Internațional

Șapte reforme-far ale Uniunii Europene

Ziarul de Vrancea
25 mai 2019 2915 vizualizări

Uniunea Europeană (UE) a adoptat, în ultima legislatură, sute de acte legislative, inclusiv reforme emblematice, de la interzicea paielor de plastic și sfârșitul “roaming”-ului și până la reforma dreptului de autor, relatează AFP, care prezintă succint șapte reforme-far.

 

Interzicerea paielor de plastic

Noua reglementare care interzice plasticele de unică folosință a fost adoptată la sfârșitul lui martie, în mai puțin de un an, un semn al unui larg consens. Paiele, bețișoarele de amestecat în cafea, bețele pentru baloane și alte ambalaje alimentare din polistiren expandat - binecunoscute adepților meselor de luat la pachet - urmează să fie interzise în UE din 2021. În ceea ce privește peturile, ele urmează să fie mai bine reciclate, în timp ce industria tutunului va fi pusă să contribuie la costul colectării și reciclării filtrelor de țigaretă.

Aceeași muncă, același salariu

Dragă Franței, reforma muncii detașate a fost adoptată în 2018, cu scopul de a pune capăt derivelor “detașării”. Este vorba despre un dispozitiv care-i permite unui european să muncească temporar în orice altă țară din UE, continuând să depindă de sistemul social din țara sa. Reforma, marcată de o confruntare între țările din Europa de Vest și Europa de Est, vizează să garanteze principiul “o remunerație egală la o muncă egală” și stabilește la 12 luni durata maximă a detașării, care poate fi prelungită cu șase luni. Negocieri, separate, sunt în curs cu privire la cazul particular al șoferilor.

Drepturi de autor

Reforma drepturilor de autor a fost adoptată în 2019, în urma unei bătălii care a opus, pe de o parte, mari grupuri de presă și artiști favorabili textului și, pe de altă parte, giganți în domeniul digital și apărători ai libertății Internetului, îngrijorați de consecințele acesteia.

Una dintre dispozițiile-far face platformele responsabile juridic de conținuturi, obligându-le să se asigure că respectă drepturile de autor. Alta creează un “drept vecin” în cazul editorilor de presă, menit să le permită să fie mai bine remunerați la reutilizarea online a producției lor de către agregatori ca Google News.

Date personale

UE a dat o mare lovitură adoptând un aresenal de reglementări cu privire la protejarea datelor persoanle ale europenilor față de derive din era numerică. Este vorba despre faimosul “Regulament general privind protecția datelor” (RGPD), aplicabil din mai 2018 și citat ca exemplu până și în Statele Unite. Acesta consolidează anumite drepturi, ca de exemplu cel al unui navigator pe Internet de a ști cine îi procesează datele și cu ce scop, și de a fi informat cu privire la orice piratare. Întreprinderile care nu le respectă riscă mult, sancțiunile putând atinge 4% din cifra lor de afaceri mondială.

Sfârșitul “roaming”-ului

Sfârșitul cheltuielilor cu “roaming”-ul este una dintre reformele cele mai concrete din ultimii ani pentru consumatorii europeni. Din iunie 2017, ei pot să-și folosească serviciile mobile naționale în întreaga UE fără să plătească în plus. Potrivit Comisiei Europene (CE), utilizarea datelor mobile a crescut de 12 ori, în timp ce numărul apelurilor telefonice ale turiștilor s-a dublat față de obiceiurile constatate înainte de intrarea în vigoare a reformei.

Grâniceri

Marcată de haosul sosirii masive de migranți pe coastele grecești în 2015, UE a consolidat în mod considerabil puterile și mijloacele Frontex, agenția însărcinată să coordoneze protecția frontierelor sale externe. Cu scopul de a susține orice țară care se confruntă cu un aflux brusc, ea urmează să dispună, din 2027, de un contingent permanent de 10.000 de grăniceri și membri ai Pazei de Coastă, detașați din statele membre și va putea să-și achiziționeze propriile nave și avioane. CE dorește să meargă și mai departe și mai repede, însă se lovește de reticența unor state membre, legată de probleme bugetare, dar și de temeri cu privire la suveranitatea lor.

Antiterorism

Registrul european al pasagerilor aerieni - numit “PNR” - este un nou instrument antiterorist adoptat în 2016. El impune transportatorilor aerieni să comunice în mod sistematic date despre pasagerii lor autorităților statelor europene vizate de un zbor dinspre sau către o țară terță. Obiectivul este să permită detectarea persoanelor care nu au mai fost suspectate vreodată de terorism, dar a căror analiză a datelor (date, itinerare, coordonate, etc) sugerează că ar putea fi implicați în asemenea acte. Țările europene sunt ținute, apoi, să împărtășească rezultatul unor eventuale anchete declanșate pe această bază.

Cannes: Lungmetrajul „Parasite”, recompensat cu Palme d'Or

Cea de-a 72-a ediție a Festivalului de Film de la Cannes s-a încheiat sâmbătă seară, când filmul „Parasite”, de Bong Joon-Ho, a fost recompensat cu prestigiosul trofeu Palme d’Or, iar actorii Antonio Banderas și Emily Beecham au fost premiați pentru interpretare.

Cineastul sud-coreean a fost acum prezent la Cannes pentru a cincea oară. Cel mai recent, el a fost selectat în competiție cu „Okja”, în 2017. Scris de Bong Joon Ho, „Parasite” spune povestea unei familii ai căror membrii sunt apropiați, însă al cărei viitor stă sub semnul întrebării.  În competiția din acest an a Festivalului de Film de la Cannes au fost proiectate 21 de lungmetraje din țări precum Spania, Statele Unite, Belgia, Marea Britanie și România. Între regizorii care au concurat pentru trofeul Palme d'Or s-au numărat Jim Jarmusch, Pedro Almodóvar, Ken Loach, Terrence Malick, Quentin Tarantino, Corneliu Porumboiu, Mati Diop, prima regizoare de culoare selectată în competiția festivalului, și Jean-Pierre Dardenne & Luc Dardenne. Juriul competiției oficiale a fost format din cineastul mexican Alejandro Gonzalez Iñárritu (președinte), actrița Elle Fanning (SUA), regizoarea și scenarista Alice Rohrwacher (Italia), actrița și regizoarea Maimouna N’Diaye (Burkina Faso), regizoarea și scenarista Kelly Reichardt (SUA), scriitorul și creatorul de benzi desenate Enki Bilal (Franța) și cineaștii Yorgos Lanthimos (Grecia), Robin Campillo (Franța) și Pawel Pawlikowski (Polonia).

Favorite au fost date de critici filmele semnate de Terrence Malick, Pedro Almodóvar și Quentin Tarantino.

România a fost reprezentată în competiție de filmul „La Gomera”, al cincilea lungmetraj al lui Corneliu Porumboiu, cu Vlad Ivanov și Catrinel Marlon în distribuție, și în competiția Semaine de la Critique de scurtmetrajul „Ultimul Drum Spre Mare” al lui Adi Voicu. Producțiile nu au primit nicio distincție.

Cea mai scumpă terapie din lume, aprobată în SUA

Grupul farmaceutic elvețian Novartis a obținut vineri aprobarea autorităților de reglementare americane pentru medicamentul genetic Zolgensma destinat atrofiei musculare spinale, principala cauză genetică de mortalitate infantilă, iar prețul stabilit pentru acest tratament, care se administrează o singură dată, este unul record la nivel mondial, de 2,125 de milioane de dolari.

Administrația pentru Alimente și Medicamente (FDA) a aprobat Zolgensma pentru copii cu vârste de până la doi ani, inclusiv pentru cei care nu au încă simptome. Autorizația se referă la copiii cu cea mai periculoasă formă a bolii moștenite, precum și pentru cei la care simptomele pot apărea mai târziu. “Este posibil să fie un nou standard de îngrijire a bebelușilor cu cea mai gravă formă de boală. Sarcina este acum de a negocia cu asigurătorii că acest medicament va oferi economii pe termen lung”, a spus Dr. Emmanuelle Tiongson, neurolog pediatru la Children’s Hospital Los Angeles, care a tratat pacienți cu Zolgensma într-un program de acces extins. În privința prețului mare, directorii Novartis au spus că acest tratament unic este mai valoros decât tratamentele costisitoare pe termen lung, care costă câteva sute de mii de dolari pe an. Novartis a deschis anul trecut o dezbatere referitoare la prețul terapiei genetice, estimând că tratamentul va permite o economie de până la 5 milioane de dolari pe pacient.

Novartis a anunțat că oferă asigurătorilor de sănătate opțiunea plății în rate pentru Zolgensma, rambursarea banilor în cazul în care tratamentul nu își face efectul și discounturi pentru plătitorii care acceptă condiții standard de plată. Novartis se așteaptă ca Zolgensma să obțină autorizație în Europa și Japonia pe parcursul acestui an.

COLOANA:

Trump relativizează, în Japonia, tiruri de rachete nord-coreene

Președintele american Donald Trump și-a reiterat ieri încrederea în dictatorul nord-coreean Kim Jong Un, în pofida recentelor teste de armament efectuate de Phenian, în a doua zi a vizitei sale de stat în Japonia. Înaintea unei partide de golf cu premierul japonez Shinzo Abe, Trump a postat pe Twitter un mesaj cu privire la acest dosar, cu intenția aparentă de a calma tensiunile. “Coreea de Nord a lansat câteva arme mici, ceea ce i-a deranjat pe unii în țara mea și pe alții, dar nu pe mine”, a scris Trump. El se referă astfel la declarații ale consilierului său pe probleme de securitate națională, John Bolton, care a apreciat sâmbătă că cele două teste de rachetă cu rază scurtă de acțiune efectuate la începutul lui mai de către Phenian - pentru prima oară după un și jumătate - constituie “fără vreo îndoială” o încălcare a rezoluțiilor Consiliului de Securitate al ONU. “Voi avea încredere în președintele Kim că-și va respecta promisiunea față de mine”, a insistat locatarul Casei Albe. Un prim summit istoric între cei doi, în iunie 2018, la Singapore, s-a încheiat cu o declarație comună care evocă “denuclearizarea completă a peninsulei coreene”, o formulare vagă și care le permite celor două părți să facă interpretări foarte diferite. Însă al doilea summit, la Hanoi, în februarie, s-a soldat cu un fiasco răsunător. Subiectul urmează probabil să fie abordat în cursul unor discuții oficiale prevăzute între Trump și Abe, care vor aborda totodată problema comerțului, în contextul în care Statele Unite - prima economie mondială - și Japonia - a treia - încearcă să ajungă la un acord bilateral. Însă nu este așteptat vreun anunț în acest sejur.

Irlandezii aprobă prin referendum o liberalizare a divorțului

Irlandezii au aprobat, cu o zdrobitoare majoritate, într-un referendum al cărui rezultat a fost anunțat ieri, ridicarea unor restricții impuse divorțului. În total 82% dintre votanți s-au pronunțat în favoarea abrogării unei dispoziții constituționale care obligă cuplurile să trăiască despărțite timp de patru din cinci ani înaintea divorțului. Referendumul a avut loc vineri, în paralel cu alegerile europene în Irlanda, iar prezența la vot a fost de 51%. Guvernul irlandez și-a anunțat intenția de a prezenta un nou proiect de lege care să reducă durata despărțirii obligatorii la doi ani din trei înainte de divorț. Divorțurile pronunțate în străinătate urmează să fie, de asemenea, recunoscute ca valide în Irlanda. Perioada obligatorie de despărțire de patru ani este o condiție moștenită după un referendum precedent, în 1995, în care irlandezii s-au pronunțat în favoarea legalizării divorțului cu o majoritate de 50,3% din voturile exprimate. Rezultatul acestui nou referendum a fost proclamat exact la un an de la consultarea populară prin care irlandezii s-au pronunțat cu 66% din voturile exprimate în favoarea ridicării interdicției constituționale a avortului. Rezultatul referendumului cu privire la avort a fost sărbătorit la Dublin, însă cel al refrendumului privind divorțul a fost primit cu indiferență. În octombrie, alegătorii irlandezi s-au pronunțat, de asemenea, în favoarea abrogării unei dispoziții constituționale - pusă în aplicare rapid și luată adesea în derâdere - care interzicea blasfemia.

Rusia a lansat la apă un spărgător de gheață nuclear

Rusia a lansat la apă, sâmbătă, un spărgător de gheață cu propulsie nucleară, în cadrul unui program ambițios de înnoire și de extindere a flotei sale de nave, pentru îmbunătățirea potențialului comercial în zona arctică, transmite Reuters. Nava numită Ural, care a fost lansată de la un doc din Sankt Petersburg, este prima dintr-un trio care va fi cel mai mare și cel mai puternic spărgător de gheață din lume. Rusia construiește o infrastructură nouă și își modernizează porturile, în contextul încălzirii climei, pregătindu-se pentru un trafic mai intens prin ceea ce numește Ruta Mării Nordice (Northern Sea Route), considerând că aceasta va fi navigabilă pe tot parcursul anului.

Nava Ural va fi transferată companiei nucleare de stat Rosaton în 2022, după ce alte două spărgătoare de gheață in aceeași serie, Arktika (Arctic) și Sibir (Siberia) vor intra în serviciu. “Ural și surorile sale au un rol esențial în proiectul nostru strategic de a deschide NSR pentru activități pe tot parcursul anului.

Președintele Vladimir Putin a declarat în aprilie că Rusia accelerează construcția spărgătoarelor de gheață, cu obiectivul de a intensifica semnificativ traficul de mărfuri de-a lungul coastei Arctice. Proiectul face parte din strategia de consolidare a prezenței Rusiei în Nordul Extrem, unde vrea să dețină o poziție dominantă în raport cu Canada, Statele Unite și Norvegia, precum și față de China.

Guvernul american vrea să abroge o măsură care protejează persoanele transsexuale

Departamentul american al Sănătății a anunțat abrogarea, în curând, a unei clauze care protejează persoanele transsexuale de discriminare în cadrul sistemului asigurărilor de sănătate, provocând nemulțumirea asociațiilor lesbienelor, gay-ilor, bisexualilor și transsexualilor (LGBT), relatează AFP. Departamentul preconizează să suprime o mențiune din “Obamacare”, o lege adoptată în 2016 în timpul președinției lui Barack Obama, care extindea discriminarea “pe bază de sex” la identitatea de gen. Identitatea de gen a fost definită atunci drept sentimentul intim de a fi “masculin, feminin, niciunul dintre cele două sau un amestec al celor două”. Însă mai multe decizii judiciare au blocat aplicarea acestei măsuri, iar Donald Trump a promis să abroge marea reformă a predecesorului în cazul în care este reales în 2020. Modificarea respectivă revine asupra clauzei, pentru “a se conforma interpretării stricte” a justiției, a anunțat vineri, într-un comunicat, Departamentul Sănătății. “Atunci când Congresul a interzis discriminarea în funcție de sex, a făcut-o în privința semnificației stricte a termenului, iar noi ne punem reglementările în conformitate”, a declarat Roger Severino, însărcinat cu drepturile civice la Departamentul Sănătății. “Administrația Trump dă dovadă de un dispreț total față de sănătatea, securitatea și umanitatea femeilor și americanilor transsexuali”, a reacționat, citată într-un comunicat, șefa opoziției democrate Nancy Pelosi, angajată într-un conflict cu președintele republican.

Facebook a închis peste trei miliarde de conturi false în șase luni

CEO-ul Facebook Mark Zuckerberg a prezentat rezultatele unei operațiuni de “curățare” uriașe, în care au fost șterse câteva miliarde de conturi, relatează AFP. Gigantul, care se confruntă cu o creștere importantă a creării automate de conturi cu rea-intenție, a anunțat că a șters în șase luni peste trei miliarde de conturi, o cifră vertiginoasă, înainte ca acestea să devină active. Facebook a închis 1,2 miliarde de conturi false în ultimul trimestru din 2018, iar apoi aproape dublu - 2,2 miliarde - în primul trimestru din 2019, o “creștere din cauza atacurilor automate ale unor actori răuvoitori (care încearcă să) creeze volume largi de conturi simultan”. Aceste date sunt amețitoare, având în vedere că platforma are 2,4 miliarde de utilizatori “activi”. Îndepărtarea unor “conținuturi nocive”, “împiedicarea amestecului în alegeri, asigurarea că avem instrumente bune de confidențialitate”, între altele, sunt, “în opinia mea, subiectele de societate cele mai importante la ora actuală”, iar “eu cred că (...) desființarea întreprinderii nu le va rezolva”, declara joi, într-o conferință telefonică consacrată acestui subiect Mark Zuckerberg.

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.