Internațional

Departamentul de Stat: Corupția rămâne un fenomen răspândit în România

Ziarul de Vrancea
20 apr 2018 353 vizualizări

Documentul american arată că oameni de afaceri implicați politic dețin media și dă exemplul Antena 3 și Romania TV n în privința libertății de exprimare, este menționată ”lista neagră” făcută de Carmen Dan în februarie anul trecut, când a acuzat mai mulți ziariști că sprijină protestele antiguvernamentale n și atitudinea Gabrielei Firea de interzicere a accesului ONG-urilor la ședințele CGMB este amintită

Corupția rămâne un fenomen răspândit în România, iar mita este în continuare o practică obișnuită în sectorul public, se arată în Raportul Departamentului de stat al SUA privind respectarea drepturilor omului în România în anul 2017. Legea prevede sancțiuni penale împotriva oficialilor pentru corupție, însă, în ciuda numeroaselor procese penale, practicile de corupție au rămas larg răspândite. Au existat numeroase cazuri de corupție la nivel guvernamental în cursul anului. Corupția a rămas o problemă, conform indicatorilor Băncii Mondiale. Mita a rămas o practică obișnuită în sectorul public. Legile nu au fost întotdeauna implementate în mod eficient, iar oficialii, inclusiv judecătorii, s-au angajat uneori în practici corupte cu impunitate. Imunitatea de la urmărirea penală deținută de actualii și fostii membri ai cabinetului care au fost și membri ai Parlamentului a blocat uneori investigațiile, se arată în raportul publicat de Departamentul de stat al SUA.

Listele negre

În privința corupției, documentul amintește că Direcția Națională Anticorupție (DNA) a continuat în ritm constant să investigheze numeroase cazuri de corupție care implică politicieni, persoane din sistemul judiciar și din administrație. Este menționat cazul deputatului PSD Ion Munteanu, suspectat de DNA de trafic de influență și spălarea banilor pentru că a primit peste 400.000 de euro în schimbul facilitării tranzacțiilor între un om de afaceri și o întreprindere de stat.Raportul menționează că, până la 31 august, DNA a trimis în judecată 209 cazuri care au implicat 573 de inculpați, inclusiv un ministru, doi parlamentari, un secretar de stat, un judecător, un procuror, 12 primari și 16 ofițeri de poliție. Verdictele în cazurile de corupție au fost adesea inconsistente, cu sentințe care variază foarte mult în cazul unor infracțiuni similare, se arată în raport. În ceea ce privește libertatea de exprimare, este amintit faptul că ministrul de Interne, Carmen Dan, într-o conferință de presă din luna februarie anul trecut, a nominalizat câțiva jurnaliști cunoscuți pe care i-a acuzat că sprijină protestele antiguvernamentale. Ea a criticat și grupul de Facebook Corupția ucide pentru că i-a îndemnat pe oameni să iasă în stradă. Jurnaliștii și ONG-urile au reclamat faptul că aceste declarații sunt împotriva libertății de exprimare, iar prezentarea unei astfel de ”liste negre” reprezintă un gest de intimidare, se arată în raport.

Critici la adresa poliției

În document este menționată și Gabriela Firea, primarul Capitalei, pentru plângerea penală pentru hărțuire depusă împotriva unui site care scrie despre activitatea municipalității și a cheltuielilor publice. Se mai arată că primarul a refuzat în mod repetat accesul presei și al ONG-urile la ședințele CGMB. La același capitol se precizează că, în 11 decembrie, în timpul protestelor antiguvernamentale împotriva corupției, poliția a anunțat că au început investigații penale împotriva mai multor persoane care au postat pe Facebook apeluri la protest, susținând că au incitat la încălcarea ordinii publice datorită limbajului folosit în postări. Raportul menționează că astfel de infracțiuni sunt pedepsite cu închisoare de la trei luni la trei ani sau cu amendă penală.Totodată, Departamentul de Stat nominalizează posturile Antena 3 și România TV, despre care scrie că sunt controlate de oameni de afaceri care sunt susținători fervenți ai puterii guvernamentale, posturi care au relatat inexact despre protestele antiguvernamentale din luna ianuarie. De altfel, în document se menționează că politicieni sau persoane cu strânse legături cu politicienii dețin sau controlează indirect numeroase instituții medii la nivel național și local, știrile și orientarea acestora reflectând frecvent opiniile propietarilor.

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.