MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Afirmaţia unora că România este „suprataxată'' este neavenită
Afirmația îi aparține academicianul Daniel Dăianu, fost ministru de Finanțe
Afirmaţia unora că România este ''suprataxată'' este neavenită, se arată în introducerea Raportului de analiză a convergenţei "România - Zona Euro Monitor" nr.16/2024 - "UE: provocări uriaşe şi constrângeri financiare tot mai severe", în care se menţionează că există o rezistenţă mare la corectarea deficitului bugetar, întrucât aceasta echivalează cu o diminuare a absorbţiei interne, a consumului, a unor venituri. "Dat fiind că ajustarea bugetului public nu se poate face numai pe parte de cheltuieli şi având în vedere presiuni viitoare pe bugetul public (apărare, educaţie, sănătate publică, etc.), creşterea de venituri bugetare este absolut necesară. Această creştere nu se poate rezuma la o colectare de taxe şi impozite mai bună, ci reclamă şi schimbări în regimul fiscal. Nivelul extrem de scăzut al veniturilor fiscale (26-27 la sută din PIB, inclusiv contribuţii) este rezultat şi al unui regim fiscal ce a favorizat evaziunea şi evitarea plăţilor de taxe şi impozite (tax avoidance); a favorizat practici rele ca includerea de cheltuieli personale în cheltuielile firmelor, plata de salarii la negru. Au fost comise greşeli flagrante în regimul fiscal cu ani în urmă, când reduceri de TVA au condus la diminuare de venituri fiscale de circa 4% din PIB. De aici creşterea contribuţiilor sociale pentru a se compensa pierderea de venituri. Un rezultat este că munca a devenit relativ suprataxată faţă de capital. Afirmaţia unora că România este "suprataxată" este neavenită. Există însă o rezistenţă mare la corectarea deficitului bugetar, întrucât aceasta echivalează cu o diminuare a absorbţiei interne, a consumului, a unor venituri. Fapt este că bugetul public se împrumută prea mult, că deficitul de cont curent este prea mare (în jur de 7% din PIB) şi are finanţare prin împrumuturi externe în jur de 50%", se arată în Raport. Autorul menţionează că România a intrat sub incidenţa procedurii de deficit excesiv (PDE) în 2020, după ce fusese avertizată că trebuie să corecteze un deficit structural ce depăşise 4% din PIB. În 2020, din cauza efectelor Pandemiei, deficitul a trecut de 9% din PIB, iar în anii următori (2021 şi 2022) deficitul a scăzut la circa 7,2 şi respectiv 6,3% din PIB - conform metodologiei ESA (pe angajamente). În 2023 deficitul măsurat de CE a fost în jur de 6,6%, cel cash fiind de 5,7%, acesta din urmă fiind mai puţin relevant întrucât a inclus amânări la plată şi neefectuarea unor cheltuieli de capital. Consiliul Fiscal (CF), în analiza draftului de buget (din decembrie 2023) a considerat că ţinta programată de Guvern nu este plauzibilă şi a anticipat un deficit probabil în jur de 6,4% din PIB. Pentru anul acesta, în prognoza de primăvară CE vede deficitul bugetar la 6,9% din PIB. La jumătatea acestui an, deficitul bugetar a fost de 3,6% din PIB. CF a examinat execuţia bugetară şi vede acum deficitul la peste 7% din PIB în 2024. În execuţia bugetară sunt venituri nominale mai mari, în timp ce cheltuielile au mers prea repede.
Cât vor plăti consumatorii finali pentru gazele naturale
u Asociaţia Energia Inteligentă: Evoluţiile bursiere arată tendinţe de creştere a preţului la gaze, consumatorul final va achita cu până la 0,5% preţuri mai mari până la 31 martie 2025 şi cu până la 26% mai mari după 1 aprilie 2025
Evoluţiile bursiere arată tendinţe de creştere a preţului la gaze, care se vor transpune în creşteri de preţ la consumatorul final, care va achita faţă de preţul plătit acum cu până la 0,5% preţuri mai mari până la data de 31 martie 2025 şi cu până la 26% mai mari după 1 aprilie 2025, arată o analiză a Asociaţiei Energia Inteligentă. ”Evoluţiile bursiere arată tendinţe de creştere a preţului la gaze, care se vor transpune în creşteri de preţ la consumatorul final, care va achita faţă de preţul plătit acum cu până la 0,5% preţuri mai mari până la data de 31 martie 2025 şi cu până la 26% mai mari după 1 aprilie 2025”, arată Asociaţia. În ultimele două săptămâni, preţul gazelor naturale pe fondul evoluţiei conflinctului dintre Rusia şi Ucraina a crescut de la:
32,637 euro/MWh la 40,396 euro/MWh pe bursa din Olanda – o creştere cu 23,7%
33,727 euro/MWh la 41,306 euro/MWh pe bursa din Viena – o creştere cu 22,4%
29,17 euro/MWh (145 lei/MWh) la 36,21 euro/MWh (180,024 lei/MWh)– o creştere cu 24%
Cotaţiile pentru trimestrul IV sunt de 42 euro/MWh pe bursa de gaze din Olanda şi de 200 lei/MWh (40,24 euro/MWh) pe Bursa Română de Mărfuri. În acelaşi timp există analişti care vorbesc ca preţul gazelor în iarnă să reatingă pe bursa din Olanda, preţul din iarna 2023-2024, respectiv 50-55 euro/MWh. Având în vedere că preţul gazelor de pe piaţa din România urmăreşte evoluţia preţului de pe bursa din Olanda, un preţ de tranzacţionare în iarnă în România este posibil să fie la un nivel de 250 – 275 lei/MWh.
Astfel având în vedere următoarele:
Tariful de transport gaze naturale este de circa 18 lei/MWh,
Tariful de distribuţie gaze naturale pentru Bucureşti este de 60,92 lei/MWh,
15-20% din gazele consumate într un an sunt din depozitele de înmagazinare, care au costuri cu circa 10% mai mari. ”Estimăm că preţul gazelor naturale furnizate la consumatorul final în iarnă va fi de cca 331,91 – 391,41 lei/MWh, din care consumatorul casnic va achita efectiv preţul plafonat de 310 lei/MWh cu TVA, urmând ca statul să compenseze diferenţa de 21,91 – 81,41 lei/MWh către furnizor”, mai arată asociaţia. Având în vedere că pe factura lunii iunie 2024, preţul achitat de consumatorii casnici din Bucureşti a fost de cca 309 lei/MWh cu TVA, asociaţia preconizează o creştere de preţ de circa 7,5% - 26,7%, din care statul va compensa 7% - 26,2%.
România a exportat, în primele 4 luni din 2024, cereale în sumă de 1,22 miliarde euro
România a exportat, în primele patru luni din 2024, cereale şi preparate pe bază de cereale în sumă de 1,22 miliarde euro, cu 17,3% mai puţin comparativ cu perioada similară a anului anterior, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică. În perioada menţionată, importurile de cereale şi preparate pe bază de cereale au totalizat 531,3 milioane euro (minus 21,2% comparativ cu primele patru luni din 2023), rezultând un excedent pe acest segment de 688,7 milioane euro. Potrivit INS, în perioada ianuarie-aprilie 2024, România a exportat grâu şi meslin în valoare de 486,09 milioane euro şi porumb în sumă de 481,652 milioane euro.
TAROM menţine suspendarea zborurilor către Tel Aviv, Amman şi Beirut
Compania TAROM menţine suspendarea pentru zborurile către şi dinspre Tel Aviv, Amman şi Beirut până la data de 16 august 2024, inclusiv, a anunţat operatorul aerian naţional, luni seara, printr-un comunicat. Compania a suspendat temporar, din 6 august, zborurile către aceste destinaţii în urma alertelor de călătorie emise de către autorităţi, a evoluţiilor recente din zona Orientului Mijlociu şi a deteriorării contextului de securitate din regiune. "Compania urmăreşte evoluţia situaţiei şi informările autorităţilor şi va reveni cu informaţii actualizate referitoare la zboruri. TAROM recomandă tuturor pasagerilor să urmărească comunicările oficiale pentru cele mai recente actualizări şi să contacteze compania pentru reprogramarea călătoriei la o dată ulterioară. De asemenea, pasagerii au opţiunea de a solicita rambursarea contravalorii biletului de avion", se precizează în anunţul operatorului aerian. Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române - TAROM a fost înfiinţată în anul 1954 şi îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea Ministerului Transporturilor, fiind membră a Alianţei SkyTeam din 25 iunie 2010. Transportatorul Naţional al României deţine o flotă de 18 aeronave şi are în portofoliul său un număr de 70 de destinaţii operate cu aeronave proprii sau deservite de partenerii săi code share. Din anul 1993, TAROM este companie membră a Asociaţiei Internaţionale a Transportatorilor Aerieni (IATA).
Fraudă de 650 de milioane de dolari cu criptomonede
u SEC dă în judecată compania de criptomonede NovaTech
Comisia pentru bursă şi valori mobiliare (SEC) din SUA a dat luni în judecată compania de criptomonede NovaTech şi pe cofondatorii săi căsătoriţi, declarând că au strâns în mod fraudulos peste 650 de milioane de dolari de la peste 200.000 de investitori din întreaga lume, inclusiv mulţi haitieni americani, transmite Reuters. NovaTech şi cofondatorii Cynthia şi Eddy Petion ar fi promis investitorilor că banii lor vor fi în siguranţă, Cynthia Petion asigurând că vor avea ”profit din prima zi”. SEC a spus că cei doi au folosit în schimb banii noi în principal pentru a rambursa bani investitorilor anteriori şi pentru a plăti comisioane promotorilor, în timp ce au atras milioane de dolari pentru ei înşişi. Schema a durat patru ani, până la colapsul NovaTech din mai 2023. Procesul înregistrat luni, la tribunalul federal din Miami, a venit la două luni după ce procurorul general din New York, Letitia James, a dat în judecată NovaTech şi Petions într-o instanţă de stat din Manhattan, estimând frauda acestora la peste 1 miliard de dolari. Autorităţile de reglementare au spus că NovaTech a încercat să facă apel la credinţa religioasă a victimelor prin intermediul reţelelor de socializare, Telegram şi WhatsApp şi, uneori, în limba creolă haitiană, Cynthia Petion numindu-se ”Reverendul CEO” şi spunând că NovaTech este ”viziunea lui Dumnezeu”. Avocaţii NovaTech şi soţii Petion, despre care se crede că locuiesc în Panama, nu au putut fi identificaţi imediat. Ambele autorităţi de reglementare au numit frauda o schemă piramidală, în care companiile plătesc bonusuri sau comisioane pentru a recruta noi investitori. SEC a acuzat, de asemenea, şase promotori NovaTech de fraudă, spunând că au continuat să recruteze investitori în ciuda ”semnalelor roşii”, cum ar fi retragerile întârziate şi acţiunile de reglementare din SUA şi Canada, care au ridicat semne de întrebare cu privire la legitimitatea NovaTech.
Preţurile petrolului au crescut pentru a cincea sesiune consecutivă
Preţurile petrolului au crescut luni cu peste 2%, pentru a cincea sesiune consecutivă, ca efect al intensificării conflictului din Orientul Mijlociu, care ar putea reduce aprovizionarea globală cu ţiţei, transmite Reuters. Contractele futures pentru ţiţeiul Brent au crescut cu 2,64 USD, sau cu 3,3%, la 82,30 USD pe baril. Contractele futures pentru ţiţeiul U.S. West Texas Intermediate au crescut cu 3,22 USD, sau cu 4,2%, la 80,06 USD dolari pe baril. Departamentul pentru Apărare al SUA a declarat în weekend că va trimite un submarin cu rachete ghidate în Orientul Mijlociu, în timp ce regiunea se pregăteşte pentru posibile atacuri asupra Israelului de către Iran şi aliaţi ai acestuia. ”Adunăm active unul peste altul şi dăm impresia că, dacă acest lucru devine fierbinte, s-ar putea, de asemenea, să devină urât”, a declarat Bob Yawger, directorul pentru contracte futures în energie la Mizuho, în New York.
TikTok lansează grupurile de discuţii
Platforma socială TikTok intră în concurenţă directă cu aplicaţiile de chat prin lansarea grupurilor de discuţii cu până la 32 de participanţi. TikTok a început să implementeze suportul pentru discuţiile între până la 32 de persoane prin intermediul funcţiei interne de comunicare. Până acum, funcţia de chat din cadrul platformei permitea utilizatorilor să comunice doar unu la unu. Există mai multe căi prin care pot fi iniţiate grupurile de discuţii pe TikTok. Una dintre acestea este selectarea mai multor persoane atunci când se iniţiază un chat nou. Un grup de discuţii poate fi creat şi atunci când se foloseşte funcţia Share pentru a trimite conţinut către mai multe persoane dintr-un foc. Grupurile de discuţii de pe TikTok nu sunt disponibile minorilor sub 15 ani, iar cei care au 16 sau 17 ani pot participa la un grup doar dacă cunosc măcar o persoană. La un grup de discuţii pot fi adăugate doar persoane cu care există o urmărire mutuală, iar invitaţiile de participare pot fi găsite în Inbox.
Grecia investeşte 2 miliarde de euro în extinderea capacităţii aeroporturilor
Aproape 2 miliarde de euro vor fi investite până în 2028 în extinderea capacităţii aeroporturilor greceşti, având în vedere creşterea rapidă a numărului de vizitatori, scrie publicaţia ekathimerini.com. În acelaşi timp, Fondul de Dezvoltare a Activelor Republicii Elene (TAIPED) se pregăteşte să vândă aproximativ 20 de aeroporturi regionale mici către operatori privaţi. Aeroportul Internaţional din Atena (AIA) va cheltui 650 de milioane de euro până în 2028 pentru extinderea capacităţii sale la peste 33 de milioane de pasageri, precum şi pentru modernizarea serviciilor. În 2023, volumul traficului a fost de 28 de milioane de pasageri. Aceasta este doar prima dintre cele trei faze de modernizare, conform planului de afaceri pe termen lung al aeroportului, a cărui implementare a început în aprilie 2023. Planul se numeşte 50 Master Plan (50MAP) care reflectă obiectivul său de a putea deservi 50 de milioane de pasageri pe an.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Oficial NATO: Ucraina are dreptul de a lovi adânc în interiorul Rusiei
De același autor
