MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: ANALIZĂ Eliminarea întregii conduceri Hezbollah și viitorul Libanului
Eliminarea întregii conduceri Hezbollah și viitorul Libanului. Dacă nu ar fi confirmată de toată presa și dacă nu s-ar fi desfășurat în văzul tuturor, eliminarea în câteva zile a întregii conduceri a Hezbollah pare un film din seria Misiune Imposibilă. Doar Tom Cruise sau poate James Bond puteau să asasineze în 24 de ore pe cei mai păziți oameni ai planetei, scrie analistul Daniel Klinger.
Cu toate astea, chiar așa s-a întâmplat. Aproape că e prea spectaculos ca să fie adevărat. Și pentru că nu e film, ci realitate, putem doar să ne imaginăm cât de bine a fost pregătită acțiunea și cu cât de mult timp înainte. Se poate ca atacul cu pagerele de acum 10 zile să nu fi fost declanșat ca să omoare luptătorii Hezbollah, ci pentru a-i face pe conducătorii lor să facă întâlniri fizice, mijloacele de comunicare fiind compromise.
Apoi chiar deplasarea lui Netanyahu la New York poate fi parte din plan. Lipsa lui din Israel, i-a făcut pe capii Hezbollah să creadă că un atac asupra lor nu poate fi autorizat, deci întâlnirea din Beirut s-ar putea desfășura în siguranță.
Un amplasament strict secret
În ce am citit, buncărul din Beirut în care avea loc întâlnirea nu era unul improvizat ci era protejat împotriva bombardamentelor. Amplasamentul lui era strict secret și mai era și disimulat sub o clădire. Părea un amplasament inexpugnabil. Dar bombele lansate asupra buncărului au fost și ele din filmul cu agentul 007. Altfel nu se explică mărimea exploziei care a urmat. Și chiar dacă nu ar fi penetrat betonul buncărului, violența exploziei ar fi omorât pe cei din buncăr prin leziunile interne generate de unda de șoc. Dar toate astea nu ar fi fost posibile fără o penetrare la cel mai înalt nivel în structurile Hezbollah a serviciilor de inteligență israeliene. Probabil vom mai afla ceva detalii în următorii ani. Una peste alta, această eliminare în câteva zile a întregii conduceri a unei organizații precum Hezbollah pare o poveste SF. Să ne gândim că pentru eliminarea lui Bin Laden americanii au avut nevoie de 10 ani.
Libanul are șansa de a redeveni o țară prosperă cu o națiune suverană
Și acum vine întrebarea complicată. Dacă israelienii au fost atât de buni, dacă știau unde se află oricine din Hezbollah la orice oră, cum a fost posibil 7 octombrie? Nu dă asta apă la moara celor care spun că atacul a fost lăsat să se producă fix pentru a justifica contraofensiva împotriva Hamas și Hezbollah? Război care iată, a distrus infrastructura, capii și mare parte din luptători, ducând Israelul într-o poziție mai sigură pentru mulți ani de acum înainte. Eu personal nu cred în această conspirație. Și încă ceva – Mai important decât efectul de sporire a securității pentru Israel, eliminarea lui Hassan Nasrallah ar putea fi șansa Libanului de a redeveni o țară prosperă cu o națiune suverană. Libanul are șansa acum să scape de Hezbollah.
Coreea de Sud: Kim Jong Un îşi riscă sfârşitul regimului în cazul folosirii armei nucleare
Kim Jong Un îşi riscă sfârşitul regimului în cazul în care foloseşte arma nucleară împotriva Coreei de Sud, ameninţă preşedintele sud-coreean Yoon Suk Yeol, relatează AFP. Yoon Suk Yeol face aceste declaraţii la un eveniment care sărbătoreşte înfiinţarea forţelor armate sud-coreene. ”În cazul în care Coreea de Nord încearcă să folosească arme nucleare, se va confrunta cu un răspuns hotărât şi zdrobitor al armatei noastre”, le-a spus el celor aproximativ 5.300 de militari prezenţi la eveniment, la baza aeriană din Seul.
O paradă militară urma să aibă loc în centrul capitalei sud-coreene. ”Acea zi va marca sfârşitul regimului nord-coreean”, a ameninţat el, subliniind forţa alianţei de securitate a Coreei de Sud cu Statlee Unite, care staţionează zeci de mii de militari în această ţară. Coreea de Sud a prezentat pentru prima oară cea mai mare rachetă balistică a sa - Hyunmoo-5 -, capabilă să distrugă buncăre subterane, potrivit agenţiei sud-coreene de presă Yonhap. Evenimentul a fost marcat de zborul unui bombardier american greu de tip Lancer B-1B, potrivit agenţiei, un mod de a demonstra alianţa în domeniul securităţii dintre Seul şi Washington.
Armata nord-coreeană ”supraveghează îndeaproape desfăşurarea frecventă” a acestor mijloace strategice, a anunţat adjunctul ministrului nord-coreean al Apărării, Kin Kang Il, care a denuţat această desfăşurare. Ofiţerul nord-coreean ameninţă, la rândul său, că Phenianul este ”întru totul pregătit să apere complet” ţara. Ameninţările preşedintelui sud-coreean intervin la câteva săptămâni după ce Coreea de Nord a dezvăluit pentru prima oară imagini de la o instalaţie de îmbogăţire a uraniului, în care dictatorul Kim Jong Un vizita instalaţia. Agenţia sud-coreeană de spionaj a anunţat apoi că această dezvăluire fără precedent era ”îndreptată împotriva Statelor Unite” şi că Coreea de Nord este considerată capabilă să producă zeci de arme nucleare dintr-un stoc de uraniu puternic îmbogăţit şi plutoniu. Al doilea an la rând, Guvernul sud-coreean organizează o defilare militară în Piaţa centrală din Seul Gwanghwamun, la care participă 3.000 de oameni. Ultimele defilări militare de Ziua Armatei au avut loc în 1984, în timpul dictaturii lui Chun Doo-hwan.
Olandezul Mark Rutte preia conducerea NATO în plină incertitudine
Fostul premier olandez Mark Rutte preia marţi conducerea NATO, în timp ce această alianţă de 32 de ţări occidentale se află în plină incertitudine cu o lună înainte de alegerile americane, relatează AFP. El îi succedă marţi, către ora locală 10.00 (11.00, ora României), norvegianului Jens Stoltenberg, care a rămas la conducerea Alianţei Nord-Atlantice timp de zece ani. Acest transfer al puterii are loc la sediul NATO, la Bruxelles, în cadrul unei reuniuni a Consiliului Atlanticului, instanţa politică a NATO din care fac parte ambasadorii statelor membre.
Jens Stoltenberg, în vârstă de 65 de ani, urmează să deschidă reuniunea, iar Mark Rutte, în vârstă de 57 de ani, să o închidă. ”Poate că vor exista nuanţe, schimbări de accent asupra cutărui sau cutărui lucru, însă va exista şi multă continuitate”, dă asigurări un diplomat de la NATO evocând această tranziiţie. Cei doi se cunosc bine. În calitate de premier olandez, Mark Rutte şi-a reprezentat ţara la summiturile NATO în ultimii 14 ani. El l-a frecventat pe fostul premier norvegian înainte ca acesta să preia şefia NATO. ”El are calităţile şi experienţa pentru a-şi face munca în mod excelent”, a declarat despre el Stoltenberg în ultima sa conferinţă publică, la Bruxelles, la 19 septembrie. Iar acestea sunt mai mult decât necesare în faţa provocărilor care-l aşteaptă pe viitorul secretar general al NATO. Războiul face în continuare ravagii în Ucraina, la uşa Alianţei, la doi ani şi jumătate după invazia acestei ţări de către armata rusă. Mark Rutte urmează să vegheze în prima sa mare reuniune - o reuniune a miniştrilor Apărării din NATO în perioada 17-18 octomrbie -, la menţinerea la cel mai înalt nivel a susţinerii indispensabile militare occidentale a Ucrainei în război, în contextul creşterii presiunilor în vederea punerii capăt acestui război şi deschiderii unor negocieri.
Statele Unite - prima putere militară şi departe prima putere în NATO - joacă un rol esenţial. Or America este în plină campanie electorală, iar pe ambele maluri ale Atlanticului se aşteaptă cu anxietate să se afle dacă vicepreşedinta democrată Kamala Harris sau fostul preşedinte republican Donald Trump se instalează la Casa Albă. O eventuală victorie a miliardarului american la 5 noiembrie bântuie pe culoarele sediului NATO la Bruxelles, unde ameninţările unei retrageri americane ale fostului preşedinte al Statelor Unite răsună în continuare. Olandezul s-a întâlnit în mai multe rânduri cu Donald Trump, căruia i-a ţinut piept într-o întâlnire, în 2018, la Washington. El i-a câştigat de asemenea încrederea, recunoscând că avea dreptate să sublinieze cât de necesară este o mai bună împărţire a poverii în NATO între americani şi europeni. Mark Rutte, care a apărat mereu frugalitatea bugetară, este foarte aşteptat în acest subiect, inclusiv în cazul unei vicotrii a Kamalei Harris. Cereri americane de reechilibrare în cadrul Alianţei nu datează din preşedinţia lui Trump. El trebuie totodată să se asigure că NATO este pregătit să facă ameninţării ruse, conform planurile de apărare adoptate în 2023. Acestea au arătat că aliaţii nu au o apărare antiaeriană sau capacităţi de producţie de artilerie, după ani de tăieri bugetare ale bugetelor militare.
Doar 23 dintre cele 32 de state membre şi-au atins obiectivul stabilit în urmă cu zece ani de a aloca cel puţin 2% din PIB cheltuielilor militare. Iar mai multe dintre ele dau asigurări că este necesar mai mult împotriva Kremlinului. În aceste subiecte, aliaţii sunt foarte divizaţi, iar sarcina esenţială a lui Mark Rutte este, într-un cuvânt, potrivit lui Jens Stoltenberg: ”să-i ţină pe cei 32 de aliaţi împreună. Este o familie mare, dar uneori este o adevărată provocare să-i păstrezi fericiţi pe toţi”.
New York Times anunţă că o susţine pe Kamala Harris în alegeri
Comitetul de redacţie al prestigiosului cotidian american The New York Times anunţă că o susţine pe candidata democrată Kamala Harris în alegerile prezidenţiale de la 5 noiembrie, pe care o desemnează drept ”singura alegere patriotică” împotriva republicanului Donald Trump, relatează AFP. Ziarul menţionează însă numele vicepreşedintri abia în al patrulea paragraf, preferând săse concentreze asupra unei critici a candidaturii lui Donald Trump, pe care-l cataloghează drept ”inapt” în mod inerent şi pe plan moral. „Acest adevăr fără echivoc şi descurajant - Donald Trump nu este apt să fie preşedinte - ar trebui să fie suficient oricărui alegător căruia-i asă de ţara noastră şi de stabilitatea democraţiei noastre pentru a-i refuza o realegere”, scrie ziarul. Comitetul recunoaşte că vicepreşedinta ”poate că nu este candidatul perfect pentru fiecare alegător, mai ales al celor care sunt frustraţi şi furioşi din cauza eşecurilor Guvernului nostru de a repara ceea ce s-a spart”. ”Însă noi îi îndemnăm pe americani să compare bilanţul doamnei Harris cu al rivalului său”, cere comitetul, care adaugă că ”Harris este mai mult decât o alternatică necesară”.
Comitetul de redacţie al NYT nu a mai susţinut un candidat al Partidului Republican din 1956, Dwight Eisenhower. Acest scrutin este ”despre ceva mai fundamental” decât ”politici şi principii curente” într-un sistem de două partide, scrie comitetul. ”Dacă alegătorii americani nu-i ţin piept, domnul Trump va avea puterea de a dăuna în mod profund şi peren democraţiei noastre”, subliniază el.
Însă ziarul consideră că alegătorii americani au totodată dreptate să ceară precizări cu privire la propunerile democratei.
Putin ordonă recrutarea a 133.000 de militari
Preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat recrutarea a 133.000 de noi militari în cadrul recrutării de toamnă a Rusiei, care începe la 1 octombrie şi durează până la sfârşitul anului, potrivit unui decret al Kremlinului publicat luni, relatează Reuters. Decretul, publicat în ziarul rus de stat Rossiyskaya Gazeta, solicită efectuarea recrutării cetăţenilor „cu vârsta cuprinsă între 18 şi 30 de ani, care nu fac parte din rezervă şi sunt supuşi recrutării în conformitate cu Legea federală, în număr de 133.000 de persoane.” Şeful biroului de recrutare al Rusiei, viceamiralul Vladimir Tsimlyansky, a declarat că condiţiile pentru recrutare rămân aceleaşi: 12 luni de serviciu în unităţi militare din Rusia. ”Aş dori să precizez că recruţii nu vor fi chemaţi să participe la operaţiunea militară specială din noile regiuni”, a declarat Tsimlyansky, citat de Rossiyskaya Gazeta. Rusia îşi numeşte războiul din Ucraina, pe care l-a început cu o invazie la scară largă în februarie 2022, o operaţiune militară specială. Kievul şi aliaţii săi îl numesc o încercare neprovocată şi imperialistă de a acapara terenuri.
