Internațional

Analiză: De cine ar trebui apărat “modul nostru de viață european”

Ziarul de Vrancea
18 sep 2019 1026 vizualizări

“Protejarea modului nostru de viață european”: șase cuvinte care au declanșat un val de întrebări și critici după ce președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, le-a propus ca titulatură pentru un nou portofoliu în executivul european, săptămâna trecută, relatează agenția germană dpa.

Mai multe voci din blocurile liberal, al Verzilor și socialist au cerut clarificări în legătură cu denumirea noului post, care presupune supervizarea unei largi game de probleme, inclusiv migrația, securitatea, educația și integrarea și care îi va reveni grecului Margaritis Schinas, în cazul în care va fi confirmat. Ursula von der Leyen are ocazia să le dea explicații liderilor de grupuri parlamentare, în fața cărora este chemată să clarifice rolul viitorului “vicepreședinte pentru protejarea modului nostru de viață european”, între alte probleme legate de propunerile sale pentru noua echipă a executivului european. “Sperăm că (von der Leyen) nu vede o contradicție între susținerea refugiaților și valorile europene”, a transmis săptămâna trecută pe Twitter lidera grupului Verzilor din Parlamentul European, Ska Keller. “(Grupul liberal) Renew Europe vorbește serios: ori se schimbă numele portofoliului lui Schinas, ori se renunță la competențele sale în materie de migrație”, a declarat luni influentul eurodeputat Guy Verhofstadt, amenințând cu veto.

“Nu văd nimic care să se aplice exclusiv Europei”

Eurodeputații vor supune la vot în octombrie propunerile Ursulei von der Leyen pentru cei 27 de comisari, care urmează să-și înceapă activitatea în noiembrie. Cei mai duri dintre criticii acestor propuneri o acuză pe von der Leyen că a adoptat o retorică specifică extremei drepte cu privire la migrație. Denumirea noului post de comisar reflectă “demagogia tipică ei-contra-noi și demonizarea grupurilor minoritare pe care le vedem în discursul tuturor grupărilor de extremă dreapta din Europa”, a afirmat Andrew Stroehlein, de la organizația Human Rights Watch. Von der Leyen vede altfel lucrurile. “Libertate, egalitate, democrație și respect pentru drepturile omului”, a scris ea într-un articol publicat în mai multe ziare europene, susținându-și decizia. “Acestea definesc și reprezintă uniunea noastră. Modul nostru de viață este pus la încercare în fiecare zi, atât de antieuropeni din interior, cât și din afara blocului”, a explicat ea.

Etnologul Johannes Moser de la Universitatea Ludwig Maximilian din Munchen a atras în schimb atenția asupra caracterului profund eterogen al Europei, atât al continentului în ansamblul său, cât și al țărilor sale. În opinia sa, deși valorile enumerate de von der Leyen sunt împărtășite de multe state europene, acest lucru este valabil și pentru multe alte țări membre ale ONU.

“Nu văd nimic care să se aplice exclusiv Europei”, a adăugat el, punând sub semnul întrebării argumentele fostului ministru german al apărării. Deci, de cine dorește Ursula von der Leyen să apere “modul de viață european” - de migranți, de populiști, sau amândouă la un loc? - notează dpa, amintind că problema migrației a generat dispute aprinse între statele UE, ca reacție la valul de sute de mii de solicitanți de azil de după 2015.

Dezvoltarea unui sistem mai robust de întoarcere

Concret, în materie de politici, fostul ministru german afirmă că are în vedere un “nou început” în ce privește migrația, prin relansarea eforturilor de a găsi un consens legat de distribuirea solicitanților de azil în Uniune. De asemenea, în viziunea sa, agenția UE pentru granițele externe Frontex ar trebui să dispună de un personal operativ de 10.000 de oameni cel târziu în 2024, față de termenul actual de 2027. Un alt obiectiv al său constă în închiderea “nișelor legislative în materie de azil și expulzare”, precum și o cooperare mai strânsă cu țările de origine a migranților “pentru dezvoltarea unui sistem mai robust de întoarcere” a acestora. Rolul lui Schinas va fi, între altele, de a superviza aceste schimbări, cu toate că propunerile de reformă a migrației și azilului ar trebui să vină de fapt de la Ylva Johansson, comisar desemnat pentru afaceri interne, menționează dpa.

Violența armată costă economia americană 229 miliarde de dolari anual

Violența armată costă Statele Unite aproximativ 229 de miliarde dolari în fiecare an, ceea ce înseamnă aproximativ 1,4% din Produsul Intern Brut (PIB) al acestei țări, potrivit unui raport comandat de congresmeni democrați și publicat miercuri. Pentru elaborarea raportului au fost utilizate date puse la dispoziție de Centrul Giffords pentru prevenirea violenței armate și de Centrul pentru controlul maladiilor (CDC). Statele rurale, printre care Mississippi și Alabama, au cele mai mari costuri ale violenței armate ca proporție din economiile lor. State în care o mare parte a locuitorilor dețin arme, precum Alaska și Arkansas, înregistrează cele mai mari rate ale sinuciderilor cu arme de foc. În plus, Alaska are cea mai ridicată proporție de decese provocate de arme de foc, raportat la populație, dintre toate statele din SUA. O altă concluzie a raportului este aceea că în SUA tinerii și copiii sunt expuși unui risc mai mare de a fi răniți sau uciși cu arme de foc decât în alte țări dezvoltate din lume. Recent, Casa Albă a propus Congresului să ia în calcul adoptarea unor eventuale măsuri pentru extinderea controalelor în teren asupra vânzărilor de arme. De la începutul anului până la 18 septembrie, în SUA au avut loc 40.331 de incidente legate de violența armată, numărul persoanelor decedate fiind de 10.681.

Rusia: Procurorii s-au speriat de protestatari

Parchetul rus a îndemnat ieri la eliberarea unui tânăr actor arestat în timpul unei manifestații de protest, condamnat la trei ani și jumătate de închisoare, în urma unei campanii de mobilizare în favoarea sa la care participă personalități artistice și demnitari religioși. Pavel Ustinov, un actor în vârstă de 23 de ani, a fost condamnat luni la trei ani și jumătate de închisoare, după ce a fost găsit vinovat de violențe împotriva forțelor de ordine. Actorul își clamează nevinovăția și dă asigurări că nu participa la manifestația neautorizată în cursul căreia a fost arestat în vară, ci că aștepta un prieten în fața unei stații de metrou. Această condamnare a provocat o campanie de susținere de amploare în favoarea sa, căreia i s-au alăturat vedete de televiziune, artiști, cineaști, profesori și preoți. Miercuri peste 1.000 de persoane, incluisv actori celebri, s-au succedat, în cursul unui pichet - singura formă de protest din Rusia care nu necesită o autorizare prealabilă -, pentru a-și exprima solidaritatea față de Pavel Ustinov. Tribunalul Muncipal de la Moscova urmează să examineze cererea parchetului cu privire la eliberarea tânărului, a declarat avocatul actorului pentru agenția rusă de știri Interax. Această audiere urmează să intervină înaintea examinării în apel a condamnării, la cererea apărării tânărului, și care este prevăzută luni. Susținătorii lui Pavel Ustinov sunt revoltați de faptul că justiția a refuzat să examineze o înregistrare video care dovedește, în opinia lor, nevinovăția tânărului actor. Aceste imagini, difuzate pe rețele de socializare și în presă, surprind membri ai poliției antirevoltă, care poartă căști, aruncându-se asupra lui Pavel Ustinov în timp ce acesta se afla în picioare, cu un telefon în mână, între alți trecători. Tânărul face un gest să se ferească, după care cade și este lovit cu bastonul de către polițiști. De la jumătatea lui iulie și până la sfârșitul lui august, manifestații aproape săptămânale au zguduit Moscova, în urma interzicerii mai multor candidaturi ale unor opozanți în alegerile locale. Majoritatea manifestațiilor nu au fost autorizate și s-au soldat cu aproximativ 2.700 de arestări. Majoritatea persoanelor arestate a fost eliberată rapid, însă aproximativ 15 dintre ele au fost menținute în detenție, iar cinci au fost condamnate, până în prezent, după ce au fost găsite vinovate de “violențe”, inclusiv Ustinov.

Macron: UE nu a fost suficient de solidară cu Italia în gestionarea crizei migrației

Uniunea Europeană (UE) nu a dat dovadă de suficientă solidaritate față de Italia în gestionarea crizei migrației, apreciază președintele francez Emmanuel Macron, care s-a întâlnit la Roma cu președintele Consiliului italian de Miniștri Giuseppe Conte. “Uniunea Europeană nu a dat dovadă de suficientă solidaritate cu țărilE primei sosiri, ca Italia, iar Franța este pregătită de evoluții cu privire la acest punct în cadrul unei revizuiri a Acordurilor de la Dublin”, a declarat Emmanuel Macron. “În privința salvărilor pe mare, sunt convins că putem să ne punem de acord asupra unui mecanism european automat de rapartizare a migranților”, a adăugat șeful statului francez. “Este necesar să apărăm, peste tot, dreptul la azil. Așadar, să protejăm dreptul la azil înseamnă totodată să ne asigurăm că cei și cele care nu au acest drept să fie expulzați sau expulzate cât mai rapid către țara lor de origine”, a subliniat Macron. Aceste ultime declarații reflectă afirmații pe care Macron le-a făcut luni, în fața deputaților din cadrul majorității sale, pe care i-a îndemnat să privească “în față” miza migrației. Emmanuel Macron și Giuseppe Conte s-au întâlnit pentru prima oară după intrarea în funcție a “Guvernului Conte II”, susținut în Parlament de o coaliție din care fac parte Partidul Democrat (PD, centru-stânga) și Mișcarea Cinci Stele (M5S, antisistem), și din care Liga (extrema dreaptă) a lui Matteo Salvini a fost exclusă. Această debarcare a lui Salvini a permis o încălzire a relațiilor între Paris și Roma, după o serie de tensiuni apărute, între altele, în urma deciziei luate anul trecut de Matteo Salvini, la acea vreme ministru de Interne, de a interzice intrarea navelor cu migranți în porturile italiene. Această criză a culminat în februarie cu rechemarea de către Paris a ambasadorului său la Roma.

Avertisment: Un atac american sau saudit asupra Iranului ar declanșa un “război total”

Un atac militar saudit sau american împotriva Iranului ar declanșa un “război total”, a avertizat ieri ministrul iranian de Externe Mohamad Javad Zarif. “Voi face o declarație foarte gravă: noi nu vrem un război, noi nu vrem să ne angajăm într-o confruntare militară, dar nu ne vom clinti în apărarea țării noastre”, a dat Zatif asigurări la CNN. Întrebat care ar fi consecințele unui atac american sau saudit asupra Iranului, șeful diplomației iraniene a răspuns “un război total”. Ministerul saudit al Apărării - care a prezentat miercuri presei fragmente de drone și de rachete de croazieră despre care a spus că au fost folosite în atacul de sâmbătă contra a două instalații majore aparținând companiei petroliere saudite Aramco în Arabia Saudită - a declarat că aceste elemente dovedesc “incontestabil” că este vorba despre o agresiune “comandată” de Iran. Secretarul de Stat american Mike Pompeo, care s-a întâlnit miercuri cu prințul moștenitor Mohammed bin Salman în Arabia Saudită, a apreciat că aceste atacuri constituie un “act de război”.Donald Trump a declarat la rândul său că o intrare în război împotriva Iranului ar constitui o opțiune de ultim recurs, dar că există și alte soluții.

Boris Johnson, “prins în flagrant delict cu o minciună”

Premierul britanic Boris Johnson a fost prins în flagrant delict cu o minciună și a încercat să scape din situație notând pe Twitter că întâlnirea lui cu un tată de familie furios într-un spital “nu a fost câtuși de puțin un incident jenant”. O înregistrare video în care se poate vedea cum Boris Johnson este acuzat de un tată de familie furios, care denunță lipsa cronică de cadre în sistemul public de sănătate NHS, a devenit virală pe internet, bărbatul reproșându-i premierului că a organizat în acest context o vizită însoțit de mass-media. “Nu este mass-media aici”, îi răspunde Boris Johnson, sub ochii jurnaliștilor. Tatăl de familie se întoarce atunci spre persoana care filmează scena, în clicurile aparatelor foto, și îl întreabă: “Cum adică nu este mass-media? Cine sunt oamenii ăștia?”. “Sunt bucuros că acest domn mi-a împărtășit problemele lui. Aceasta nu este jenant, aceasta face parte din munca mea”, a scris, pe contul său de Twitter, Boris Johnson, al cărui mod de a se raporta la adevăr este denunțat cu regularitate de detractorii săi. Boris Johnson a fost demis de la Times, la începutul carierei sale jurnalistice, pentru că a mințit cu privire un citat. În timpul campaniei pentru referendumul pe tema ieșirii din Uniunea Europeană (UE), el a folosit un slogan cu privire la sumele plătite de Marea Britanie în UE utilizând cifre false. Nu în ultimul rând, Boris Johnson nu încetează să susțină că înregistrează “progrese” în negocierile cu Bruxellesul asupra unui acord de ieșire a Marii Britanii din UE, în timp ce responsabilii europeni, de la premierul irlandez Leo Varadkar la negociatorul UE, Michel Barnier, dezmint orice progres și afirmă chiar că premierul britanic nu a venit cu nicio propunere scrisă viabilă.

Isarel: Gantz refuză oferta lui Netanyahu

Partidul centrist al lui Benny Gantz a respins ieri oferta făcută de premierul Benjamin Netanyahu să se alăture unui Guvern de coaliție, relatează Reuters. “Nu vom intra într-o coaliție condusă de Nateanyahu”, a spus Moshe Yaalon. Premierul Benjamin Netanyahu a spus că este dezamăgit de respingerea ofertei sale. “Am fost surprins și dezamăgit de faptul că Benny Gantz încă refuză apelul meu de a ne întâlni”, a scris Netanyahu pe Twitter. “Gantz, oferta mea ca noi doi să ne întâlnim rămâne în picioare. Este ceea ce așteaptă publicul de la noi”, a adăugat Netanyahu. Premierul Benjamin Netanyahu l-a îndemnat joi pe principalul său rival politic, Benjamin Gantz, să se alăture unui Guvern de coaliție, în contextul în care niciun partid nu a câștigat detașat alegerile din Israel.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.