MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Al-Qaida îi felicită pe talibani pentru preluarea puterii în Afganistan
Talibanii au promis că nu vor sprijini organizația teroristă, dar nimeni nu-i crede
Gruparea jihadistă Al-Qaida în Peninsula Arabică (AQPA) i-a felicitat pe talibani pentru preluarea puterii în Afganistan și s-a angajat să continue jihadul, transmite AFP. „Această victorie și preluare a puterii ne arată că jihadul și lupta reprezintă mijlocul legal și realist, în baza (legii) Sharia, de a restabili drepturile și de a-i expulza pe cotropitori și ocupanți”, precizează ramura yemenită a Al-Qaida, într-un comunicat.
În timpul regimului din perioada 1996-2001, talibanii au oferit un sanctuar Al-Qaida, fapt ce a determinat Statele Unite să invadeze Afganistanul, în fruntea unei coaliții internaționale, și să doboare regimul taliban ca răspuns la atentatele din 11 septembrie.
AQPA a catalogat „jocul democrației” drept „miraj înșelător”, potrivit comunicatului difuzat de site-ul specializat SITE, care supraveghează rețelele jihadiste din lume. AQPA este considerată de către SUA drept cea mai periculoasă ramură a rețelei internaționale Al-Qaida, iar după atentatele din 11 septembrie 2001, americanii au vizat o parte dintre combatanții acesteia în Yemen.
Militanții AQPA au sărbătorit luni revenirea talibanilor la putere în Afganistan cu două focuri de artificii și trăgând cu armele în aer în unele provincii din Yemen.
În recentele lor negocieri cu americanii, talibanii au promis că nu-i vor proteja pe combatanții Al-Qaida, însă experți consideră că cele două mișcări își vor menține legăturile, dar într-un mod mai discret.
Pentagon: „Nimic” nu indica faptul că guvernul din Afganistan „s-ar prăbuși în 11 zile”
“Nimic nu indica faptul că armata și guvernul afgan s-ar prăbuși în 11 zile”, a declarat șeful Statului Major Interarme al SUA, generalul Mark Milley, ca răspuns la criticile privind erorile de evaluare ale serviciilor de informații americane privind capacitatea autorităților afgane de a rezista în fața ofensivei talibanilor. “Nici eu, nici altcineva nu am văzut ceva care să indice o prăbușire a acestei armate și a acestui guvern în 11 zile”, a afirmat generalul Mark Milley. Forțele de securitate afgane aveau “pregătirea, dimensiunea și capacitatea de a-și apăra țara și era o chestiune de voință și de gestionare” a situației, a subliniat el.
Rapoartele serviciilor de informații au indicat posibilitatea unei “preluări a puterii de către talibani după o prăbușire rapidă a forțelor de securitate și a guvernului afgan. Dar durata acestui colaps rapid a fost, în general, estimată la săptămâni, luni și chiar ani după plecarea noastră”, a explicat Mark Milley.
Studiu: Protecția oferită de vaccinul AstraZeneca durează mai mult decât a serului Pfizer
Eficiența împotriva COVID-19 a vaccinului dezvoltat de Pfizer și BioNTech scade mai repede decât cea a serului AstraZeneca, potrivit unui studiu publicat ieri de cercetători de la Universitatea Oxford, care a participat la dezvoltarea acestuia împreună cu firma anglo-suedeză. „Două doze de Pfizer-BioNTech au o eficiență mai mare, inițial, împotriva noilor infecții, dar aceasta scade mai repede în comparație cu două doze de AstraZeneca-Oxford”, au spus cercetătorii de la Oxford.
Studiul este bazat pe rezultatele unui sondaj realizat de Office for National Statistics din Regat care a derulat, aleatoriu, teste PCR din decembrie 2020 până luna aceasta. A fost descoperit că „dinamica imunității după două doze diferă semnificativ” între Pfizer și AstraZeneca, potrivit Departamentului de Medicină Nuffield din Universitate.
Pfizer are „o mare eficiență inițială”, dar „a înregistrat un declin mai rapid în protecția împotriva unei încărcături virale mari și a infecției cu simptome”, la câteva luni de când schema de vaccinare a fost completă, deși ratele rămân scăzute pentru ambele vaccinuri. „Rezultatele arată că, după patru până la cinci luni, eficiența acestor două vaccinuri va fi similară”, au adăugat oamenii de știință, subliniind că efectele pe termen lung trebuie studiate.
Rezultatele studiului au fost publicate în timp ce Israelul administrează deja doza suplimentară de Pfizer, după ce 58% din populație a primit deja două doze din acest vaccin.
SUA urmează să ofere spre administrare a treia doză de Pfizer și Moderna, din 20 septembrie.
Cercetarea Oxford a mai descoperit că protecția a fost mai mare în cazul celor care au fost deja infectați cu SARS-CoV-2.
Studiul a examinat două grupuri de peste 300.000 de oameni cu vârste mai
Vaccinul dezvoltat de AstraZeneca este oferit la scară largă în Marea Britanie, în timp ce persoanele cu vârste de până la 40 de ani primesc Pfizer sau Moderna, din cauza riscului de apariție a cheagurilor de sânge.
OMS: Datele actuale nu arată că sunt necesare rapeluri ale vaccinurilor pentru COVID-19
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) afirmă că datele actuale nu arată că sunt necesare rapeluri ale vaccinurilor pentru COVID-19, adăugând că persoanele vulnerabile la nivel mondial trebuie să fie vaccinate complet înainte ca țările să desfășoare un rapel. Comentariile OMS au avut loc chiar înainte ca guvernul american să anunțe că intenționează să înceapă pună la dispoziția americanilor rapeluri, pe scară largă, începând din 20 septembrie, având în vedere că numărul infecțiilor provocate de varianta Delta este în creștere. “Considerăm în mod clar că datele de astăzi nu indică necesitatea rapelurilor”, a declarat directoarea științifică a OMS, Soumya Swaminathan, într-o conferință de presă. Ea a adăugat că sunt necesare mai multe cercetări în acest sens.
De asemenea, consilierul senior al OMS Bruce Aylward a spus, referindu-se la rapelurile administrate în țările bogate, că “există suficiente vaccinuri în lume, dar că nu merg la locul potrivit în ordinea potrivită”. Acesta a arătat că trebuie oferite câte două doze oamenilor din țările vulnerabile, înainte să fie administrate rapeluri celor vaccinați complet.
Milionar, inculpat pentru asasinarea jurnalistei Daphne Caruana Galizia
Unul dintre cei mai bogați afaceriști din Malta, Yorgen Fenech, a fost inculpat miercuri pentru asasinarea jurnalistei anticorupție Daphne Caruana Galizia, potrivit documentelor depuse în instanță de procuratură.
Data procesului nu a fost încă stabilită.
Fenech a fost arestat în noiembrie 2019, fiind acuzat de complicitate la crimă. Între timp a fost supus unor proceduri preliminare, de prezentare a dovezilor, el pledând nevinovat.
Caruana Galizia a fost ucisă cu o bombă în mașina sa, în timp ce conducea spre locuința proprie, pe 17 octombrie 2017. Crima a șocat Europa și a ridicat întrebări despre respectarea legii în cel mai mic stat membru al UE.
Fenech a condus un imperiu de afaceri, cu interese largi care includ proprietăți imobiliare, importuri și un dealer auto. El a mai condus un consorțiu care a obținut un contract controversat din partea guvernului pentru construcția unei centrale de energie. Caruana Galizia investiga posibile fapte de corupție legate de acest contract, atunci când a fost ucisă.
Trei bărbați acuzați că au plasat și declanșat bomba au fost arestați în decembrie 2017. De atunci, unul a pledat vinovat ca parte a unui acord și a fost închis pentru o perioadă de 15 ani. Ceilalți doi așteaptă să fie judecați.
Melvin Theuma, intermediarul care a dat informații referitoare la acest complot, a pus dovezile la dispoziția anchetatorilor și a fost grațiat. El a arătat că Fenech l-a însărcinat cu organizarea asasinatului.
Procurorii solicită o condamnare pe viață pentru Fenech.
Seism în Haiti: Aproape 2.200 de morți
La cinci zile după seismul care a devastat sud-vestul Haiti și a lăsat în urmă aproape 2.200 de morți, provocarea constă în furnizarea în condiții de siguranță a ajutoarelor umanitare sutelor de mii de sinistrați, dintre care unii se află în zone izolate, relatează AFP. Potrivit Protecției Civile haitiene, bilanțul cutremurului a crescut miercuri seara la 2.189 de morți, 332 de dispăruți și peste 12.000 de răniți. “Operațiunile de salvare continuă”, a indicat Protecția Civilă pe Twitter.
Sud-vestul țării este cuprins de haos, sinistrații fiind nevoiți să facă față și intemperiilor provocate de trecerea uraganului Grace. “Avem aproximativ 600.000 de persoane direct afectate și care necesită asistență umanitară imediată”, a declarat Jerry Chandler, directorul Protecției Civile haitiene.
De la începutul lunii iunie circulația în condiții de siguranță a fost imposibilă pe o distanță de doi kilometri din drumul național care traversează zona Martissant, cartierul sărac al capitalei haitiene, răvășit de ciocnirile dintre bande.
În urma cutremurului care a devastat țara, focurile de armă sporadice și atacurile aleatorii cu vehicule au încetat, potrivit autorităților, fără a avea loc o tentativă a poliției de a recâștiga controlul asupra cartierului.
Dacă acest armistițiu informal observat de trupele armate reprezintă o ușurare pentru lucrătorii angajați în operațiunile umanitare, distribuirea ajutoarelor către victimele cutremurului rămâne problematică. “S-a întâmplat să ne confruntăm cu populații frustrate și nerăbdătoare, care cauzează probleme și care blochează convoaiele”, a declarat Jerry Chandler, precizând că “ideea este de a putea ajunge cât mai repede posibil și de a deservi cât mai mulți oameni”.
Britanic, trimis la închisoare, după ce a refuzat să poarte mască
Un cetățean britanic a fost condamnat la șase săptămâni de închisoare în Singapore, după ce a refuzat de mai multe ori să respecte protocolul și să poarte mască în spații publice. Benjamin Glynn, în vârstă de 40 de ani, a fost condamnat miercuri de o curte de justiție. El a fost găsit vinovat pentru patru capete de acuzare pentru că nu a purtat masca de protecție pe când se afla într-un tren, în luna mai, și la o audiere, în iulie, la o curte superioară de justiție, dar și pentru tulburarea liniștii publice și pentru că a folosit cuvinte amenințătoare la adresa funcționarilor publici.
Miercuri, bărbatul - care s-a auto-reprezentat - a cerut Curții să renunțe la ceea ce a numit „acuzații nedrepte” și a cerut ca pașaportul să îi fie returnat pentru a se putea întoarce în Marea Britanie pentru a fi cu familia sa.
Judecătorul i-a spus că este „complet nechibzuit” în convingerea sa că este scutit de legea singaporeză de a purta masca.
Singapore este recunoscut pentru regulile stricte impuse și a mai amendat și condamnat la închisoare alte persoane pentru încălcarea regulilor impuse în contextul pandemiei. Unii cetățeni străini și-au pierdut dreptul de a lucra aici, după ce nu au respectat regulamentul.
Orașul-stat a controlat epidemia, în parte datorită impunerii restricțiilor.
În luna februarie, o curte de justiție din Singapore a condamnat la două săptămâni de închisoare un britanic după ce, aflat în carantină, s-a strecurat în afara camerei sale de hotel pentru a se întâlni cu logodnica.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
