MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Ajutoare de milioane pentru un cult religios care l-a sprijinit pe Trump
Criticii ajutorului de stat consideră că este neconstituțional să fie incluse printre beneficiari grupurile religioase, deoarece fondatorii Statelor Unite au prevăzut separarea strictă între biserică și stat
O mega-biserică din statul Texas, al cărei pastor l-a susținut activ pe președintele Donald Trump, a primit aprobarea pentru un credit nerambursabil în valoare de două până la cinci milioane de dolari, arată date guvernamentale publicate luni și preluate de Reuters.
Luna trecută, vicepreședintele Statelor Unite a ținut un discurs la un miting electoral al Primei Biserici Baptiste din Dallas. Pastorul acesteia, Robert Jeffries, a făcut parte din consiliul evanghelic al lui Trump. Biserica nu a comentat deocamdată împrumutul obținut.
Instituția respectivă este una din cele 88.400 care au primit prin Administrația pentru Întreprinderile Mici (SBA) ajutoare pentru pandemia de coronavirus în valoare totală de 7,3 miliarde de dolari; s-au calificat inclusiv teleevangheliști, menționează Reuters.
Datele publicate de Departamentul Trezoreriei Statelor Unite și de SBA identifică beneficiarii împrumuturilor mai mari de 150.000 de dolari în cadrul așa-numitului Program de Protecție a Salariilor. Cultele asigură peste un milion din cele 51,1 milioane de locuri de muncă protejate prin programul de creditare respectiv. Reuters remarcă ponderea mare a diferitelor confesiuni creștine.
Programul lansat în 3 aprilie permite firmelor mici, organizațiilor non-profit și persoanelor fizice afectate de pandemie să solicite împrumuturi nerambursabile garantate de guvern. Criticii inițiativei consideră că este neconstituțional să fie incluse în aceste categorii grupurile religioase, deoarece fondatorii Statelor Unite au prevăzut separarea strictă între biserică și stat tocmai pentru a proteja libertatea credinței. “Unul din principiile importante este că nimeni nu trebuie obligat să plătească impozite pentru a răspândi ideile religioase ale altei persoane”, a explicat Alison Gill, vicepreședinta pentru probleme juridice și politice a organizației American Atheists (Ateii Americani), care monitorizează egalitatea religioasă.
Dioceză, implicată într-un scandal legat de abuzuri sexuale
Pe lista beneficiarilor se află și firma Joyce Meyer Ministries, care este de fapt o biserică din statul Missouri a cărei contabilitate a fost anchetată de Senatul SUA în 2007-2011. Pentru aceasta s-a aprobat cea mai mare sumă care poate fi solicitată de o entitate - între cinci și zece milioane de dolari. Joyce Meyer a cooperat cu Senatul în timpul anchetei și a fost de acord să facă parte din Consiliul Evanghelic pentru Responsabilitate Financiară, reamintește agenția, care nu a reușit să obțină un punct de vedere al instituției.
Dintre cele 19 organizații religioase eligibile pentru granturi de 5-10 milioane de dolari, Life.Church Operations, organizată ca societate comercială cu răspundere limitată, și-a exprimat prin pastorul Bobby Gruenewald recunoștința că bisericile au putut primi bani. Clericul nu a precizat cât a revenit bisericii sale sau dacă va solicita să nu ramburseze creditul.
În aceeași categorie intră și Dioceza Romano-Catolică din San Bernardino, California, care și-a recunoscut public rolul într-un scandal legat de abuzuri sexuale în urmă cu câteva decenii. Un purtător de cuvânt al diocezei a declarat că diferitele entități ale acesteia au beneficiat în total de 8,5 milioane de dolari, care au fost folosiți pentru plata salariilor și a utilităților și pentru care se va solicita scutirea de rambursare.
Despre Biserica Comunității din Willow Creek, societate comercială din statul Illinois, ziarul Chicago Tribune a scris, pe baza unor documente judiciare, că a plătit 3,25 milioane de dolari pentru renunțarea la procese intentate după presupuse abuzuri sexuale asupra copiilor comise de un voluntar al bisericii. Reuters nu a reușit să obțină imediat niciun comentariu din partea firmei.
Expert ONU: Uciderea generalului Soleimani a fost arbitrară și ilegală
Uciderea lui Qassem Soleimani într-un atac cu dronă american la Bagdad în ianuarie a fost arbitrară și ilegală, dat fiind că Washingtonul nu a demonstrat că generalul iranian reprezenta un pericol imediat, consideră experta ONU în drepturile omului Agnes Callamard.
Concluzia raportului este că, în “absența unei amenințări iminente ce ar fi pus în pericol viața, modul de a acționa al Statelor Unite era ilegal” și contravine Cartei Națiunilor Unite.
Experta, care este mandatată de Consiliul Drepturilor Omului al ONU, dar nu vorbește în numele Națiunilor Unite, își va prezenta raportul joi în fața Consiliului, din care SUA s-au retras în 2018. Documentul se referă mai general la utilizarea dronelor în asasinatele țintite, dar aproape jumătate din raport privește asasinarea lui Soleimani.
La 3 ianuarie, SUA l-au ucis într-un atac cu dronă la Bagdad pe Qassem Soleimani, comandantul Forței Quds a Gardienilor Revoluției iraniene și arhitectul strategiei de influență regională a Teheranului. În același atac a fost ucis și locotenentul lui Soleimani, irakianul Abu Mehdi al-Muhandis, liderul paramilitarilor pro-Iran din țara sa.
“În lumina probelor furnizate până în prezent de Statele Unite, luarea la țintă a generalului Soleimani și moartea celor care îl însoțeau constituie un asasinat arbitrar de care Statele Unite sunt responsabile în virtutea dreptului internațional umanitar”, afirmă Agnes Callamard în raport.
Justificând ordinul de omorâre a lui Soleimani, președintele american Donald Trump a declarat după moartea acestuia că generalul, pe care l-a numit “teroristul numărul unu” al planetei, pregătea atacuri “iminente” împotriva unor diplomați și militari americani.
În raportul său, experta franceză respinge argumentul lui Donald Trump, subliniind că SUA nu au demonstrat că generalul “reprezenta o amenințare iminentă”, că nu puteau aștepta pentru a-l lovi și că nu erau în măsură să ceară “permisiunea” de a-l ucide guvernului irakian.
Potrivit expertei, Washingtonul nu a reușit să demonstreze că asasinarea lui Soleimani era “necesară”. “Nu a fost furnizată nicio probă că generalul Soleimani planifica în mod specific un atac iminent împotriva intereselor americane, mai precis în Irak, pentru care o acțiune imediată era necesară și ar fi fost justificată”, se menționează în raport. Chiar și în eventualitatea unui pericol iminent asupra intereselor SUA în Irak, “nimic nu dovedește că Irakul nu era în măsură sau nu dorea să apere forțele americane pe teritoriul său”, mai arată experta ONU în raportul său.
Estonia trimite Ucrainei pistoale pentru lupta împotriva rebelilor pro-ruși
Estonia a trimis ieri Ucrainei 2400 de pistoale Makarov, destinate armatei, pentru lupta împotriva rebelilor pro-ruși, informează dpa.
“Agresiunea continuă a Rusiei în Crimeea și în estul Ucrainei este inacceptabilă și are un impact mai larg asupra securității întregii Europe”, a comunicat ministrul estonian al apărării, Juri Luik. “Prin acest transport ne sprijinim aliatul aflat în război de șase ani”, a susținut el, adăugând că “trebuie restabilite suveranitatea și integritatea teritorială” ale Ucrainei. Pistoalele semiautomate Makarov, model sovietic, sunt o armă standard pentru armate și poliții din toată fosta URSS. Șeful înzestrării cu armament a forțelor militare estoniene, Risto Partel, a apreciat într-un comunicat că Makarov este un pistol “compact, fiabil și ușor de utilizat, care va adăuga o componentă importantă armamentului ucrainenilor”. Luptele dintre militarii ucraineni și grupările rebele din estul țării au făcut circa 13.000 de victime în ultimii șase ani. Conflictul s-a declanșat după ce președintele pro-rus Viktor Ianukovici a pierdut puterea la Kiev.
Estonia - printre alte state membre ale NATO și ale Uniunii Europene - și Ucraina au acuzat în repetate rânduri Rusia de implicare directă în conflictul ucrainean. Moscova a negat orice amestec, dar președintele rus Vladimir Putin i-a reprezentat de mai multe ori pe rebelii ucraineni la negocierile internaționale de pace.
Polonia: Primul tur al alegerilor prezidențiale nu a dus la o creștere a numărului cazurilor de COVID-19
Primul tur al alegerilor prezidențiale din Polonia, desfășurat în 28 iunie, nu a condus la o creștere vizibilă a numărului cazurilor de COVID-19, a anunțat ieri Ministerul Sănătății polonez. “După primul tur al alegerilor nu am observat o creștere a numărului de persoane infectate. Comportamentul polonezilor în timpul acestui tur de scrutin a fost extrem de responsabil”, a spus Wojciech Andrusiewicz, purtător de cuvânt al Ministerului Sănătății de la Varșovia. “Ar trebui apreciat ce s-a întâmplat la secțiile de votare. Așa ar trebui să ne comportăm în fiecare zi”, a adăugat el.
Alegerile din 28 iunie s-au desfășurat printr-un sistem mix de votare - tradițional și prin corespondență. Persoanele care s-au prezentat la secțiile de votare au trebuit să poarte măști și mănuși. Niciun candidat nu a obținut majoritatea de voturi în primul tur. În al doilea tur, programat pentru 12 iulie, se vor confrunta președintele în exercițiu Andrzej Duda, candidatul Partidului Lege și Justiție (aflat la guvernare) și candidatul Platformei Civice, Rafal Trzaskowski, primar al Varșoviei.
Până luni seară în Polonia s-au înregistrat 36.155 persoane testate pozitiv cu COVID-19 și 1.521 decese cauzate de această boală.
Indicele de mortalitate a COVID-19, mai mare în Franța în rândul populației imigrante
Creșterea indicelui de mortalitate în Franța în lunile martie și aprilie, cele mai grave din perioada crizei provocate de noul coronavirus, a fost mai pronunțată în rândul populației imigrante, mai ales a celor originari din Africa și Asia. Într-un raport publicat marți, Institutul Național de Statistică (INSEE) arată că numărul deceselor în aceste două luni a fost cu 25% mai mare decât cel înregistrat în aceeași perioadă a anului 2019 (129.000 față de 102.800 de morți).
În timp ce pentru cei născuți în Franța creșterea a fost de 22% comparativ cu anul precedent, pentru cei veniți din străinătate, creșterea a fost de 48% (reprezentând 15% dintre decese) și cu multe diferențe în funcție de țările sau regiunile de proveniență.
Astfel, creșterea a fost de 54% pentru cei născuți în țările maghrebiene, de 114% pentru cei veniți din restul Africii și de 91% pentru cei originari din Asia. Creșterea a fost mult mai moderată, 26% la sută, pentru cei originari din Spania, Italia și Portugalia, în timp ce pentru cei din restul Europei a fost de 27%, iar pentru cei veniți din America și Oceania, de 25 % la sută. Asupra motivelor care ar putea explica aceste diferențe, INSEE pune pe primul loc condițiile de trai ale acestor persoane, mai ales în termeni de locuință, de utilizare a mijloacelor de transport public sau a profesiei pe care o exercită.
În acest sens, raportul notează că cei născuți în Africa sunt cei mai expuși la contagierile la locul de muncă, urmați de cei care se locuiesc în spații mici și de cei care se deplasează mai mult cu mijloacele de transport în comun.
Emoție în Texas după confirmarea uciderii unei femei militar de origine hispanică
Dispariția și uciderea unei femei militar din Texas - un fapt divers care a emoționat America - a fost urmată de identificarea cadavrului victimei, a cărei familie dă asigurări că era hărțuită sexual în baza militară în care muncea, relatează AFP. Vanessa Guillen, de origine hispanică, nu a mai fost văzută de la 22 aprilie.
Reprezentanți ai bazei militare Fort Hood, unde muncea și unde a fost văzută ultima oară, au confirmat luni că rămășițele descoperite la 30 iunie în regiune, în centrul Texasului, sunt ale tinerei. Familia sa a declarat în mai multe rânduri că femeia militar, în vârstă de 20 de ani, era hărțuită sexual în cazarmă, ceea ce a condus la o largă simpatie populară față de victimă și reacția unor personalități.
Vanessa Guillen îl acuza pe unul dintre cei doi suspecți în uciderea acesteia, militarul Aaron Robinson, care lucra în aceeași cazarmă, de faptul că a privit-o împotriva voinței sale la duș, dă asigurări avocata familiei, Natalie Khawam. Militarul Robinson a murit miercurea trecută, în urma unei înfruntări cu poliția locală. Însărcinatul cu ancheta armatei, Damon Phelps, anunțat joi, într-o conferință de presă, că nu dispune, pentru moment, de vreo “informație credibilă” care să conforme acuzația de hărțuire sexuală.
Conducerea bazei Fort Hood a dat asigurări luni că face o chestiune de onoare de finalizarea anchetei în curs cu privire la hărțuire sexuală. Deschis de sora victimei, contul pe Instagram “găsiți-o pe Vanessa Guillen” a contribuit la mediatizarea cazului și la o mișcare de denunțare a hărțuirii sexuale în armată.
Personalități publice au luat astfel cuvântul, iar fostul vicepreședinte american Joe Biden sublinia vineri, într-un comunicat, că “le datorăm celor care poartă uniformă și familiilor lor să punem capăt hărțuirii și agresiunilor sexuale în armată și să-i facem să dea socoteală pe vinovați”.
Celălalt suspect în acest dosar, Cecily Aguilar, a fost acuzată joi de faptul că a falsificat elemente de probă. Aaron Robinson i-ar fi mărturisit lui Cecily Aguilar, fosta sa soție, faptul că ar fi ucis o femeie militar lovind-o în cap cu un ciocan. Cei doi suspecți ar fi mutilat și apoi ar fi mutat corpul lui Vanessa Guillen în apropierea bazei militare, acuză într-un comunicat Departamentul american al Justiției.
Cel puțin 50 de morți și zece dispăruți în Japonia, în urma inundațiilor
Cincizeci de persoane au murit, iar alte patru se aflau în stop cardio-respirator - o formulă folosită în Japonia pentru a desemna morți încă neconstate de un medic -, a anunat ieri un purtător de cuvânt al Guvernului nipon, Yoshihide Suga, iar alte zece persoane erau date dispărute în inundații în Japonia. Ploi puternice erau prevăzute în zilele următoare, a avertizat Agenția Meteorologică japoneză, care menținea marți a doilea cel mai importanrt de alertă în cea mai mare parte a vestului și centrului țării. “Este o cursă contracronometru”, a rezumat Yutaro Hamasaki, un oficial din regiunea Kumamoto, cea mai grav afectată de inundații începând de sâmbătă dimineața, pe Insula Kyushu. “Trebuie să accelerăm ritmul, pentru că timpul presează. Nu vom abandona”.
Premierul Shinzo Abe a anunțat dublarea efectivelor salvatorilor mobilizați - polițiști, pompieri, Paza de Coastă și membri ai Forelor japoneze de autoapărare (armata) - la 80.000.
Cursuri de apă furioase au măturat poduri și au făcut drumuri impracticabile în Kyushu, obligând salvatori să intervină doar cu bărci sau elicoptere.
Între persoanele decedate se află 14 rezidenți ai unui azil de pensionari care nu a putut să fie evacuat, în timp ce apele invadau clădirea.
Necesitatea respectării unei distanțe fizice a diminuat capacitatea de primire în centre de urgență, în contextul în care s-a recomandat evacuarea a peste 1,2 milioane de locuitori pe Kyushu. Presa locală scrie că unii locuitori au preferat să doarmă în mașini, de frică să nu se infecteze într-un refugiu.
