr semnificativ de aparate a reușit să traverseze toate liniile defensive.
În același context, un atac anterior cu drone, din 16 mai, a dus la suspendarea temporară a operațiunilor pe aeroporturile din Moscova. Totodată, gruparea partizană „ATESH” a revendicat un sabotaj care ar fi afectat elemente ale apărării aeriene din apropierea capitalei, contribuind posibil la slăbirea sistemului înaintea atacului.
Obezitate: o descoperire schimbă ceea ce se ştia de 60 de ani despre metabolismul grăsimilor
ȘAPOU:
O descoperire despre obezitate schimbă modul în care este înţeles metabolismul grăsimilor. Cercetătorii au identificat un nou mecanism care influenţează funcţionarea ţesutului adipos.
Ţesutul adipos nu are doar rolul de a depozita energie, ci participă activ la reglarea metabolismului. Un nou studiu arată că o proteină cunoscută de zeci de ani pentru rolul său în eliberarea grăsimilor din depozitele energetice ale organismului are şi o funcţie complet diferită în interiorul celulelor adipoase. Descoperirea ar putea schimba modul în care sunt înţelese obezitatea şi alte boli metabolice.
O echipă de cercetători de la Institutul de Boli Cardiovasculare şi Metabolice (I2MC) al Universităţii din Toulouse a descoperit că lipaza sensibilă la hormoni (HSL) are un rol important în nucleul celulelor adipoase, nu doar la nivelul depozitelor de grăsime.
HSL este cunoscută încă din anii 1960 ca enzimă implicată în descompunerea trigliceridelor. În perioadele de post sau între mese, hormonii precum adrenalina activează această proteină pentru a elibera acizii graşi din ţesutul adipos, astfel încât organismul să îi poată folosi drept sursă de energie.
Până acum, cercetătorii considerau că acesta este principalul rol al HSL. Noul studiu arată însă că proteina este prezentă şi în nucleul adipocitelor, celulele care formează ţesutul adipos. Nucleul reprezintă centrul de control al celulei şi conţine ADN-ul, fiind implicat în reglarea activităţii genetice.
Cercetătorii au observat că HSL din nucleu interacţionează cu numeroase alte proteine şi participă la procese care menţin funcţionarea normală a ţesutului adipos. Potrivit autorilor, proteina contribuie la păstrarea unui volum optim de ţesut adipos şi la menţinerea sănătăţii adipocitelor.
Studiul oferă şi o explicaţie pentru o observaţie care i-a surprins pe cercetători în ultimii ani. În mod teoretic, absenţa HSL ar fi trebuit să împiedice degradarea grăsimilor şi să favorizeze obezitatea. În realitate, atât la şoareci, cât şi la oameni cu mutaţii ale genei HSL, s-a observat apariţia lipodistrofiei, o afecţiune rară caracterizată prin pierderea ţesutului adipos sănătos.
Deşi obezitatea şi lipodistrofia par afecţiuni opuse, ele pot duce la complicaţii similare. În ambele situaţii, ţesutul adipos nu mai funcţionează normal, ceea ce poate favoriza rezistenţa la insulină, diabetul zaharat de tip 2, steatoza hepatică, inflamaţia şi bolile cardiovasculare.
Autorii consideră că descoperirea ar putea contribui la înţelegerea motivelor pentru care unele tratamente împotriva obezităţii au rezultate limitate. Multe terapii actuale urmăresc în principal reducerea masei de grăsime, însă studiul sugerează că menţinerea funcţiei normale a ţesutului adipos poate fi la fel de importantă.
Rezultatele apar într-un context în care obezitatea continuă să reprezinte o problemă majoră de sănătate la nivel mondial, fiind asociată cu un risc crescut de diabet, boli cardiovasculare, AVC (accident vascular cerebral), apnee în somn şi unele tipuri de cancer.
Netanyahu spune că Israelul este aproape de obiectivul de a ucide toți responsabilii atacurilor din 7 octombrie
Prim-ministrul Benjamin Netanyahu a afirmat că Israelul este aproape de a-și atinge unul dintre obiective, și anume uciderea tuturor celor responsabili de organizarea atacurilor din 7 octombrie 2023, potrivit unui comunicat al biroului său de presă, citat de AFP.
Sâmbătă, armata israeliană a anunțat moartea lui Ezzedine al-Haddad, comandantul aripii armate a Hamas, care a fost ucis vineri într-un atac aerian țintit în Gaza. 'Am promis că fiecare arhitect al masacrului și al luării de ostatici va fi eliminat până la ultimul, și suntem foarte aproape de a finaliza această misiune', a spus Netanyahu duminică, în ședința săptămânală de cabinet, numindu-l pe Ezzedine al-Haddad un 'terorist josnic'. De la incursiunea mortală în Israel a luptătorilor Hamas și aliaților lor din 7 octombrie 2023, armata israeliană i-a ucis pe Yahya Sinwar - liderul Hamas din Gaza, considerat principalul creier al atacului - și Mohammed Deif - șeful aripii armate a Hamas și un alt arhitect cheie al atacului.
În ședința de duminică, Netanyahu a spus că forțele israeliene controlează în prezent 60% din teritoriul Fâșiei Gaza. Declarația dă de înțeles că armata a continuat să își extindă prezența operațională în teritoriu, după ce știri recente din presă au afirmat că trupele israeliene au avansat spre o nouă așa-numită 'linie portocalie'.
Conform termenilor armistițiului mediat de SUA între Israel și Hamas, în vigoare din 10 octombrie, forțele israeliene urmau să se retragă pe o 'linie galbenă' în Gaza, lăsându-le palestinienilor controlul asupra a peste 50% din teritoriu. 'Avem Hamas la mâna noastră. Știm exact care este misiunea noastră și ea este să ne asigurăm că Gaza nu va mai reprezenta niciodată o amenințare pentru Israel', a adăugat Netanyahu.
Un eveniment religios susținut de Trump atrage critici privind nerespectarea separării religiei de stat
Un maraton TV de nouă ore programat duminică și susținut de guvernul Statelor Unite include doar creștinii din cultele protestante evanghelice și catolicii, excluzând protestanții luterani sau calvini, creștinii ortodocși, precum și toate celelalte religii majore - islamul, budismul sau hinduismul, consemnează Reuters.
La programul intitulat 'Reconsacrare 250: Jubileu Național de Rugăciune, Osanale și Mulțumiri' urmează să contribuie cu un mesaj video și președintele Donald Trump, iar alți politicieni republicani de rang înalt, printre care secretarul apărării Pete Hegseth, vor lua cuvântul pe esplanada National Mall din Washington.
Evenimentul este organizat de parteneriatul public-privat Freedom 250 (Libertate 250) creat de Casa Albă pentru coordonarea instituțiilor federale la sărbătorirea unui sfert de secol de la proclamarea independenței Statelor Unite.
Susținătorii separației religiei de stat apreciază că manifestarea estompează limitele dintre guvern și credință.
Laurie Gaylor, copreședintă a Fundației Freedom From Religion (Eliberarea de Religie) consideră că rugăciunile susținute de guvern sunt chintesența a 'exact ceea ce Constituția noastră laică interzice guvernului'. 'Este o fuziune nu doar între biserică și stat, ci și între guvernul federal și naționalismul creștin', a spus ea.
Reuters consemnează că un sfert din adulții americani se consideră neafiliați religios conform datelor Centrului de Cercetări Pew. Circa 23% se declară protestanți evanghelici, 19% - catolici, cum este și vicepreședintele JD Vance, iar 11% protestanți tradiționali.
Manifestarea de duminică este una din cele 16 planificate de guvern pentru a 250-a aniversare a Statelor Unite și prima de anul acesta.
Un scafandru experimentat a murit în timpul misiunii de găsire a trupurilor turiştilor italieni morţi în Maldive
Încercarea de a recupera cele patru cadavre ale turiştilor italieni dispăruţi săptămâna trecută în timp ce făceau scufundări în Maldive a mai făcut o victimă, de data aceasta un scafandru militar experimentat, subliniind pericolul şi complexitatea efortului, relatează CNN.
Cinci italieni au murit joi în timp ce explorau atolul Vaavu, ceea ce a determinat lansarea unei misiuni multinaţionale de recuperare. Până în prezent, cadavrul unuia dintre ei a fost descoperit la intrarea într-o peşteră subacvatică asemănătoare unui labirint.
Scafandru militar cu experienţă, sergentul Mohamed Mahudhee, în vârstă de 43 de ani, a murit sâmbătă în timpul unei a doua misiuni de recuperare a celor care au pierit în peştera submarină, care are o adâncime maximă de 70 de metri sub suprafaţă, aproximativ la fel de adâncă cât este înălţimea unei clădiri de 20 de etaje, şi o lungime de 200 de metri.
Scafandri internaţionali specializaţi în peşteri au sosit în Maldive pentru a intensifica căutarea rămăşiţelor celor patru italieni care şi-au pierdut viaţa în timp ce făceau scufundări în această insulă paradisiacă, la o zi după ce salvatorul militar şi-a pierdut viaţa în timpul încercării de recuperare.
Pedeapsa cu moartea: Număr record de execuţii la nivel mondial în 2025
Numărul execuţiilor înregistrate la nivel mondial a crescut în 2025 şi a atins cel mai ridicat nivel de după 1981, o creştere bruscă atribuită în principal Iranului, unde numărul execuţiilor a crescut de peste două ori faţă de anul trecut, potrivit raportului anual al Amnesty International publicat luni, relatează Ouest France.
Organizaţia pentru apărarea drepturilor omului cu sediul la Londra a înregistrat cel puţin 2 707 execuţii la nivel mondial în 2025, dar „nu include miile de execuţii car au avut loc în China – ţara care a înregistrat şi în acest an cel mai mare număr de execuţii din lume”, precizează aceasta.
Numărul persoanelor executate la nivel mondial a crescut cu 78 % faţă de 2024 şi a atins un nivel record după 1981, an în care ONG-ul a înregistrat 3 191 de execuţii – fără a include China.
Iranul reprezintă, de unul singur, 80% din execuţiile înregistrate în 2025 de Amnesty. Aproximativ 2 159 de persoane au fost executate prin spânzurare, faţă de 972 în 2024. „Autorităţile iraniene au intensificat recurgerea la pedeapsa cu moartea ca instrument de represiune şi control politic, alimentând o creştere fără precedent a numărului de execuţii”, notează ONG-ul în raportul său.
În alte părţi ale lumii, Arabia Saudită a executat 356 de persoane, Yemenul cel puţin 51, Statele Unite 47, Egiptul 23, iar Somalia, Singapore şi Kuweitul câte 17. În total, 17 ţări au efectuat execuţii
Scandalul punctajului acordat de juriul moldovean României în finala Eurovision
Dinu Plîngău, deputat al formaţiunii de guvernământ din Republica Moldova PAS, consideră că ar trebui să plece din funcţii conducătorii companiei publice „Teleradio-Moldova” (TRM), responsabilă de constituirea juriului ţării la Eurovision. Aceasta după scandalul privind scorul mic acordat României în finala concursului muzical. El a declarat că, în cazul în care aceştia nu îşi vor depune demisia, Parlamentul ar trebui să-i demită, relatează NewsMaker.md.
"Nu cred că vreo anchetă sau vreo justificare poate fi credibilă în această situaţie. TRM-ul nu este la primul scandal enorm. Doar demisii în conducerea instituţiei mai poate spăla un pic ruşinea. Dacă nu urmează demisii, poziţia mea este ca Parlamentul să pregătească hotărârea de destituire a conducerii instituţiei din funcţiile ocupate", a scris Dinu Plîngău pe Facebook.
Juriul Republicii Moldova în finala Eurovision Song Contest 2026 a acordat doar 3 puncte României, provocând un val de critici pe ambele maluri ale Prutului. Pe fondul controversei, Victoria Cuşnir, unul dintre membrii juriului, a declarat că prestaţiile concurenţilor au fost evaluate în timpul repetiţiilor, iar acestea ar fi fost mai slabe decât cele din finală. Ea a mai spus că a dat totuşi o notă "foarte bună" României şi că nu poartă răspundere pentru scorurile acordate de colegii săi.
Juriul Republicii Moldova a fost format din şapte membri, printre care directorul general adjunct al "Teleradio-Moldova", Andrei Zapşa. Componenţa acestuia a fost aprobată de TRM.
Menţionăm că, în cadrul televoting-ului, publicul din Republica Moldova a acordat României 12 puncte.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
.GIF)
