Libia, la un pas de război civil
Lupte violente au avut loc duminică, în apropierea capitalei libiene, între forțele mareșalului Khalifa Haftar, care vor să cucerească Tripoli, și trupele Guvernului de Uniune Națională (GNA), în ciuda apelurilor internaționale la încetarea ostilităților, transmite AFP. Washingtonul a chemat la “oprirea imediată” a ofensivei lui Haftar. Însă marile puteri nu au reușit să se pună de acord la ONU asupra unei poziții comune privind criza libiană.
Confruntări puternice au avut loc duminică în sudul capitalei, în special la Wadi Rabi și în perimetrul aeroportului internațional, o infrastructură scoasă din uz ca urmare a distrugerilor suferite în luptele din 2014. Armata Națională Libiană (ANL), forța paramilitară condusă de mareșalul Haftar, a anunțat duminică efectuarea primului său raid aerian la periferia sudică a capitalei. Forțele loiale GNA, executivul condus de premierul Fayez al-Sarraj, susținut de ONU, realizaseră prima lor lovitură aeriană cu o zi înainte. În urma agravării confruntărilor militare, Misiunea ONU în Libia (MANUL) a lansat un “apel urgent” la un armistițiu de două ore duminică în zona de conflict pentru a permite evacuarea răniților și a civililor. Dar “nu a existat niciun armistițiu”, a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt al MANUL. Serviciile de urgență libiene au confirmat că nu au putut intra în zona luptelor. Țară bogată în petrol, Libia este devastată de multiple conflicte interne izbucnite după căderea dictatorului Muammar Gaddafi.
“Vulcanul mâniei”
Forțele mareșalului Haftar, liderul din estul țării, au lansat joi o ofensivă de cucerire a capitalei Tripoli. Ele sunt loiale unei autorități care se opune GNA, structură de conducere instalată la Tripoli și recunoscută de comunitatea internațională. Duminică, purtătorul de cuvânt al trupelor GNA a proclamat începerea unei contraofensive intitulate “Vulcanul mâniei” pentru “a curăța toate orașele libiene de agresori”. Armata americană a anunțat duminică retragerea provizorie a militarilor săi din Libia ca urmare a intensificării confruntărilor.
Cel puțin 32 de persoane au fost ucise și alte 50 rănite de joi, de la începutul atacului asupra capitalei, conform unui ultim bilanț difuzat duminică de Ministerul Sănătății din cadrul GNA. ANL a anunțat sâmbătă că a pierdut 14 combatanți. Este dificil “de a avea o viziune clară asupra rezultatului luptelor sau în ce privește raportul de forțe”, a declarat pentru AFP un diplomat occidental, sub protecția anonimatului. Potrivit acestuia, ONU și țările occidentale au luat contact cu cele două tabere rivale pentru a evita un război, dar succesul este unul modest până acum. Violențele s-au declanșat înaintea unui conferințe naționale sub egida ONU menite să stabilească o foaie de parcurs, odată cu organizarea de alegeri.
Rusia a blocat duminică adoptarea unei declarații la ONU
Emisarul ONU pentru Libia, Ghassan Salame, a asigurat sâmbătă că această reuniune se va desfășura la datele prevăzute, între 14 și 16 aprilie, în afara unor “circumstanțe majore”. Statele Unite sunt “profund preocupate” de luptele din apropiere de Tripoli și lansează un apel la “încetarea imediată” a ofensivei lansate în direcția capitalei libiene de mareșalul Khalifa Haftar, a declarat duminică secretarul de stat american, Mike Pompeo, citat de AFP. “Am făcut cunoscut clar că ne opunem ofensivei militare a forțelor lui Khalifa Haftar și lansăm un apel la încetarea imediată a acestor operațiuni militare contra capitalei libiene”, a spus șeful diplomației de la Washington într-un comunicat. Rusia a blocat duminică adoptarea unei declarații a Consiliului de Securitate al ONU care ar fi îndemnat forțele mareșalului libian Khalifa Haftar să își oprească înaintarea spre Tripoli, au făcut cunoscut mai mulți diplomați, relatează AFP. Delegația rusă a cerut ca această declarație oficială a Consiliului să lanseze un apel tuturor forțelor armate libiene, nu doar celor ale mareșalului Haftar, să înceteze lupta, potrivit surselor diplomatice.
Această propunere rusă de modificare a fost respinsă de Statele Unite, astfel că Rusia s-a opus adoptării declarației, au subliniat diplomații. După o reuniune cu ușile închise, vineri, privind criza din Libia, Consiliul a îndemnat într-o declarație de presă Armata Națională Libiană (ANL), forța paramilitară comandată de mareșalul Haftar, “să își înceteze activitatea militară”. Marea Britanie a propus atunci spre aprobare celor 15 membri ai Consiliului de Securitate un text cu caracter mai oficial, dar Rusia s-a opus documentului. Or, toate declarațiile Consiliului trebuie adoptate prin consens. Proiectul britanic lansa un apel forțelor mareșalului Haftar să înceteze orice activitate militară și îndemna toate forțele armate libiene, inclusiv pe cele ale Guvernului de uniune națională (GNA), să opereze o detensionare a situației, potrivit documentului consultat de AFP.
GNA, cu sediul la Tripoli și al cărui premier este Fayez al-Sarraj, beneficiază de recunoașterea internațională.
Moscova este un susținător cheie al mareșalului Haftar, alături de Egipt și Emiratele Arabe Unite. Duminică, ofensiva forțelor mareșalului Haftar în direcția Tripoli, lansată cu trei zile mai devreme, era frânată de către trupe ale guvernului de uniune națională, în timp ce Libia riscă să ajungă din nou în război civil
Pakistanul acuză India că plănuiește un nou atac militar
Pakistanul susține că are informații credibile conform cărora India plănuiește un atac militar în această lună, aceste afirmații fiind descrise de India ca „isterie de război”, scrie BBC. Comentariile au fost făcute duminică de ministrul de Externe al Pakistanului, Shah Moehmood Qureshi. „Există șanse să aibă loc o nouă agresiune împotriva Pakistanului și conform informațiilor noastre această acțiune poate avea loc între 16 și 20 aprilie”, a afirmat Qureshi. Ministrul a precizat că a făcut aceste acuzații „cu responsabilitate”, argumentând că agresiunea are ca scop impunerea unei „presiuni diplomatice” asupra țării sale. Pakistanul l-a convocat pe comisarul adjunct al Indiei pentru a protesta față de aceste planuri. Raveesh Kumar, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe din India, a declarat că Pakistanul „are un obiectiv clar de a crea isterie de război în regiune”.
„Acest truc pare să fie o mobilizare a teroriștilor din Pakistan pentru a orchestra un atac terorist în India”, a afirmat el. Kumar a insistat că Pakistanul nu își poate nega responsabilitatea pentru atacul terorist din Cașmir. Tensiunile între cele două țări surori și inamice din Asia de Sud sunt foarte puternice în urma unui atentat sinucigaș în Kașmirul indian, soldat cu cel puțin 40 de morți în rândul unor trupe paramilitare indiene, la 14 februarie, revendicat de gruparea islamistă insurgentă Jaish-e-Mohammed (JeM), cu sediul în Pakistan.
India a răspuns prin raiduri aeriene asupra a ceea ce a numit ca fiind o tabără de antrenament a teroriștilor din Pakistan. La scurt timp, Pakistanul a doborât un avion indian în Cașmirul administrat de Pakistan și a capturat pilotul aeronavei. Acesta a fost eliberat și trimis înapoi în India câteva zile mai târziu.
Comunitatea internațională se teme de o escaladare a tensiunilor între cei doi vecini și rivali, ambii dotați cu arme nucleare și care au purtat mai multe războaie în trecut, pe tema regiunii Cașmir, pe care o revendică amândouă.
Mobilizare a armatei ruse, ca reacție la exercițiul NATO în Marea Neagră
Nave de recunoaștere și de atac ale Flotei Rusiei din Marea Neagră, precum și sisteme de rachete de coastă au fost plasate în stare de alertă, ca reacție la exercițiul NATO, Sea Shield - 2019, a anunțat ieri Centrul național de control în domeniul apărării (al Ministerului Apărării rus). Centrul a indicat că, pentru o reacție rapidă la situații de urgență, Flota rusă a Mării Negre a pus în aplicare un pachet de măsuri pentru monitorizarea navelor NATO. “În zonele desemnate în Marea Neagră, navele de recunoaștere și grupurile de atac navale, sistemele de rachetă de coastă Bal și Bastion și avioanele maritime sunt la datorie”, a indicat Centrul național de control în domeniul apărării al Rusiei, adăugând că exercițiul “Sea Shield – 2019” a început luni, în partea de sud-vest a Mării Negre, cu nave și aeronave din Statele Unite, Bulgaria, Grecia, Canada, Olanda, România și Turcia în cooperare cu reprezentanții forțelor armate georgiene și ucrainene.
“Sea Shield 19” - cel mai mare exercițiu NATO din Marea Neagră, care are loc în perioada 5-13 aprilie, reunește 20 de nave militare din șase țări, precum și aproximativ 2.200 de militari care vor exersa proceduri întrunite de luptă împotriva amenințărilor subacvatice, de suprafață și aeriene, adaptate la tipologia amenințărilor de securitate din regiunea Mării Negre. Navele militare străine urmează să intre în portul Constanța pe 6 aprilie, data la care este planificată să se desfășoare deschiderea oficială a Exercițiului “Sea Shield 19”, la Terminalul de Pasageri, în prezența șefului Statului Major al Forțelor Navale, viceamiralul Alexandru Mîrșu.
Exercițiul NATO intervine după ce joia trecută Alianța Nord-Atlantică a aprobat un pachet de măsuri destinat să consolideze prezența sa în Marea Neagră, între care inițiative de îmbunătățire a instruirii forțelor maritime și a gărzilor de coastă ale Georgiei și Ucrainei, vizite în porturi, exerciții militare și intensificarea schimburilor de informații.
Extremiștii de dreapta vor forma un nou grup în Parlamentul European
Alternativa pentru Germania (AfD) va forma un nou grup în Parlamentul European împreună cu Liga, condusă de vicepremierul italian Matteo Salvini, și cu alte formațiuni de extremă dreapta, a anunțat ieri, la Milano, liderul AfD, Joerg Meuthen. Noul grup parlamentar se va intitula Alianța Europeană a Popoarelor și Națiunilor (EAPN), a declarat Joerg Meuthen, într-o conferință de presă la Milano, alături de Matteo Salvini. La rândul său, acesta a anunțat că “obiectivul este să devenim primul grup european, cel mai numeros”. “Avem obiectivul de a câștiga și de schimba Europa”, subliniat Salvini, citat de ANSA. “Astăzi, la această masă nu se află nostalgici extremiști, singurii nostalgici se află astăzi la Bruxelles”, a mai spus șeful Ligii, la conferința “Spre o Europă a bunului-simț”, la care au mai fost prezenți Olli Kotro, liderul partidului Finlandezii, și Anders Vistisen, de la Partidul Danez al Poporului.
Moldova: Pro-europenii invită pro-rușii la negocieri
Blocul ACUM (Partidul Acțiune și Solidaritate și Partidul “Platforma Demnitate și Adevăr”) a invitat grupul parlamentar al socialiștilor lui Igor Dodon la discuții publice privind eventualele inițiative în vederea dezoligarhizării țării, potrivit unui anunț postat ieri pe pagina de internet a blocului. Discuțiile au fost programate pentru marți, ora 11:00, dar pot avea loc în altă zi și la o oră convenite de comun acord între părți în sala de conferințe a parlamentului Republicii Moldova.
Potrivit ACUM, invitația intervine în contextul în care procesul de constituire a organismelor de lucru în legislativ este tergiversat, “fiind blocată discutarea și adoptarea legilor necesare pentru eliberarea statului din captivitatea sistemului oligarhic”. “Conștientizând riscurile social-economice care rezultă din incertitudinea politică cauzată de lipsa unui parlament funcțional, reiterăm că dezoligarhizarea instituțiilor statului este condiția primordială pentru aducerea Republicii Moldova pe calea normalității și restabilirea încrederii cetățenilor într-un viitor democratic și prosper al țării noastre”, se menționează în comunicat.
Anterior, blocul ACUM făcuse o invitație la discuții tuturor “deputaților care nu sunt controlați de regimul oligarhic” condus de Partidul Democrat (PD), al controversatului oligarh Vlad Plahotniuc. Dar deputații Partidului Socialist nu s-au prezentat atunci la discuții.
Până în prezent, blocul ACUM refuzase invitația socialiștilor de a negocia în vederea constituirii unei coaliții, la fel și posibilitatea unei coaliții cu PD.
Conform rezultatelor alegerilor, Partidul Socialiștilor dispune de 35 de mandate în noul parlament, Partidul Democrat, de 30, Blocul ACUM, de 26, iar Partidul Șor, de 7 mandate. Trei mandate le-au revenit deputaților independenți.
“Republica” autoproclamată de la Donețk vrea ca estul Ucrainei să fie “alipit patriei mamă Rusia”
Mii de persoane au participat în weekend, la Donețk, în estul Ucrainei, la un marș prin care au marcat cinci ani de la proclamarea “republicii populare de la Donețk”, care dorește să se “aplipească” Rusiei, relatează Euronews. Susținuți de Moscova, rebelii separatiști proruși au făcut secesiune, în 2014, după răsturnarea de la putere a președintelui ucrainean Viktor Ianukovici, în urma unor manifestații prooccidentale, marcate de violențe sângeroase. Ei speră în prezent ca, la fel ca Crimeea, să se “alipească” Rusiei. “Trebuie să ne alipim patriei mamă, Rusia”, a declarat Denis Pușilin, liderul “republicii” autoproclamate la Donețk într-un discurs. “Drumul nostru este lung, dar continuăm”, a subliniat el. Alegători ucraineni s-au mobilizat în estul Ucrainei în vederea alegerilor prezidențiale. În primul tur al scrutinului, care a avut loc la 31 martie, primul s-a clasat detașat Volodimir Zelenski. El urmează să-l înfrunte în turul doi pe președintele în exercițiu prooccidental Petro Poroșenko, la 21 aprilie.
Acest scrutin alimentează speranța păcii în estul Ucrainei, în contextul în care această regiune poartă în continuare urmele războiului între separatiști proruși și forțele ucrainene.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Zelenski: Armata ucraineană a atacat un aerodrom rusesc în Crimeea ocupată
De același autor
