Ce documente au semnat liderii celor două Corei
Nord-coreeanul Kim Jong Un și sud-coreeanul Moon Jae-in au convenit ieri o serie de proiecte menite să aprofundeze relațiile în peninsulă, relatează AFP, care prezintă punctele-cheie din documentele semnate la Phenian după acest summit de două zile.
Cei doi lideri s-au văzut în trei rânduri în ultimele șase luni. Liderul nord-corean ”Kim Jong Un va vizita Seulul într-un viitor apropiat”, se arată în declarația comună. Evenimentul ar putea să aibă loc anul acesta dacă nu intervin ”circumstanțe deosebite”, a precizat președintele Moon. O asemenea vizită ar fi prima în capitala sud-coreeană a unui lider nord-coreean de la sfârșitul Războiului Coreei (1950-1953). Moon a venit la Phenian cu speranța de a obține un gest care să permită o relansare a negocierilor cu privire la ”denuclearizare” între Statele Unite și Coreea de Nord. Nordul a acceptat să-și ”închidă în mod permanent” instalația de testare a motoarelor de rachetă și poligonul de tir de la Tongchang-ri "în prezența unor experți ai națiunilor vizate”. Analiști se îndoiesc, subliniind că instalația este îmbătrânită și nu a mai fost folosită, ceea ce nu l-a împiedicat pe președintele american Donald Trump să salute acest gest într-un mesaj pe Twitter. ”Foarte entuziasmant!”. Miniștrii Apărării celor două țări au semnat un pact vizând o reducere a tensiunilor, care prevede ca fiecare să desființeze 11 posturi de pază până la sfârșitul anului și o oprire a exercțiilor militare frontaliere începând de la 1 noiembrie. Ei au decis, de asemenea, să înființeze o zonă-tampon la Marea Galbenă - frontiera maritimă disputată -, să suspende exercițiile și tirurile maritime și să instaureze o zonă de excludere aeriană la frontieră, pentru a evita confruntări accidentale.
Jocurile Olimpice, organizate împreună
Ei au convenit să inaugureze anul acesta un proiect de conectare a rețelelor lor ferate și rutiere și să ”normalizeze” situația la Kaesong - zona industrială comună, închisă în prezent, în Coreea de Nord. Această zonă a fost închisă de către fosta președintă sud-coreeană conservatoare Park Geun-hye, imediat după al patrulea test nuclear nord-coreean. Decizia pare delicat de pus în aplicare, având în vedere multiple sancțiuni internaționale impuse Nordului.Ei au decis de asemenea să permită ca vizite organizate de turiști sud-coreeni la Muntele Kumgang - o stațiune montană pitorească în Coreea de Nord - să poate să fie reluate ”în cazul în care condițiile sunt favorabile”. Aceste vizite au fost suspendate după ce un militar nord-coreean a împușcat o turistă sud-coreeană rătăcită. Anumite spirite pesimiste apreciază că proiectele comune servesc la finanțarea programelor militare interzise ale Phenianului.Jocurile Olimpice de Iarnă organizate în Sud au servit drept catalizator al destinderii aflate în curs. Cele două țări vor să meargă și mai departe. ”Sudul și Nordul au convenit să participe în comun și în mod activ la competiții internaționale, inclusiv la Jocurile Olimpice de Vară din 2020 și să coopereze în vederea unei candidaturi comune în vederea găzduirii împreună a Jocurilor Olimpice de Vară din 2032”, se subliniază în text. Phenianul a boicotat JO de vară din 1988 la Seul.
Reuniuni de familie
Sute de mii de familii au fost despărțite de război. Rare reuniuni amintesc de fiecare dată prețul uman al conflictului și împărțirea peninsulei. Schimburile directe sunt interzise între cele douăă Corei. Nordul s-a servit adesea de reuniuni de familie ca de o monedă de schimb în negocierile sale cu Sudul. Însă cei doi lideri au decis să deschidă un birou la Mont Kumgang cu scopul de a permite organizarea unor revederi regulate. Crucile Roșii din cele două țări urmează, de asemenea, să discute despre schimburi de corespondență și despre contacte video între familii.
Acuzatoarea candidatului lui Trump la Curtea Supremă cere o anchetă a FBI
Universitara care-l acuză pe candidatul lui Donald Trump la Curtea Supremă de o agresiune sexuală în anii '80 a reclamat o anchetă a FBI cu privire la presupusele fapte înainte să fie audiată de către Senat și a declarat că este ținta unor amenințări cu moartea după ce i-a fost dezvăluit numele, relatează AFP. Christine Blasey Ford, în vârstă de 51 de ani, îl acuză pe judecătorul Brett Kavanaugh că a agresat-o sexual la o petrecere alcoolică la periferia Washingtonuluiîn urmă cu 38 de ani, ceea ce el dezminte puternic. Acuzațiile sale ar putea să deraieze confirmarea lui Kavanaugh și să-i aplice totodată o lovitură lui Trump, cu aproape șase săptămâni înaintea alegerilor parlamentare, foarte riscante pentru Executiv. Din ”datorie civică”, cercetătoarea în psihologie care dorea la început să rămână anonimă a anunțat luni, prin internediul avocatului său, că este pregătită să depună mărturie în Senat care, în Statele Unite, are ultimul cuvânt de spus asupra nominalizărilor la Curtea Supremă. Judecătorul Kavanaugh a cerut, în paralel, să fie audiat pentru a-și apăra ”onoarea”.
Comisia judiciară a Senatului a decis, astfel, să-i convoace la o audiere publică pe 24 septembrie.
Însă, într-o scrisoare trimisă marți prin vaocați senatorului republican Chuck Grassley, președintele Comisiei, Blassey a cerut ca FBI să efectueze mai întâii o anchetă înainte să fie audiată. Potrivit avocaților săi, universitara ”a fost ținta unei hărțuiri feroce și chiar a unor amenințări cu moartea” după ce numele i-a devenit public. ”Familia sa a fost obligată să-și părăsească locuința. E-mailul i-a fost piratat”, au anunțat ei. ”În timp ce viața-i este bulversată, personalul dumneavoastră și dumneavoastră (Grassley) ați programat o audiere publică pentru ca ea să depună mărturie la aceeași masă cu judecătorul Kavanaugh, în fața a aproximativ 20 de senatori, la televiziunea națională, și ca ea să retrăiască acest episod dureros și traumatiant”, afirmă ei. Președintele Trump s-a declarat anterior solidar cu candidatul său, apreciind că magistratul în vârstă de 53 de ani ”nu merită asta”.
Rusia și Israelul încearcă să dezamorseze o criză după doborârea unui avion rus în Siria
Președintele rus Vladimir Putin și premierul israelian Benjamin Netanyahu au încercat marți să dezamorseze o criză după ce forțele siriene au doborât accidental un avion rus, în urma unor atacuri aeriene israeliene în Siria, relatează AFP. Acest incident fără precedent a avut loc în contextul în care Rusia, aliata Damascului, și Turcia, susținătoarea rebelilor, au anunțat un acord cu privire la procincia Idleb, îndepărtând pe termen scurt perspectiva unei ofensive a regimului contra acestui ultim mare bastion insurgent din nord-vestul țării. Un Iliușin-20 (Ol-20) rus a fost doborât luni seara în largul Siriei - din greșeală consideră Moscova - de apărarea antiaeriană siriană. Toți cei 15 membri ai echipajului au fost uciși, potrivit Ministerului rus al Apărării. Forțele siriene au deschis focul pentru a intercepta rachete israeliene, potrivit Moscovei, vizând depozite de muniție în provincia de coastă Latakia (nord-vest), un bastion al președintelui sirian Bashar al-Assad. Este vorba despre cel mai grav incident între cei doi aliați de la începutul intervenției militare în Siria a Moscovei, în septembrie 2015, cu scopul de a susține regimul de la Damasc, la acea vreme slăbit în fața rebelilor și jihadiștilor. Armata rusă a apreciat inițial că Israelul este vinovat de dramă, din cauza tirurilor de rachete la Latakia, imputate de Moscova unui număr de patru avioane israeliene de tip F-16, soldate cu doi morți și zece răniți, inclusiv militari sirieni, potrivit Observatorului Sirian al Drepturilor Omului (SOHR). ”Piloții israelieni, care s-au acoperit cu avionul rus, l-au plasat sub focul apărării antiaeriene siriene”, a acuzat ministerul rus. Președintele rus Vladimir Putin a evocat după aceea ”o înlănțuire de circumstanțe accidentale tragice”, părând să adopte un ton mai conciliant față de Israel. Într-o convorbire la telefon cu Neyanyahu, Putin a amintit că ”asemenea operațiuni ale forțelor aeriene israeliene încalcă suveranitatea siriană”, se arată într-un comunicat al Kremlinului. ”Președintele rus a îndemnat tabăra israeliană să nu permită ca acest tip de situație să se repete”, a adăugat Kremlinul.
Armata israeliană a contestat, la rândul ei, că aviația sa s-a servit de avionul rus ca acoperire
Armata israeliană a recunoscut într-un comunicat - un fapt rar - că avioanele sale au atacat o instalație aparținând armatei siriene, de unde, afirmă ea, sisteme care intră în fabricarea unor arme erau pe cale să fie livrate în contul Iranului mișcării șiite libaneze Hezbollah, oaia neagră a Israelului. ”Israelul consideră regimul lui al-Assad, a cărei armată a doborât avionul rus, drept întru totul vinovat de aceste incidente”, a declarat armata, exprimându-și ”tristețea” față de moartea rușilor.
Bulgaria intenționează să se opună eventualelor sancțiuni ale UE împotriva Ungariei
Guvernul bulgar intenționează să se opună eventualelor sancțiuni europene împotriva Ungariei, vizată de lansarea unei proceduri europene excepționale pentru "riscul" de încălcare a principiilor statului de drept, a anunțat ieri vicepremierul bulgar Krasimir Karakachanov. Astfel de sancțiuni, asupra cărora statele membre nu ar urma să se pronunțe decât la capătul unui proces îndelungat, "ar constitui o încălcare a suveranității unei țări a Uniunii Europene", a apreciat responsabilul bulgar, provenit dintr-o formațiune naționalistă, aliată dreptei bulgare. Karakachanov a menționat că întregul guvern al premierului conservator Boiko Borisov susține această propunere de veto. Ea ar urma să fie ratificată fără dificultate în parlamentul de la Sofia, unde nu doar majoritatea guvernamentală, ci și opoziția socialistă este favorabilă politicii premierului ungar Viktor Orban. După votul Parlamentului European, care săptămâna trecută a aprobat declanșarea procedurii de sancționare a Ungariei prin activarea articolului 7 din Tratatul UE, Polonia a anunțat că ea se va opune eventualelor sancțiuni finale. Pentru a putea fi instituite sancțiuni împotriva unui stat membru în baza acelui articol este necesar un vot în unanimitate al statelor membre, cu excepția țării vizate. Cinci din cei șase eurodeputați bulgari din partidul Gerb al lui Borisov s-au pronunțat împotriva acestei proceduri declanșată de Parlamentul European împotriva Ungariei, iar unul s-a abținut. Cei doi deputați naționaliști bulgari au votat și ei împotrivă. Vicepremierul Karakachanov și-a exprimat îngrijorarea că în viitor Bulgaria ar putea să facă la rândul ei obiectul unor chemări la ordine din partea UE. "Dacă Ungaria este vizată în prezent și tentative de a sancționa Polonia au fost făcute, Bulgaria ar putea să devină într-o zi obiectul unei propuneri asemănătoare", a declarat el.Sofia este criticată cu regularitate de Bruxelles pentru ineficiența sa în combaterea corupției, notează AFP.
Uniunea Africană, ''stupefiată'' de afirmațiile lui Salvini
Comisia Uniunii Africane s-a declarat "stupefiată"de afirmațiile ministrului de interne italian Matteo Salvini cu privire la importul de "sclavi" africani și a cerut ca politicianul de extremă dreaptă "să-și retragă declarațiile jignitoare", informează AFP. "Comisia Uniunii Africane este stupefiată de comentariile formulate de Matteo Salvini în timpul unei recente conferințe la Viena, în cadrul căreia i-a comparat pe migranții africani cu sclavii", afirmă Comisia UA într-un comunicat transmis marți seara spre difuzare presei. "În interesul unui angajament constructiv în dezbaterea privind migrația între cele două continente, Uniunea Africană solicită ca (Matteo Salvini) să-și retragă declarațiile jignitoare", adaugă Comisia acestei organizații panafricane. Potrivit ei, "este de notorietate publică faptul că emigrația din Italia în ultimele două secole a fost cel mai important caz de migrație în istoria modernă a Europei". "Actuala 'criză a migrației' în Europa oferă o posibilitate Africii și Europei să înceapă un dialog nu doar pe probleme de migrație, ci și la o scară mai largă asupra cooperării pentru dezvoltare între cele două continente", a conchis aceeași sursă. Într-o înregistrare video difuzată la 14 septembrie de anturajul lui Salvini, acesta poate fi văzut luând cuvântul la o reuniune a miniștrilor europeni de interne și denunțând ideea aparent formulată anterior de către ministrul luxemburghez de externe, Jean Asselborn, potrivit căruia Europa îmbătrânită are nevoie de imigranți. "În Italia, noi resimțim nevoia de a-i ajuta pe copiii noștri să facă alți copii. Și nu să aibă din nou sclavi pentru a-i înlocui pe copiii pe care noi nu-i mai facem", explică ministrul italian.
Africa de Sud a legalizat consumul de marijuana pentru uz personal
Curtea Constituțională din Africa de Sud a legalizat marți utilizarea canabisului pentru uz personal, potrivit dpa. Hotărârea vine după ce o instanță locală a decis că utilizarea canabisului în spațiul privat ar trebui permis deoarece legile care interzic acest lucru sunt în contradicție cu prevederile constituționale. Statul a făcut apel la Curtea Constituțională care a susținut decizia instanței inferioare. "Nu va constitui infracțiune dacă un adult utilizează sau are în posesie canabis într-un spațiu privat", a spus judecătorul Raymond Zondo în momentul pronunțării deciziei. Hotărârea nu precizează care este cantitatea de canabis pe care o persoană o poate deține pentru uz personal. Hotărârea a fost primită cu entuziasm, în sala de tribunal fiind prezenți mai mulți activiști care luptă pentru legalizarea marijuanei și membri ai mișcării rastafariene. "Comunitatea rastafariană a fost persecutată și acuzată", a declarat pentru postul de televiziune eNCA unul dintre cei care au salutat decizia.
