MOZAIC STIRI NATIONALE: Cioc, cioc, Fiscul: deschideţi urgent uşa!
Fiscul va putea solicita controale la domiciliul persoanelor fizice verificate fiscal, dar acestea pot să refuze accesul funcţionarilor şi experţilor desemnaţi, caz în care accesul va fi permis doar cu aprobarea prealabilă a unei instanţe judecătoreşti, potrivit unui proiect al MFP. "Indiferent de locul unde se desfăşoară verificarea fiscală, aveţi obligaţia de a permite funcţionarilor împuterniciţi de organul fiscal să efectueze o cercetare la faţa locului, precum şi experţilor folosiţi pentru această acţiune, intrarea acestora pe terenuri, în încăperi şi în orice alte incinte, în măsura în care acest lucru este necesar pentru a face constatări în interes fiscal. Aveţi dreptul de a refuza intrarea în domiciliu sau în reşedinţă, caz în care intrarea în domiciliul sau în reşedinţa dumneavoastră se face cu autorizarea instanţei judecătoreşti competente", se arată într-un proiect de ordin al ministrului Finanţelor Publice, Daniel Chiţoiu. De altfel, cercetarea la faţa locului este reglementată de articolul 57 din Codul de procedură fiscală, care stabileşte obligaţia contribuabililor de a permite accesul funcţionarilor împuterniciţi de organul fiscal pentru cercetare, precum şi experţilor folosiţi pentru această acţiune, pe terenuri, în încăperi şi în orice alte incinte, în măsura în care acest lucru este necesar pentru a face constatări în interes fiscal. "Persoanele fizice vor fi informate asupra dreptului de a refuza intrarea în domiciliu sau reşedinţă. În caz de refuz, intrarea în domiciliul sau în reşedinţa persoanei fizice se face cu autorizarea instanţei judecătoreşti competente, dispoziţiile privind ordonanţa preşedinţială din Codul de procedură civilă fiind aplicabile", se spune în alineatele 3 şi 4 ale articolului amintit. De asemenea, Codul de procedură fiscală stabileşte că, la cererea organului fiscal, poliţia şi jandarmeri sunt obligate să îi acorde sprijinul pentru aplicarea prevederilor acestui articol. Prin proiectul de ordin MFP intenţionează să statuteze Carta drepturilor şi obligaţiilor persoanei fizice supuse verificării fiscale cu privire la impozitul pe venit, verificare prevăzută la art. 1091 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Printre drepturile menţionate în proiect se regăseşte dreptul de a refuza furnizarea de informaţii, care presupune în primul rand că soţul/soţia şi rudele pană la gradul al 3-lea inclusiv, pot refuza furnizarea de informaţii, efectuarea de expertize, precum şi prezentarea unor înscrisuri. "Pot refuza să furnizeze informaţii cu privire la datele de care au luat cunoştinţă în exercitarea activităţii lor preoţii, avocaţii, notarii publici, consultanţii fiscali, executorii judecătoreşti, auditorii, experţii contabili, medicii şi psihoterapeuţii, cu excepţia informaţiilor cu privire la îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de legea fiscală în sarcina lor, precum şi a informaţiilor necesare clarificării şi stabilirii situaţiei fiscale reale a contribuabililor/plătitorilor cu care a avut sau are raporturi juridice. Persoanele sus-menţionate, cu excepţia preoţilor, pot totuşi furniza informaţii, dar numai cu acordul dumneavoastră", se mai arată în proiect.
Paharul de bere îl împărţim cu statul
Impozitele şi taxele reprezintă 45% dintr-o bere, arată reprezentanţii patronatelor din domeniu
Băutorii şi turiştii împart berea şi camera de hotel cu statul, pentru că impozitele pentru bere ajung la 45%, iar la cazare urcă la 70% din preţul unei camere, potrivit reprezentanţilor patronatelor din turism şi industria berii prezenţi la conferinţa MEDIAFAX Talks about Brewing and Hospitality. Constantin Bratu, directorul asociaţiei Berarii Romaniei, apreciază că berea, deşi este un aliment, este suprataxată. "Ţinand cont că este un aliment care face parte din coşul zilnic al romanilor, considerăm că taxele sunt prea mari", a spus Bratu. Vicepreşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Romanesc Dragoş Răducan spune că din tariful pentru închirierea unei camere de hotel taxele reprezintă încasările pentru 18 ore. Totodată, din cele aproximativ 25 de minute pe care trebuie să le muncească un roman pentru a-şi permite să plătească un litru de bere, 11-12 minute le munceşte pentru a plăti taxele aferente acestui litru de bere. Pentru a se caza o noapte la un hotel, un roman trebuie să muncească mai mult de o zi. Bratu a spus că piaţa berii a scăzut în primele 8 luni cu 8% faţă de aceeaşi perioadă din 2012, pe fondul creşterii accizei la începutul anului, iar reducerea consumului de bere are impact inclusiv asupra industriei ospitalităţii. "Primele opt luni au făcut ca piaţa berii să ajungă la cel mai redus nivel din 2008, cand s-a atins un varf. Din păcate fiscalitatea sporită din acest an, respectiv creşterea cu 10% a accizei în euro, la care s-a adăugat evoluţia cursului de schimb valutar, astfel că pe total a fost o creştere de 16%, a dus la reducerea consumului cu 8%. Este foarte mult pentru un sector în care totul este integrat în această ţară, iar scăderea va afecta şi alte sectoare economice, în primul rand cea ospitalieră", a spus Bratu. El a arătat că lucrurile nu se vor îmbunătăţi, avand în vedere noile măsuri fiscale, care vor intra în vigoare în 2014. "Suntem îngrijoraţi de presiunea fiscală. Nu poţi creşte la infinit taxele, nu este o soluţie. Autorităţile trebuie să se concentreze pe creşterea gradului de colectare, iar creşterea economică trebuie să vină din combaterea evaziunii fiscale, din analiza sectoarelor care creează valoare adăugată şi dintr-un dialog cu mediul de afaceri", a afirmat Bratu.
Restricţiile la vamă vor fi suspendate pană pe 1 decembrie
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a suspendat, pană la 1 decembrie, ordinul în legătură cu noile restricţii privind cantităţile de tutun, alcool şi alimente care pot fi aduse din afara UE, după aglomeraţia din vămi determinată de aplicarea prevederilor, începand de vineri. "Ordinul preşedintelui ANAF privind aplicarea de instrucţiuni speciale pentru unele categorii de bunuri introduse de către călători pe teritoriul Romaniei, în bagajele personale, a fost suspendat temporar şi va reintra în vigoare începand cu data de 1 decembrie 2013", a anunţat agenţia, printr-un comunicat. Decizia vizează un "nivel crescut de siguranţă şi confort" pentru cetăţenii ale căror bagaje nu conţin bunuri care să facă obiectul unor scutiri sau restricţii, potrivit sursei citate. "În acest sens, Direcţia Generală a Vămilor va asigura adaptarea capacităţii administrative la specificul fiecărui birou vamal, pe tipologii de călători şi bunuri", arată ANAF. Agenţia a introdus vineri noi restricţii privind bunurile care pot fi introduse în ţară în bagajele personale din afara UE, acestea ducand la o perioadă mai mare de aşteptare la controlul vamal, întrucat presupun completarea unei declaraţii. Astfel, o persoană poate introduce în ţară, din afara UE, ţigări, alcool sau alimente o singură dată pe săptămană, în anumite limite cantitative - cel mult două pachete de ţigări, un litru de alcool, un litru de ulei, un kilogram de zahăr şi 15 kilograme de făină. La frontierele externe ale comunităţii europene (Serbia, Ucraina şi Republica Moldova) se vor aplica instrucţiuni speciale de control vamal asupra mai multor bunuri introduse de către călători pe teritoriul Romaniei, pe lista de 22 de produse aflandu-se produse din tutun, băuturi alcoolice, carburant, flori şi plante de ornament, ulei de floarea soarelui, zahăr rafinat, făină, tăraţe, fructe şi legume proaspete. Călătorii trebuie să declare în scris bunurile conţinute în bagajele personale la intrarea în ţară prin completarea unei declaraţii.
Romanii au început să-şi umple coşurile cu produse ieftine
Romanii nu au mai putut absorbi în acest an inflaţia în consumul de bunuri de larg consum (FMCG) şi au început să cumpere produse mai ieftine, ceea ce a dus la o creştere uşoară, cu 1%, în valoare, a consumului total de FMCG, comparativ cu 2012, potrivit datelor GfK. "În acest an am observat o creştere foarte, foarte uşoară a consumului total de FMCG, în valoare, de 1% comparativ cu 2012. La un coş de 60 de categorii consacrate, creşterea este mai curajoasă, de 4,5%, însă vestea proastă este că inflaţia pe food a fost 7% conform Eurostat, şi a fost pentru prima dată cand inflaţia pe food a fost mai ridicată decat inflaţia generală. Consumatorul roman nu a mai absorbit în 2013 inflaţia în consumul de FMCG şi atunci a recurs la cumpărarea de produse mai ieftine faţă de 2012, cu un volum în creştere cu 3,5%", a declarat Raluca Raschip, Consumer Goods & Retail Director la GfK, în cadrul conferintei Retail Arena. Cele mai caştigate în urma acestui trend au fost mărcile private dezvoltate de marii retaileri, care sunt cu pană la 20% mai ieftine decat produsele de brand şi a căror pondere a ajuns, potrivit GfK, la circa 15% în total piaţă la jumătatea anului. Conform unui raport al Consiliului Concurenţei, anul trecut ponderea mărcilor private în totalul vanzărilor magazinelor a fost de 7%. De asemenea, vanzările de produse marcă privată ale retailerilor au crescut în 2012, faţă de anul anterior, cu 34% pe categoria alimentelor şi cu 36% pe segmentul produselor nealimentare. De asemenea, ponderea cheltuielilor pentru achiziţia de bunuri de larg consum în bugetul romanilor a crescut de la 41% în 2008-2010, la 42% în 2011-2012 şi la 43% la jumătatea acestui an. Tot în acest an, comerţul modern a depăşit pentru prima dată comerţul tradiţional ca pondere în total, ajungand la 53%, de la 49% anul trecut. Cea mai mare pondere în comerţul modern este deţinută de hipermarketuri - 28%, urmată de supermarketuri - 13%, discounteri - 9%, cash&carry - 1% şi magazine de proximitate - 2%. Potrivit datelor GfK, cea mai mică pondere a retailului modern este în Kazahstan - 13%, iar cea mai mare în Austria - 82%.
Piaţa auto locală s-a prăbuşit
Înmatriculările de autoturisme noi din Romania au scăzut cu 17,5% în luna octombrie faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut, la circa 5.600 unităţi, cea mai abruptă contracţie din Europa Centrală şi de Est şi cea mai proastă evoluţie din UE cu excepţia Ciprului, potrivit datelor ACEA. Astfel, numărul înmatriculărilor de autoturisme noi din Romania au coborat de la aproximativ 6.800 la 5.600 unităţi în luna octombrie, se arată într-un comunicat transmis marţi de Asociaţia Constructorilor Europei de Automobile (ACEA). Singura piaţă europeană cu un declin mai abrupt a fost Cipru, unde livrările de maşini au coborat cu 34,1% în octombrie, de la 725 la 524 unităţi. Piaţa auto europeană a crescut pentru cea de-a doua lună consecutiv, cu 4,7%, de la 959.800 la 1,004 milioane unităţi, în principal datorită revenirii puternice a pieţei spaniole ca urmare a măsurilor de stimulare a vanzărilor de automobile adoptate de guvern. În Europa Centrală şi de Est, numărul înamtriculărilor din Ungaria a urcat în octombrie cu 26,7%, la 5.100 unităţi, în timp ce Polonia a consemnat o creştere de 19,3%, la 26.300 maşini. Bulgaria a consemnat o creştere de 11,6%, la 1.687 unităţi. În Cehia, livrările au scăzut cu 3,9%, la 15.300 înregistrări, iar în Slovenia şi Slovacia au crescut cu 23,1%, respectiv 37,6%. În primele 10 luni ale anului, piaţa romanească a scăzut cu 16,5%, de la 55.900 la 46.700 unităţi, singurele ţări unde au fost consemnate declinuri mai abrupte fiind Cipru (-38,5%, la 5.900 unităţi) şi Olanda (-25,4%, la 338.600 automobile). Livrările la nivelul UE au coborat cu 3,1% de la începutul acestui an, de la 10,327 milioane la 10 milioane unităţi. În topul mărcilor, Dacia a înregistrat în octombrie una dintre cele mai solide creşteri din UE. Astfel, înmatriculările de autoturisme Dacia în UE au crescut cu 16,8% în luna octombrie, de la 21.000 la 24.500 unităţi.
Şefii de la Hidroelectrica vor fi înlocuiţi
Ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, că la 1 decembrie va fi numit un nou Consiliu de Supraveghere la Hidroelectrica. Consiliul de Supraveghere supervizează activitatea Hidroelectrica, numeşte Directoratul şi aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli al producătorului de energie. În prima jumătate a lunii octombrie, Departamentul pentru Energie, acţionarul majoritar al Hidroelectrica, a anunţat că aşteaptă pană la 11 noiembrie candidaturi pentru Consiliul de Supraveghere, după ce în luna august a reconfirmat componenţa structurii de conducere a producătorului de electricitate. Consiliul de Supraveghere are şase membri şi este condus de Remus Vulpescu.
Grecia aşteaptă 13 miliarde de euro din turism
Încasările Greciei din turism vor creşte anul următor cu 13%, la nivelul record 13 miliarde de euro, estimează principala organizaţie a companiilor elene de profil, sporind astfel şansele economiei de a ieşi din recesiune în 2014, conform aşteptărilor guvernului şi instituţiilor internaţionale. Prerezervările pentru sezonul de vară din Marea Britanie au crescut cu 10%, indicand un număr mai mare de turişti anul următor, a declarat şeful organizaţiei, Andreas Andreadis, pentru agenţia Reuters, citată de cotidianul elen Kathimerini. Marea Britanie este una dintre cele mai importante pieţe turistice pentru Grecia, alături de Germania. "Proiecţia noastră iniţială pentru 2014 este că vom înregistra peste 18 milioane de sosiri, un nou record, precum şi venituri record, estimate la 13 miliarde de euro", a spus el. Turismul asigură aproximativ 17% din PIB al Greciei, în valoare de 185 miliarde de dolari.
Parlamentul European adoptă bugetul pentru 2014-2020
Parlamentul European a adoptat, marţi, bugetul UE pentru 2014-2020, micşorat comparativ cu precedentul cadru plurianual, acesta fiind epilogul a peste trei ani de negocieri în cadrul Uniunii, relatează AFP. Bugetul a fost adoptat cu o majoritate largă de 682 de eurodeputaţi, cu susţinerea dreptei şi socialiştilor. Acesta prevede 908 miliarde de euro în credite de plată şi 960 de miliarde de euro în credite de angajament, respectiv cu 3,7 şi 3,5 puncte mai puţin decat bugetul pe 2007-2013. Ecologiştii şi stanga radicală au votat împotrivă. Instituţiile europene s-au înţeles din iunie asupra cadrului bugetar, după negocierile începute în 2011, dar Parlamentul European a suspendat aprobarea finală punand o serie de condiţii, între care virarea de către state a 11,2 miliarde de euro suplimentari pentru închiderea conturilor pe 2013. Noul cadru financiar plurianual (CFP) consacră un efort în favoarea angajării şi formării tinerilor, în special prin crearea unei "Garanţii pentru tineret" căreia i s-au alocat şase miliarde de euro în primul an, a subliniat raportorul socialist, Ivailo Kalfin, apreciind că acest lucru nu este suficient pentru ca bugetul "să fie un instrument de creştere".
