Internațional

Interviu: Mizele și “dedesubturile” alegerilor din Rusia

Ziarul de Vrancea
17 mar 2018 257 vizualizări

Va fi Putin ales? Fără îndoială. Cu cât? 70 %​,​ rată de participare, 70​%,​ scor. Cel puțin aceasta ar fi dorința declarată a Kremlinului, arată analistul Armand Gosu, într-un interviu despre alegerile de ieri acordat contributors.ro.

Duminică se vor desfășura alegeri prezidențiale în Rusia. Vor fi câștigate dintr-un singur tur? Cu ce scor?

Un singur tur. În jur de 70% pentru Vladimir Putin. Singura necunoscută rămâne rata de participare. Kremlinul ar fi dorit un plebiscit, scor mare, la o participare foarte ridicată. Analiștii ruși merg pe varianta 70 la 70, adică 70% din primul tur, la o rată de participare de 70%.

E posibil? S-a mai înregistrat vreodată în istoria recentă a Rusiei o rată așa ridicată de participare la prezidențiale?

Da, în 2008, când a candidat și câștigat alegerile Dmitri Medvedev. Societatea rusă dorea cu disperare reforme liberale, de aici și participarea masivă. Duminică, autoritățile vor utiliza din plin resursele administrative pentru a mobiliza electoratul și, foarte probabil, vor umfla rata de participare în mai multe regiuni, în primul rând în nordul Caucazului, unde nu se aventurează observatorii. Campioană la participare va rămâne, cel mai probabil, Cecenia. Acolo, nu va contesta nimeni, de teama că ar putea primi un glonț în cap.

De ce e așa de importantă rata de participare?

Kremlinul însuși și-a fixat acest obiectiv. Nimeni nu l-a obligat. E vorba de relegitimarea lui Putin care dorește să adune un număr record de voturi, ca semn că populația îi aprobă politice și-l susține. E vorba de obișnuita consolidare a regimului, de strângerea poporului în jurul conducătorului.

Dar victoriile lui Putin din primul tur nu transmit un mesaj de soliditate, de forță? Ce-ar vrea mai mult?

Dezbaterile din Rusia evidențiază faptul că Putin n-a luat niciodată în alegeri jumătate din voturile întregului electorat rusesc. Doar Medvedev s-a apropiat, în 2008. El a obținut cel mai mare număr de voturi și cel mai ridicat procent. De pildă, în 2012, la ultimele alegeri, Putin a luat doar 46% din voturile întregului electorat rusesc, înscris pe liste.

Care au fost principalele teme în dezbaterea electorală?

Putin n-a participat la dezbaterile cu ceilalți candidați. Au fost televiziuni care au organizat câteva întâlniri, nu foarte interesante, recunosc, dar fără Putin. Însă, eu am preferat să urmăresc mesajele președintelui, cele care intrau pe canalele naționale de știri. Geopolitica a rămas tema favorită, până la sfârșitul campaniei. Dar, fără să intre în detalii, pentru că nu-l avantajau temele, nici Ucraina, nici Siria. A amenințat Occidentul cu armele nucleare, a subliniat că scutul anti-rachetă al americanilor poate fi penetrat de rachetele rusești, a insistat pe faptul că el apără valori, trandiții, credințe, în fața șenilelor globalizării occidentale. Nu întâmplător, teme pentru pericolul islamist, drepturile minorităților sexuale, rămân pârghii favorite utilizate de Kremlin pentru manipularea electoratului. Dar o mare parte a propagandei electorale s-a concentrat pe mobilizarea electoratului. Obiectivul puterii a fost limitarea la maxim a impactului campaniei lui Navalnîi care a încercat să convingă lumea să rămână acasă, să nu voteze, pentru că alegerile sunt o mascaradă.

Mai toți analiștii occidentali spun că Navalnîi nu avea nici o șansă. Nu cumva exagerați potențialul său?

Așa au spus și acum 5 ani, cu ocazia alegerilor locale din Moscova. Iar atunci, Navalnîi a făcut un scor de au înghețat la Kremlin. Nu mai vor să riște, mai ales într-un mediu internațional atât de complicat. Doar nu l-au scos din cursă pentru că era slab, ci pentru că reprezenta o mare amenințare, poate singura amenințare reală, pentru Putin.

Cu Putin la Kremlin, la fel de mult ca Stalin, ne întoarcem la Războiul Rece?

Dacă va rămâne la Kremlin până în 2024, da, va conduce Rusia tot atât de mult pe cât a stăpânit Stalin Uniunea Sovietică, din 1929, de la expulzarea lui Troțki, la moartea sa, în martie 1953.

Dacă-mi dați voie, aș vrea să atrag atenția cititorilor Contributors asupra câtorva detalii semnificative. În Rusia nu avem comunism, nici regim de stânga, ci de dreapta. Comparațiile dintre Stalin și Putin sunt forțate și deformează realitatea, ar fi bine să renunțăm la ele. Nici regimurile politice, putinist, respectiv stalinist, nu sunt identice, nici măcar asemănătoare. Nu suntem în Războiul Rece 2.0, iar Rusia de astăzi este departe de potențialul Uniunii Sovietice.

La ce să ne așteptăm după alegeri?

Dacă Putin va repurta un mare succes electoral, ceea ce nu-i exclus, s-ar putea să urmeze câteva luni mai calme. Deci, ca Occidentul să doarmă liniștit, trebuie ca Putin să ia cât mai multe voturi în aceste alegeri, ca să fie fericit și mai puțin belicos. După Campionatul Mondial de Fotbal, care se desfășoară în Rusia, la vară, Putin va trebui să reconfirme narațiunea luptei pe viață și pe moarte cu marele dușman. Ca să supraviețuiască regimul lui are nevoie de inamici. Occidentul e dușmanul tradițional. Peste un an ar putea să fie altul. Problema este că Putin rămâne imprevizibil. Ar fi bine să urmărim atent ce se petrece acolo, mai ales politica lor internă, nu doar pe cea externă. și să ne așteptăm la ce este mai rău.

Acuzații de fraudă

Opoziția rusă și organizații neguvernamentale au denunțat mai mult de o mie de nereguli la alegerile prezidențiale de ieri din Rusia, destinate îndeosebi să crească participarea la scrutinul la care președintele Vladimir Putin urma să fie reales fără probleme pentru al patrulea mandat. Organizația neguvernamentală Golos, specializată în monitorizarea alegerilor și care a întocmit o hartă cu fraude pe site-ul său internet, a raportat dimineață 1.839 de cazuri de nereguli, cum ar fi umplerea urnelor cu buletine de vot, cazuri de voturi multiple și obstrucționarea activității observatorilor. Golos și-a manifestat îngrijorarea față de constrângerile exercitate de către angajatori sau de universități, care i-au obligat pe angajați și pe studenți să voteze nu la locul lor de reședință, ci la locul lor de muncă sau de studiu "unde se poate controla participarea lor la scrutin".

Mișcarea principalului adversar al Kremlinului, Aleksei Navalnîi, care susține că a trimis peste 33.000 de observatori la birourile de votare, raportează, de asemenea, sute de cazuri de fraudă, în special la Moscova și în regiune, la Sankt-Petersburg și Bașkortostan, în Urali. Navalnîi - care a fost împiedicat să participe la scrutin din cauza unei condamnări penale pe care el a catalogat-o ca fiind orchestrată de putere - a difuzat pe contul său de Twitter duminică dimineață o înregistrare video care arată -potrivit lui - introducerea în urnă a mai multor buletine la o secție de votare din Extremul Orient al Rusiei, iar Comisia electorală a promis să investigheze cazul. Militanți ai opoziției au indicat de asemenea că alegători au fost transportați cu autobuzul la secții de votare de către poliție sau distribuiri de cupoane cu reduceri rușilor care merg la urne.

Putin urmează să obțină un nou mandat de șase ani la Kremlin în urma acestor alegeri

Rușii acuză atacuri informatice

Pe de altă parte, Comisia electorală centrală (CEC) rusă a anunțat că site-ul său a fost ținta unei încercări nereușite de atac informatic în timpul alegerilor prezidențiale. Președinta Comisiei, Ella Pamfilova, a declarat pentru presă că a fost vorba despre o tentativă de atac prin negarea distribuită a serviciului (DDoS) provenind de la computere din 15 țări, fără să le numească. Asemenea atacuri sunt frecvente. Eforturi de perturbare a site-ului au avut loc în timp ce alegători din Extremul Orient votau deja, însă ele au fost respinse de autoritățile ruse, a declarat ea. În contextul în care autorități americane anchetează cu privire la presupuse atacuri informatice ruse și alte amestecuri în alegerile care l-au adus pe Donald Trump la Casa Albă în 2016, autoritățile ruse au avertizat că puteri străine caută să se amestece în scrutin.

Furie în Ucraina

Forțe în domeniul securității au încercuit ieri instalații ruse în Ucraina, unde Guvernul a refuzat să le permită rușilor să-și exprime opțiunile politice în alegeri. Poliția ucraineană a păzit Ambasada Rusiei la Kiev și misiunile consulare la Odesa și în alte orașe. Kievul a anunțat că doar unor oficiali diplomatici ruși li se va permite să voteze. Milioane de etnici ruși trăiesc în Ucraina, însă numărul alegătorilor ruși înregistrați în această fostă republică sovietică este neclar. Ucraina protestează astfel față de scrutnul organizat în Crimeea, anexată de Rusia în urmă cu exact patru ani.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.