MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: În ce lideri internaționali au încredere românii?
Barometru INSCOP - Emmanuel Macron, primul loc în topul încrederii românilor, Donald Trump, primul ca notorietate. Maia Sandu, a doua ca încredere şi a treia ca notorietate
Preşedintele Franţei Emmanuel Macron este pe primul loc în topul încrederii românilor, în timp ce topul notorietăţii este condus de preşedintele SUA, Donald Trump. Preşedintele Republicii Moldova Maia Sandu este pe poziţia a doua în topul încrederii şi pe cea de a treia în cel al notorietăţii, conform Barometrului realizat de INSCOP Research. Emmanuel Macron conduce în topul încrederii în liderii internaţionali, 32.9% dintre respondenţi declarând că au foarte multă (9.6%) şi destul de multă încredere (23.3%) în preşedintele francez. Clasamentul continuă cu Maia Sandu cu un capital de încredere de 28.6% încredere (respectiv încredere foarte multă 11.5% şi 17.1% încredere destul de multă), Donald Trump cu 24.8% încredere (respectiv încredere foarte multă 10.1% şi 14.7% încredere destul de multă), Ursula von der Leyen cu 23.7% (respectiv încredere foarte multă 4.7% şi 19% încredere destul de multă) şi cu cancelarul german Friedrich Merz cu 20.9% (respectiv încredere foarte multă 4.8% şi 16.1% încredere destul de multă). La capitolul "Notorietate", primul loc îi revine preşedintelui SUA Donald Trump, cu 97,3%, urmat de Emmanuel Macron - 88,8%, de Maia Sandu - 86,2%, Ursula von der Leyen - 82,9%, Friedrich Merz - 53,2%.
Emmanuel Macron
9.6% dintre cei intervievaţi menţionează că au foarte multă încredere în Emmanuel Macron, în timp ce 23.3% au destul de multă, 19.8% destul de puţină şi 33.5% foarte puţină sau deloc. 2.5% nu ştiu sau nu răspund. Au cea mai multă încredere în preşedintele francez: votanţii PNL şi USR, tinerii sub 30 de ani, cei cu educaţie superioară, locuitorii din Bucureşti şi din urbanul mare. Votanţii PSD şi AUR, persoanele între 30 şi 59 de ani, locuitorii din urbanul mic şi angajaţii din sectorul public sunt categoriile de populaţie care au cea mai puţină încredere în Emmanuel Macron.
Maia Sandu
11.5% dintre respondenţi afirmă că au foarte multă încredere în Maia Sandu. 17.1% spun că au destul de multă încredere, 16.5% destul de puţină, iar 37.2% foarte puţină sau deloc. Ponderea non-răspunsurilor este de 3.9%. Au încredere în preşedinta Republicii Moldova într-o proporţie mai mare decât restul populaţiei: votanţii PNL şi USR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educaţie superioară, locuitorii din Bucureşti şi din urbanul mare. Votanţii PSD şi AUR, persoanele între 30 şi 59 de ani, cei cu educaţie primară, locuitorii din urbanul mic şi din mediul rural şi angajaţii la stat au cea mai puţină încredere în Maia Sandu.
Donald Trump
10.1% dintre participanţii la sondaj au foarte multă încredere în Donald Trump. 14.7% au destul de multă încredere, 24.5% destul de puţină, iar 46.4% foarte puţină sau deloc. 1.6% nu ştiu sau nu răspund. Au încredere în preşedintele american într-o proporţie mai mare decât restul populaţiei: votanţii PSD şi AUR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educaţie superioară. Votanţii PNL şi USR, persoanele între 30 şi 44 de ani, cei cu educaţie superioară, locuitorii din Bucureşti şi din urbanul mic au cea mai puţină încredere în Donald Trump.
Ursula von der Leyen
Întrebaţi câtă încredere au în Ursula von der Leyen, 4.7% dintre cei intervievaţi spun că au foarte multă, 19% destul de multă, 16.5% destul de puţină, iar 40.8% foarte puţină sau deloc. Ponderea non-răspunsurilor este de 2%. Votanţii PNL şi USR, persoanele cu educaţie superioară, locuitorii din Bucureşti şi din urbanul mare şi angajaţii la stat tind să aibă cea mai multă încredere în Ursula von der Leyen. Au puţină încredere sau deloc în şefa Comisiei Europene într-o măsură mai mare decât restul populaţiei: votanţii PSD şi AUR, persoanele de peste 45 de ani, cei cu educaţie medie.
Friedrich Merz
4.8% dintre participanţii la sondaj declară că au foarte multă încredere în Friedrich Merz. 16.1% au destul de multă încredere, 10.2% destul de puţină, iar 16.7% foarte puţină sau deloc. 5.3% nu ştiu sau nu răspund. Au încredere în cancelarul german într-o proporţie mai mare decât restul populaţiei: votanţii PNL şi USR, bărbaţii, cei cu educaţie superioară, locuitorii din Bucureşti şi din urbanul mare, angajaţii din sectorul public.
Votanţii PSD şi AUR au cea mai puţină încredere în Friedrich Merz.
Datele cercetării au fost culese în perioada 14-21 aprilie 2026 prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu, aleator, fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ±3%, la un grad de încredere de 95%.
Secretarul Marco Rubio va ajunge în China ocolind interdicțiile printr-un tertip
Secretarul de Stat american Marco Rubio se duce la Beijing alături de Donald Trump, în pofida faptului că este vizat de sancţiuni în China, un obstacol diplomatic ocolit printr-o transliterare a numelui său, relatează AFP. Marco Rubio, de origine cubaneză - şi un opozant aprig al comunismului -, a jucat un rol-cheie, în calitate de senator, în adoptarea unor sancţiuni impuse Chinei, în legătură cu presupusa recurgere la munca forţată a uigurilor, o minoritate musulmană. El a fost de asemenea foarte critic faţă de represiunea Beijingului la Hong Kong. Din cauza acestor poziţii ferme în domeniul drepturilor omului, el a fost sancţionat, la acea vreme - în două rânduri - de către China - şi anume prin interdicţia de a intra pe teritoriul chinez. Însă, cu puţin înainte de intrarea sa în funcţia de secretar de Stat, în ianuarie 2025, Guvernul şi presa oficială chineză au început să folosească alt caracter - "lu" - al primei silabe a numelui său de familie, care în mandarină se scrie "Lu Bi Ao" (în versiunea fără accent). Doar accentul de pe litera "u" se schimbă. Doi diplomaţi declară că această schimbare se explică prin faptul că el este vizat de sancţiuni în fosta ortografie a numelui său. Ambasada Chinei, contactată de AFP, nu a răspuns imediat. Un oficial de la Departamentul de Stat, întrebat despre acest lucru, s-a limitat să confirme că Marco Rubio îl însoţeşte pe Donald Trump în China. El a fost văzut urcând, marţi, la bordul aeronavei prezidenţiale Air Force One. Marco Rubio s-a aliniat liniei lui Donald Trump după ce a preluat funcţia de secretar de Stat. Preşedintele republican îl prezintă pe omologul său chinez Xi Jinping drept un prieten, privilegiază o consolidare a relaţiilor comerciale şi împinge în plan secund problemele drepturilor omului. Anul trecut, Marco Rubio a dat însă asigurări Taiwanului că administraţia Trump nu va negocia viitorul acestei insule în cadrul unui acord comercial cu Beijingul. Actualul Guvern din Taiwan consideră insula drept o ţară suverană, însă China o revendică drept parte integrantă a teritoriului chinez.
Nicuşor Dan: Evident că România îşi doreşte oricât de mulţi soldaţi americani
Preşedintele Nicuşor Dan a declarat că în mod evident România îşi doreşte oricât de mulţi soldaţi americani şi suntem cam la 1.500 în momentul acesta, însă, în niciun fel de atitudine incorectă faţă de partenerii noştri europeni, el arătând că este o decizie care ţine strict de SUA. "Evident că România îşi doreşte oricât de mulţi soldaţi americani. Suntem cam la 1.500 în momentul acesta, după episodul de acum o lună şi jumătate. Avem baza militară de la Mihail Kogălniceanu, care este o investiţie etapizată, de 4 miliarde de euro, care a început şi care se va desfăşura în anii următori, însă, în niciun fel de atitudine incorectă faţă de partenerii noştri europeni", a spus preşedintele Nicuşor Dan, în declaraţiile comune cu preşedintele Poloniei, la Palatul Cotroceni. Şeful statului a ţinut să precizeze că "este o decizie care ţine strict de Statele Unite ale Americii". "În măsura în care domniile lor vor considera că pentru apărarea colectivă, pentru apărarea NATO, România este o gazdă bună, vom fi foarte fericiţi să o facem", a subliniat şeful statului.
Şeful Agenţeii americane a Medicamentului FDA, Marty Makary, demisionează
Directorul Agenţiei americane a Medicamentului (FDA) Marty Makary, criticat de ambele tabere politice din cauza modului în care a gestionat mai multe dosare sensibile, ”va pleca”, a anunţat preşedintele american Donald Trump, relatează AFP. Presa americană scrie că acest chirurg, directorul FDA de un pic mai mult de un an, şi-a prezentat demisia, pe fondul unor zvonuri potrivit cărora preşedintele american se pregătea să-l demită. "El va pleca, adjunctul său va prelua temporar, până când vom găsi pe cineva", a declarat marţi presei Donald Trump. "Marty este un tip formidabil, dar va trece la altceva", a adăugat el. În ultimele luni, Marty Makary a înfuriat ambele tabere politice, dar şi lideri din sectorul sănătăţii şi aliaţi ai preşedintelui Donald Trump, inclusiv activişti împotriva avortului şi reprezentanţi ai lobby-ului tutunului. El a luat măsuri controversate la conducerea FDA, o instituţie puternică, însărcinată să reglementeze vaccinurile, medicamentele, dar şi produsele alimentare, prin lansarea unei revizuiri a procedurilor de aprobare a vaccinurilor şi o reexaminare a siguranţei mifepristonei - o pilulă folosită în majoritatea avorturilor în Statele Unite. În pofida faptului că reexaminarea mifepristonei era cerută de către tabăra împotriva avortului, Marty Makary s-a trezit în conflict cu aceşti aleşi şi asociaţii, din cauza unor dezvăluiri de presă potrivit cărora tărăgăna această analiză. Una dintre principalele organizaţii împotriva avortului din Statele Unite, SBA Pro-Life, îi cerea lui Donald Trump să-l destituie de mai multe zile.
Mirabela Grădinaru şi Olena Zelenska, întâlnire la Palatul Cotroceni
Partenera preşedintelui Nicuşor Dan, Mirabela Grădinaru, a primit-o, miercuri, la Palatul Cotroceni, pe soţia preşedintelui Volodimir Zelenski, Olena. "Administraţia Prezidenţială vă informează că miercuri, 13 mai 2026, doamna Mirabela Grădinaru o va primi pe Prima Doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska, pentru o întâlnire la Palatul Cotroceni", anunţă, marţi, Administraţia Prezidenţială. Partenerii lor - Nicuşor Dan şi Volodîmîr Zelenski – au luat parte, miercuri, la al 11-lea Summit al Formatului Bucureşti 9 (B9), cu participarea statelor nordice, SUA şi Ucrainei. Summitul va include o sesiune plenară şi un dejun de lucru. La finalul reuniunii, liderii vor adopta o Declaraţie Comună. La Bucureşti vor fi prezente 16 delegaţii străine la nivel de şef de stat, de guvern sau reprezentanţi guvernamentali:
Ilie Bolojan, întrevedere cu ministrul norvegian de Externe, Espen Barth Eide
Prim-ministrul interimar Ilie Bolojan l-a primit pe ministrul Afacerilor Externe din Norvegia, Espen Barth Eide, şeful Executivului apreciind, în cadrul întrevederii, contribuţia importantă a Norvegiei la consolidarea securităţii Flancului Estic şi a regiunii Mării Negre şi cooperarea în NATO. Premierul a salutat semnarea, la Palatul Victoria, a Memorandumurilor de Înţelegere pentru implementarea Mecanismului Financiar al Spaţiului Economic European şi a Mecanismului Financiar Norvegian (2021-2028), cu o alocare de aproximativ 600 de milioane euro, şi a apreciat contribuţia acestora, prin proiectele concrete derulate, la dezvoltarea comunităţilor locale din România, arată Guvernul, într-un comunicat de presă. De asemenea, Bolojan a evidenţiat trendul ascendent al cooperării economice dintre România şi Norvegia, cu schimburi comerciale de peste un miliard de euro în 2025, şi interesul de a extinde această cooperare în mai multe domenii.
Israelul se teme că Trump va încheia un ”acord nefavorabil” cu Iranul
Israelul este îngrijorat că preşedintele american Donald Trump ar putea încheia un acord cu Iranul înainte de a aborda unele dintre problemele-cheie care au determinat cele două ţări să declanşeze războiul, au declarat pentru CNN mai multe surse israeliene. Un acord care lasă programul nuclear al Teheranului parţial intact, ocolind în acelaşi timp probleme precum rachetele balistice şi sprijinul acordat grupărilor proxy regionale, ar determina Israelul să considere războiul ca fiind incomplet, au spus sursele. "Principala preocupare este că Trump se va sătura de negocieri şi va încheia un acord - orice acord - cu concesii de ultim moment", a spus o sursă israeliană. Deşi oficialii americani au asigurat Israelul că problema stocului de uraniu puternic îmbogăţit al Iranului va fi abordată, sursa a spus că excluderea aparentă a rachetelor balistice şi a reţelei de proxy-uri a Teheranului din negocieri "este o problemă majoră". Iranul a lansat peste 1.000 de rachete balistice asupra Israelului şi a statelor arabe din Golf în timpul războiului, precum şi rafale de drone.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
.GIF)
