Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Acordul de la Paris menținut pe șine de COP24, dar fără noi ambiții

Ziarul de Vrancea
15 dec 2018 567 vizualizări

Comunitatea internațională a dotat Acordul de la Paris cu instrumente care să-i dea viață, însă fără să se angajeze să facă mai mult și mai repede împotriva încălzirii globale, în pofida urgenței și catastrofelor care se dezlănțuie în lume, relatează AFP.

În urmă cu câteva săptămâni, oamenii de știință din cadrul GIEC trăgeau un semnal de alarmă - într-o lume mai caldă cu ^2°C, obiectivul minim al pactului climatic din 2015, impacturile ar fi mult mai importante decât într-o lume mai caldă cu ^1,5°C, limita ideală a acordului.

Însă, pentru a rămâne sub ^1,5°C, este necesar să fie reduse emisiile de dioxid de carbon (CO2) cu aproape 50% până în 2030, față de nivelul din 2010, iar angajamentele actuale ale statelor anunță o lume maicaldă cu ^3°C, cu un val, între altele, de furtuni, secete și inundații.

În fața acestui avertisment, multe delegații, mai ales ale statelor insulare vulnerabile, sperau ca, la această a 24-a Conferință ONU pe tema modificărilor climatice (COP24), țările să promită să-și crească - până în 2020 - angajamentele cu privire la reducerea gazelor cu efect de seră.

Într-un context geopolitic puțin favorabil, statele au adoptat reguli care vor permite punerea în aplicare a acordului, spre marea satisfacție a delegațiilor, care au primit adoptarea acestora cu ovații în picioare.

Pregătit timp de trei ani și finalizat în aceste ultime 14 zile - și câteva nopți - în negocieri tensionate, acest ”mod de utilizare” de aproximativ 100 de pagini stabilește modalitățile de urmărire a acțiunilor la nivel național. O flexibilitate a fost acordată țărilor în curs de dezvoltare. Acest manual de utilizare ”este suficient de clar în vederea operaționalizării Acordului de la Paris și este o veste bună”, a comentat ministrul spaniol al Mediului Teresa Ribera. ”În circumstanțele actuale, să continuăm să ne construim edificiul este deja o reușită”, a adăugat ea, deși i-ar fi plăcut ”mesaje mult mai puternice” în privința ambiției. Statele ”au făcut progrese, însă ceea ce am văzut în Polonia este o lipsă fundamentală de înțelegere a crizei actuale”, apreciază Manuel Pulgar-Vidal, de la WWF, amintind că GIEC oferă doar 12 ani pentru a se acționa.

”Această lipsă de răspuns față de GIEC este șocantă”, adaugă Jennifer Morgan, de la Greenpeace. ”Nu poți să te reunești, după asta, și să spui că nu poți face mai mult!”. Hotărârea finală a COP se limitează la faptul de a ”repeta cererea de actualizare” a angajamentelor până în 2020, deka formulate în Acordul de la Paris. Ea ”insistă asupra urgenței unei ambiții sporite”, fără un calendar în acest sens.

”Tragic”

O înfruntare pe tema recunoașterii sau nu a concluziilor GIEC a dat deja tonul în toiul COP, Statele Unite, Arabia Saudită și Rusia refuzând mențiunea ”primesc favorabil” în decizia finală. Ieșite din Acordul de la Paris, dar pentru moment în continuare în el, Statele Unite și-au apărat aprig pozițiile tradiționale, subliniază observatorii, care le văd amprenta mai ales asupra regulilor cu privire la țările în curs de dezvoltare. ”Cel mai mare poluator din istorie și cel mai mare producător actual de petrol le spune țărilor în curs de dezvoltare «aveți aceleași responsabilități ca noi», blocând totodată progrese cu privire la transferuri de tehnologie necesare și susținerea financiară”, a denunțat Meena Raman, de la ONG-ul Third World Network.

În fața ”golului” lăsat de viitoarea plecare americană, ”China a trecut la viteza superioară”, a declarat ministrul canadian al Mediului Catherine McKenna, apreciind că chinezii au dat dovadă de ”flexibilitate”.

În ceea ce privește Polonia, al cărei președinte și-a apărat cu ghearele industria cărbunelui în cadrul acestei COP, ea nu a fost cruțată. ”Indiferent că este vorba despre perversitatea folosirii acestei reuniuni drept un târg comercial pro-cărbune (...) ori lipsa de interes față de concluzii ambițioase, nu ne vom aminti de ei cu tandrețe”, a rezumat Mohamed Adow, de la ONG-ul Christian Aid.

Finanțarea politicilor în domeniul luptei împotriva modificărilor climatice este cealaltă îngrijorare a țărilor sărace, mai ales cu privire la modul în care se vor organiza fondurile promise de Nord începând din 2025.

În contextul în care țările din Nord au promis să-și crească ajutoarele în lupta împotriva modificărilor climatice la 100 de miliarde de dolari pe an până în 2020, câteva țări, ca Germania, au anunțat noi contribuții, și anume la Fondul Verde. Iar banca Mondială (BM) a promis 200 de miliarde de dolari în perioada 2021-2025. ”Însă este clar că va fi necesar să se meargă mai departe și să se facă mai multe anunțuri concrete, pentru a convinge țările în curs de dezvoltare că vor fi susținute în eforturile lor către tranziția către un nivel scăzut de carbon”, subliniază David Levai, de la Institutul de relații internaționale (Iddri).

Mai neașteptat este faptul că regulile mecanismelor de schimb de cote de emisii de carbon au blocat, timp de câteva ore, sâmbătă, încheierea lucrărilor, o contestare condusă de Brazilia. Nucleul acestui subiect foarte tehnic, dar care trebuie să împiedice ca reducerile de emisii de carbon să fie numărate de două ori, a fost retras din textul adoptat. Acest lucru l-a indignat puternic pe un observator veteran al negocierilor. ”Această Conferință a fost întârziată de Brazilia, în contextul în care ea ar fi trebuit să fie întârziată de micile insule! Este tragic”. Însă, așa cum sublinia fatalist premierul Fidji Frank Bainimarama, președintele COP23, insula cu mai puțin de un milion de locutitori nu poate ”să amenințe sau să forțeze pe cineva să facă ce vrem noi”.

Bătrânii spanioli ies în stradă pentru “pensii demne”

Pensia medie în țara iberică este de 1.106 euro pe lună

Pensionari spanioli și-au multiplicat manifestațiile în numeroase orașe în țară, cerând o recalculare a pensiilor și îndemnând la ocuparea drumurilor, după modelul ”vestelor galbene” în Franța, relatează AFP. Coordonarea de stat pentru apărarea sistemului public de pensii (COESPE) și alte colective au îndemnat la manifestații într-o sută de muncipalități, pentru a reclama ”pensii demne”. Pe Gran Via, principalul bulevard de la Madrid, mii de pensionari au cerut, sâmbătă seara, ca pensiile să nu fie mai mici de 1.080 de euro pe lună.

”Azi, mulți dintre copiii mei emancipați primesc un ajutor din partea mea, deși am o pensie sub 900 de euro”, declara o fostă șoferiță de taxi, Mari Carmen Velarde, în vârstă de 73 de ani. ”Fiica mea este plătită cu 500 de euro pentru un serviciu după-amiaza și plătește 450 de euro chirie, așa că atunci când fac cumpărături cumpăr pentru doi și locuiesc împreună cu unul dintre fiii mei”, spune ea. ”Aș vrea ca spaniolii să fie mai revoluționari, ca francezii, însă fără agresivitate. Mi-aș pune vesta galbenă, dar fără să sparg vreo vitrină”, dă asigurări această pensionară.

Mulți dintre acești manifestanți vor să le amintească politicienilor că nouă milioane de pensionari spanioli au o mare putere electorală. Guvernul socialistului Pedro Sanchez, aflat la putere din iunie, este minoritar în Parlament, iar alegeri legislative sunt prevăzute în 2019.

Potrivit ministrului spaniol al Muncii, pensia medie a atins în noiembrie 1.106 euro pe lună, o creștere cu 3,4% față de anul trecut. Însă, ”aici sunt peste trei milioane de pensionari care primesc mai puțin de 400 de euro pe lună, iar de aceea noi reclamăm o pensie minimă de 1.080 de euro pe lună”, afirmă un fost muncitor în construcții, Angel Luis Parra, în vârstă de 62 de ani, care purta o banderolă a Sindicatului Co-Bas, clamând ”ca în Franța, lupta este în stradă”.

Fostul muncitor insistă asupra importanței schimbării condițiilor de muncă ale tinerilor. "Pedro Sanchez nu și-a respectat promisiunea de a abroga reforma dreptului muncii (din 2012), iar drama, în Spania, astăzi, este că oamenii au contracte pe perioadă parțială cu salarii mizerabile”, denunță el.

"Chalecos amarillos" (”veste galbene”) autoproclamate i-au îndemnat pe pensionari să se mobilizeze, prin intermediul unui cont pe Twitter deschis în decembrie. Însă aceste ”veste galbene” erau mai degrabă rare în coloană sau erau purtate de activiști care dau asigurări că le poartă de ani de zile.

 

Marea Britanie: Un iranian a scăpat de deportare după ce a violat o minoră pentru că s-a convertit la creștinism

 

Un solicitant de azil iranian care a violat o adolescentă a scăpat de deportare din Marea Britanie deși judecătorul și-a dat seama că s-a convertit la creștinism doar pentru a păcăli sistemul judiciar, scrie Telegraph. Bărbatul de 38 de ani, venit în Marea Britanie în 2006, a fost condamnat la 5 ani de închisoare, după ce a violat , în 2012, o fată de 17 ani. Dar, după ce a fost eliberat din penitenciar, un judecător a decis că faptul că pretinde că a devenit creștin înseamnă că deportarea ar fi o încălcare a drepturilor omului. Instanța, deși a înțeles că el s-a convertit religios pentru a evita deportarea, a hotărât că cele 850 de postări pe Twitter cu citate din Biblie și din teologia creștină l-ar expune riscului la persecuție dacă este trimis înapoi în Iran. Judecătorul de la tribunalul pentru imigrație a spus că nu contează dacă trecerea lui la creștinism este sinceră sau nu, pentru că autoritățile iraniene tot vor putea să vadă tweet-urile lui pro-creștine.

 

Scriitorul Michel Houellebecq l-a lăudat pe Donald Trump

 

"Donald Trump este unul dintre cei mai buni președinți amerciani pe care i-am văzut vreodată", a afirmat provocatorul scriitor francez Michel Houellebecq în revista Harper's, lăudând în special meritul președintelui de a pune capăt imperialismului american. Pentru scriitorul francez obișnuit să cultive controversa, politica de dezangajament internațional începută de Barack Obama și amplificată de Donald Trump este "o foarte bună veste pentru restul lumii".  "Americanii ne lasă în pace. Ne lasă să existăm", scrie Houellebecq în acest articol, în care se declară fericit că Statele Unite au încetat "să își răspândească" în străinătate valorile, după părerea lui contestabile, precum democrația și libertatea presei.  În materie de comerț internațional, "Trump aduce o doză sănătoasă de aer proaspăt", estimează premiatul cu Goncourt pe 2010, al cărui viitor roman va apărea în ianuarie, primul după "Soumission" (2015). Aceasta din urmă a generat serioase polemici când a apărut în aceeași zi cu atentatele de la redacția săptămânalului de satiră Charlie Hebdo din Paris, în ianuarie 2015.

Donald Trump nu consideră că liberul-schimb mondializat ar fi, în sine, panaceul progresului uman, "el rupe tratatele și acordurile atunci când crede că nu trebuie semnate, și are dreptate".  Potrivit scriitorului, miliardarul republican "a fost ales pentru a apăra interesele muncitorilor americani și el apără interesele muncitorilor americani. Am fi vrut să vedem acest gen de atitudine în Franța mai des în cursul ultimilor 50 de ani".  Scriitorul francez, printre cei mai cunoscuți în străinătate, este de asemenea de acord cu ostilitatea lui Trump față de Uniunea Europeană și parti-pris-ul pentru Brexit: europenii nu au "nici valori comune, nici interese comune", "Europa nu există", "este o idee stupidă care s-a transformat în coșmar".  Și dacă Trump se proclamă "naționalist", în detrimentul democraților care văd în atitudinea lui manifestări de extremă-dreapta, Michel Houellebecq se identifică și cu acest termen. "Naționaliștii pot discuta între ei, în timp ce, în mod bizar, asta nu le prea reușește internaționaliștilor", spune el, estimând totuși că, "pe plan personal, (Trump, n.r) este, bineînțeles, destul de respingător", în special pentru "că și-a bătut joc de persoanele cu handicap" în timpul unui miting electoral la sfârșitul anului 2015.

Vladimir Putin a pus gând rău muzicii rap

Alarmat de popularitatea tot mai mare a muzicii rap printre tinerii ruși, președintele Vladimir Putin și-ar dori s-o controleze. Putin s-a întâlnit sâmbătă la Strasbourg cu mai mulți consilieri pe probleme de cultură. El s-a arătat îngrijorat că rapul promovează consumul de droguri, care ar putea duce la “degradarea națiunii”. Putin a cerut crearea unor mijloace de a controla această muzică, în loc de a o interzice.

Comentariile lui vin în contextul în care rapperii ruși se declară cenzurați de autorități. Numeroase concerte sunt anulate, iar clipurile lor de pe internet sunt cenzurate. În noiembrie, un rapper a primit 12 zile de închisoare pentru apologia canibalismului, după ce a făcut aluzie la mumia lui Lenin.

Rusia va crește la 21 de ani vârsta legală pentru consumul de alcool

Ministerul Sănătății din Rusia pregătește un proiect de lege pentru majorarea vârstei legale de la care se permite consumul de alcool de la 18 la 21 de ani, scrie Interfax. În septembrie, viepremierul Tatyana Golikova a anunțat că ministerul Sănătății va propune creșterea vârstei de la care permite consumul de alcool până în februarie 2019, măsura fiind parte a unui proiect național de îmbunătățire a sănătății populației până în 2024. ”La o vârstă mai mică, alcoolul nu afectează numai sănătatea, ci și comportamentul, inclusiv obișnuința de a bea ce se va manifesta în viitor”, a explicat un purtător de cuvânt al ministerului.

Statisticile oficiale susțin că, în Rusia, consumul de alcool a scăzut cu o treime între 2009 și 2016. Autoritatea pentru drepturile consumatorilor, Rospotrebnadzor, spune că această scădere s-ar datora legilor privind prețurile minime, interdicției de a face reclamă și restricțiile la vânzările de alcool.

 

Xxxxxxxxxx

 

Doar o mie de ”veste galbene” la Paris

 

La manifestația ”vestelor galbene” de sâmbătă, la Paris, au participat doar aproximativ 1.000 de persoane, a anunțat Prefectura Poliției (PP) a Parisului, relatează AFP. Aceasta este ”o mobilizare mai slabă” și totodată ”o mobilizare a spărgătorilor mai slabă”, a declarat o purtătoare de cuvânt a PP, Johanna Primevert, precizând că ”polițiștii rămân mobilizați”.

Potrivit PP, 59 de persoane au fost reținute. În urmă cu o săptămână, până la momentul acestor declarații se efectuaseră 480 de rețineri și 211 de arestări preventive.

 

Xxxxxxxxx

 

Legea Obamacare, neconstituțională, hotărăște un judecător

 

Un judecător federal din Texas a stabilit că Affordable Care Act, sistemul de sănătate american cunoscut sub numele de "Obamacare", este anticonstituțional, din cauza unei dispoziții care obligă cetățenii americani să subscrie la o asigurare de sănătate, relatează Reuters. Judecătorul Reed O'Connor de la tribunalul districtual de la Forth Worth, la vest de Dallas, a dat dreptate unei coaliții de 20 de state, potrivit cărora Obamacare este caducă de la reforma fiscală de mare amploare din 2017, care suprimă amenzile pe care le au de plătit persoane fizice care nu subscriu la o a sigurare de sănătate.

Această hotărâre urmează să fie contestată în justiția federală, iar cazul poate ajunge la Curtea Supremă. Coaliția care contestă validitatea juridică a Obamacare este condusă de către doi procurori republicani, ”Attorney General” din Texas Ken Paxton și Brad Schimel din Wisconsin.

După adoptarea legii, în 2010, menită să ofere o asigurare pe caz de boală americanilor care nu aveau una din cauza sărăciei, republicanii și-au multiplicat criticile la adresa Obamacare, iar Donald Trump a făcut din abrogarea acestei reforme-far a predecesorului său democrat Barack Obama unul dintre marile obiective ale mandatului său. Potrivit judecătorului O'Connor, obligația asigurării ar constitui o parte ”esențială” a Obamacare și suprimarea amenzilor din cauza nedeținerii unei asigurări de sănătate fac întreaga lege anticonstituțională.

Legea va rămâne în vigoare până când se va pronunța Curtea Supremă, a declarat o purtătoare de cuvânt a Casei Albe, Sarah Sanders, care a adăugat că se așteaptă să fie sesizată cea mai înaltă jurisdicție a Statelor Unite.

Donald Trump a salutat hotărârea, pronunțată vineri.

Aproape 12 milioane de cetățeni americani au subscris la o asigurare de sănătate, în 2018, în cadrul Obamacare, potrivit datelor guvernamentale comunicate în aprilie.

 

Xxxxxxxxxxxxxxxxx

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.