De ce se teme Rusia de protestele din Iran
Pentru Kremlin, instabilitatea din Iran implică o gamă largă de „amenințări existențiale”, scrie analistul politic Vladimir Frolov într-un editorial din The Moscow Times.
Toți jucătorii geopolitici de anvergură sunt cu ochii pe problema iraniană, care poate avea un impact major asupra politicilor din Orientul Mijlociu, războaielor din Siria și Yemen, asupra prețului pretolului și, nu în ultimul rând, asupra relațiilor și așa turbulente dintre Rusia și Statele Unite. În primul rând, notează Frolov, protestele îndreptate împotriva risipei de fonduri în aventurismul militar al Iranului reprezintă, prin extensie, o vulnerabilizare a proiectului geopolitic rusesc în dosarul sirian. La nivelul declarațiilor, „Rusia se laudă cu victoria militară, însă omite să menționeze că cele care au făcut, de fapt, posibilă victoria au fost «cizmele de pe teren» ale iranienilor”. Fără zecile de mii de luptători sprijiniți de Iran în contul regimului lui Bashar al-Assad, armata siriană nu ar fi „putut cuceri teritoriu”. Iranul „cumpără loialitatea acestor forțe”, iar dacă fondurile iraniene vor fi reduse sau vor înceta, Moscova se va vedea nevoită să preia „nota de plată” și să trimită și mai multe trupe în Siria, ceea ce ar fi „riscant și jenant politic”.
Siria, o “floare la ureche” în comparație cu Iranul
Mai mult, în ceea ce privește capitalul de imagine al Kremlinului, o prăbușire de regim în Iran va „submina povestea globală” a Rusiei, și anume aceea că numai regimurile autocratice stabile pot aduce echilibru și prosperitate în Orientul Mijlociu, în timp ce eforturile occidentale de a schimba vectorii politici sunt prezentate ca „rețete pentru instabilitate și război”, subliniază Vladimir Frolov.
Doctrina militară a Rusiei vede în astfel de perturbări de politică internă o amenințare directă la interesele transregionale rusești, care „trebuie combătute prin mijloace militare”. Va fi Moscova - în cea mai neagră dintre ipoteze - tentată să intervină militar în Iran, așa cum a făcut în Siria, pentru a salva regimul aliat și pentru a bloca răspândirea unei noi Primăveri Arabe? „Asta ar fi o decizie teribil de grea și un scenariu de coșmar, deoarece contextul (din Iran – n.r.) face, prin comparație, războiul din Siria să pară o «floare la ureche»”, atrage atenția analistul politic.
S-au calmat brusc spiritele?
După cinci zile de proteste nocturne, marcate de violențe care s-au soldat cu 21 de morți și au antrenat arestarea a sute de persosne, capitala Teheran și cea mai mare parte a orașelor din provincie au petrecut o noapte liniștită, transmite News.ro. Presa și rețele de socializare nu au anunțat vreo manifestație nocturnă, chiar dacă au fost publicate înregistrări video de la adunări sporadice, în localități mici, fără să poată fi verificate. Televiziunea de stat a difuzat joi imagini de la manifestații importante de susținere a puterii la Ispahan (centru), Machhad (nord-est), Oroumieh (nord-vest), Babol sau Ardebil (nord).
„Suntem toți împreună, în spatele liderului” suprem, ayatollahul Ali Khamenei, numărul unu al republice islamice, au scandat manifestanții, potrivit acestor imagini. Zeci de mii de persoane au manifestat de asemenea miercuri, în aproximativ 20 de orașe, în susținerea puterii.
Aceste adunări în favoarea regimului răspund protestelor față de nivelul de trai scump și contra puterii, în numeroase orașe din țară, care au fost pătate de ciocniri și atacuri vizând bunuri publice - clădiri oficiale, bănci, comisariate de poliție, mașini. Autoritățile au acuzat „grupuri contrarevoluționare” și Mujahedinii Poporului - principala grupare de opoziție, în exil, - că au profifat de manifestații „legitime” ale populației împotriva dificultăților economice cu scopul de a provoca tulburări.
Comandantul-șef al armatei, Abdolrahim Moussavi, le-a mulțumit forțelor de securitate că „au stins focul răzvrătirii”, la o zi după ce Gardienii Revoluției, armata de elită a regimului, a proclamat sfârșitul mișcării de contestare fără echivalent de la cea din 2009 contra realegerii lui Mahmoud Ahmadinejad președinte.
Iranul s-a plâns la Consiliul de Securitate și la secretarul general al ONU Antonio Guterres, „de ingerință” americană în afacerile sale interne. Președintele american Donald Trump a susținut cauza protestarilor și a condamnat regimul. Iar noi sancțiuni americane ar putea să fie impuse Teheranului, a anunțat un oficial american.
„Spinul” economic
Clasa politică iraniană - reformatori și conservatori deopotrivă - s-a poziționat împotriva violențelor, subliniind necesitatea găsirii unei soluții la probleme economice, în principal șomajul, care afectează 30% din tineri. „Principala cerere a oamenilor către reprezentanți și Guvern este ca ei să rezolve problemele economice”, a declarat miercuri seara Ali Akbar Velayati, un consilier al liderului suprem pentru Afaceri Internaționale. „Trebuie să o facă prin măsuri din partea Guvernului și Parlamentului, evitând dezbinarea”, a continuat el. Reales în mai, reformatorul Hassan Rohani a promis când a devenit președinte în 2013 să acționeze în vederea unei îmbunătățiri a situației economice și sociale, o speranță amplificată de acordul în dosarul nuclear iranian, semnat în 2015, și ridicarea anumitor sancțiuni internaționale. Însă scumpirea nivelului de trai și șomajul nu au relaxat frustrările.
Parlamentul, care examinează bugetul viitorului an fiscal (martie 2018-martie 2019) a respins deja creșterile pe care Guvernul voia să le aplice - o creștere cu 50% a prețului benzinei, o măsură care, potrivit unor experți, ar fi alimentat o inflație ce atinge deja 10%.
