Internațional

Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opțiunea proeuropeană în România?

Ziarul de Vrancea
18 oct 2017 674 vizualizări

O incitantă analiză privind declinul opțiunilor proeuropene în urma alegerilor din ultima vreme din această parte a Europei n totul în contextul în care în Cehia au loc alegeri la acest sfârșit de săptămână, iar victoria va reveni, se pare, unui eurosceptic n cum stăm la București? n

Votul de vineri și sâmbătă al cehilor va crea, se pare, o nouă “stea” a politicii în Europa. După foarte tânărul și imprevizibilul Sebastian Kurz (31 ani) în Austria, se va contura probabil figura de șef de guvern a lui Andrei Babiš, un mogul media deloc tânăr (63) dar foarte viguros în exprimarea unei platforme care a combinat respingerea introducerii monedei euro, respingerea acceptării cotei de refugiați repartizați Cehiei, respingerea prelungirii sancțiunilor economice împotriva Rusiei și reintroducerea controlului la frontierele țării dar și un mesaj puternic anti-corupție, pus însă la îndoială atât în Cehia cât și la Bruxelles de acuzațiile grave care i s-au adus legate de fraudarea fondurilor europene.

În principiu, formațiunea ANO (înseamnă „Da” ca abreviere în limba cehă, însă vine de la „Acțiunea Cetățenilor Nemulțumiți”), pe care a creat-o acum patru ani, este de centru și se înscrie în tendința generală de a crea formațiuni centriste în Europa, care să disloce partidele pol tradiționale, de centru-stânga și de centru-dreapta, așa cum s-a întâmplat în primăvară în Franța. Dar centristul de la Praga, un lider care vrea să fie asociat cu lupta anti-sistem, este tot mai mult supranumit „Trump al Cehiei” sau „Berlusconi al Cehiei”. Ca intenție de vot, se pare că suportul pentru Babiš și ANO va fi în jur de 25-30%. Nu este zdrobitor, dar este suficient de mare încât, pe fondul fragmentării excesive a sistemului de partide și al susținerii de care se bucură din partea președintelui Milos Zeman, să fie numit premier.

 

Complicații enorme

 

Desigur, complicațiile vor fi enorme ulterior, pentru că nu este ușor să conduci un guvern și o coaliție majoritară când te sprijini pe maxim o treime din mandatele parlamentare iar restul trebuie să le aduni chemând laolaltă facțiuni dintre cele mai diverse ideologic. Putem așadar anticipa o legislatură grea în Cehia, cu probleme de formare a majorității și ulterior de stabilitate a guvernului, în care tratarea în cheie populistă a temei europene să fie considerată soluția de supraviețuire politică a lui Andrei Babiš la șefia guvernului. Recent, Grupul V4 a comunicat că orice reformă a Uniunii Europene care să nu țină seama de opiniile țărilor din Europa Centrală este inacceptabilă. După ultima vizită și discuțiile pe care le-am avut la Berlin, nu am avut însă sentimentul că răbdarea germanilor va fi nelimitată. Există o puternică tentație a nucleului franco-german, ca să nu spun deja că decizia a fost luată de câteva luni, de a merge înainte pe calea adâncirii integrării europene, chiar dacă acest lucru ar presupune ca rebelii din fosta Europă comunistă să fie „pierduți” pe drum. Din păcate, sunt tot mai multe indicii că, dincoace de fosta Cortină de Fier, se consolidează curentul eurosceptic și ideea că guvernele naționale știu mai bine decât Bruxellesul ce este de făcut pentru țările lor.

 

Situația din România

 

În aceste condiții, sarcina lui Klaus Iohannis și a formațiunilor parlamentare anemice (PNL și USR) care susțin formal orientarea consacrată la București în ultimii 10-15 ani, adică de a menține direcția pro-Bruxelles în politica externă și internă a României, pe aliniamentele paradigmei europene, devine din ce în ce mai dificilă. De la București la Berlin, distanța va părea tot mai mare și mai greu de străbătut dacă spațiul dintre România și nucleul franco-german va fi ecranat de un cerc de state cu nuanțe variabile de euroscepticism și naționalism: Austria, Cehia, Ungaria, Polonia, adică formula clasică Mitteleuropa, pe de o parte, Serbia și Bulgaria ambivalente și puțin credibile, cu sensibilitățile lor slave binecunoscute, prinse între angajamentele față de Uniunea Europeană și apropierea de Rusia, Ucraina mereu în fierbere politică și obsedată de teama față de minorități și de dezintegrare, specifică unui stat nou, fără istorie, plus o Republică Moldova creată artificial, într-o eprubetă din laboratoarele Uniunii Sovietice, astăzi derutată și fără clasă politică, rebalansând tot mai evident spre Rusia, în căutarea unei iluzorii protecții.

 

O regiune cu probleme

 

Aceasta este regiunea în care trăim. Regiunea în care, de la Viena încoace, în diferite tonuri și nuanțe, începe să miroasă a declin politic iliberal, revizionism și autoritarism. Pentru prima dată după aderarea la Uniunea Europeană din 2007, începem să ne temem și aici pentru soliditatea opțiunii proeuropene și proamericane și să vedem cum apare încet-încet, chiar la nivelul coaliției majoritare, tentația de a contesta mesajele oficiale ale Uniunii Europene și ale Statelor Unite, transmise direct sau prin reprezentanții lor diplomatici, mai ales atunci când acestea atrag atenția asupra derapajelor guvernării de la setul de principii fundamentale ale democrațiilor liberale, în primul rând de la independența justiției și statul de drept. Neîncrederea și tonul dubitativ, pe alocuri ura și revolta celor care simt că nu sunt lăsați în pace, să-și facă de cap „în țara noastră, în care românii ne-au votat” sugerează că, mai devreme sau mai târziu (2020?, 2024?), curentul eurosceptic va prinde curaj și va ieși la suprafață și în România, cerând explicit un drum politic propriu și „neamestecul Uniunii Europene în politica statului”, așa cum cere astăzi Andrei Babiš în Cehia, cu câteva zile înainte de a câștiga alegerile. (Valentin NAUMESCU - Contributors)

După veștile care vin dinspre Moscova, liderul rus Vladimir Putin pare a fi extrem de mulțumit în legătură cu evoluția alegerilor din estul continentului european

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.