Internațional

MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Cum se face justiţie în Germania

Ziarul de Vrancea
12 nov 2013 503 vizualizări
Fost preşedinte neamţ va apărea în faţa judecătorilor, acuzat că ar fi primit "mită" un sejur de 700 de euro la un hotel bavarez n în ţările latine, oamenii politici cu siguranţă nu ar fi demisionat din cauza unor învinuri similare, se laudă germanii, foarte severi cand vine vorba despre moralitatea persoanelor plătite din bani publici

Fostul preşedinte german, Christian Wulff, urmează să compară în faţa justiţiei joi, la Hanovra, pentru trafic de influenţă, o premieră pentru un fost şef de stat în această ţară foarte severă în privinţa moralităţii politicienilor. Wulff, în vârstă de 54 de ani, a demisionat pe 17 februarie 2012, după ce justiţia i-a ridicat imunitatea din cauza unor suspiciuni de corupţie. După apariţia unei prime informaţii că a profitat de poziţia sa de şef al Guvernului din Saxonia Inferioară, între 2003 şi 2010, pentru a obţine diverse avantaje financiare, în special pentru achiziţionarea unui imobil, presa germană a dezvăluit ulterior alte privilegii de care a beneficiat în acea perioadă fostul preşedinte al Germaniei.
Însă, în pofida numeroaselor acuzaţii aduse împotriva sa, Christian Wulff, cel mai tânăr preşedinte din istoria Republicii Federale, va fi judecat până în aprilie 2014 doar într-un singur dosar, fiind suspectat că i s-a plătit, lui şi soţiei, un sejur în valoare de aproximativ 700 de euro la un hotel bavarez, de către un prieten producător de cinema, David Groenewold, în schimbul susţinerii proiectului unui film. Audierile sunt prevăzute să dureze aproximativ 20 de zile, iar 46 de persoane urmează să depună mărturii în cursul procesului, care este supus unor proceduri de acreditare şi unor importante măsuri de securitate. De altfel, resursele alocate desfăşurării procesului reprezintă sursa unor dezbateri în Germania, unde, în general, comentatorii se felicită că un oficial politic de rang înalt va fi judecat astfel, în pofida unor mici costuri. "Ridicol? Nu, este corect ca o instanţă să se sesizeze pentru o plângere depusă împotriva lui Christian Wulff", aprecia astfel Westdeutsche Allgemeine Zeitung (WAZ), una dintre cele mai importante publicaţii regionale din Germania, în august, în timpul anunţării procesului. "Mult mai important decât o condamnare sau o achitare este faptul că un eventual act de corupţie poate fi sancţionat în mod clar nu doar când este vorba despre mici funcţionari, ci şi când este vorba despre un fost preşedinte", aprecia revista Stern.

Dacă plătea o amendă, ar fi scăpat de proces

În opinia politologului Lothar Probst, de la Universitatea din Brema (nord), "la Elysée sau în Italia, oamenii politici cu siguranţă nu ar fi demisionat din cauza unor învinuri similare". "Cultura politică germană te poate constrânge să demisionezi chiar şi pentru cele mai mici abateri", a explicat el pentru AFP. În opinia lui Uwe Hellmann, profesor de drept penal la Universitatea din Potsdam, nu există nimic derizoriu în a asista la un proces organizat. Unele ţări latine vor considera în mod sigur că "germanii devin şi mai ridicoli provocând demisia preşedintelui lor pentru fleacuri". Dar, a explicat el pentru agenţia germană DPA, "alţii vor spune: «da, aşa ceva se vede doar în Germania, astfel de proceduri sunt posibile, oricare ar fi statutul persoanei»". Democraţia germană se onorează cu această procedură, susţin apărătorii săi, care amintesc faptul că fostul preşedinte a contribuit în acest sens alegând ca procesul să fie public. El ar fi putut pune capăt procedurii în aprilie, plătind o amendă de 20.000 de euro.
Alţii văd un act de răzbunare împotriva fostei stele în ascensiune a partidului condus de Angela Merkel (CDU), care deja a pierdut totul în acest scandal, mai ales cariera şi soţia, de care s-a despărţit în ianuarie.
"La nivelul societăţii, el a fost deja condamnat", aprecia, de exemplu, cotidianul Frankfurter Rundschau.

Ucraina a sistat importurile de gaze din Rusia

Decizia pune în pericol tranzitul gazelor ruseşti spre Europa

Ucraina a sistat încă de sâmbătă importurile de gaze din Rusia, a indicat agenţia ucraineană de presă UNIAN, cu referire la un anunţ făcut de Nikolai Orlov, directorul adjunct al Departamentului de control al sectorului energetic rus. Sistarea importurilor pune în pericol tranzitul gazelor ruseşti spre Europa pe timpul iernii, avertizează un expert rus. "Ucraina a sistat achiziţionarea de gaze naturale din Rusia, în contextul în care la începutul lunii cumpăra aproximativ 9 sau 10 milioane de metri cubi de gaze zilnic", ceea ce era de zece ori mai puţin decât volumul mediu pe zi cumpărat înainte, a indicat oficialul ucrainean.
Societatea ucraineană Naftogaz a refuzat luni seara să confirme pentru agenţia rusă de presă ITAR-TASS sistarea completă a importurilor de gaze din Rusia. :Nici nu infirmăm, nici nu confirmăm", s-a limitat să afirme un purtător de cuvânt al companiei.
Decizia Kievului ar putea provoca perturbări în tranzitul de gaze naturale via Ucraina în direcţia Europei, a avertizat, în acest context, Aleksei Grivaci, directorul general adjunct al Fundaţiei ruse pentru securitatea energetică naţională. Potrivit acestuia, Kievul prelevează gaze din depozitele subterane, situaţie care pune în pericol tranzitul de gaze ruseşti spre Europa pe timpul iernii. "Evident, ei (ucrainenii) iau acum gaze din depozitele subterane. Cât mai e cald, acest lucru este posibil, dar situaţia respectivă creează riscuri suplimentare pentru tranzitul de gaze, de exemplu în luna februarie sau în perioadele de răcire accentuată a vremii", a declarat Grivaci.
Vicepremierul ucrainean însărcinat cu energia, Iuri Boiko, a declarat recent că Ucraina a început încă din luna octombrie să utilizeze gazele stocate în rezervele subterane pentru a-şi satisface nevoile naţionale. Or, aceste rezerve sunt necesare pentru asigurarea continuităţii tranzitului de gaze ruseşti în Europa în perioadele de vârf din timpul sezonului rece.

Un muzician şi-a împuşcat colegii trupă şi apoi s-a sinucis

Un muzician de origine iraniană a ucis cu focuri de armă în noaptea de duminică spre luni, în cartierul newyorkez Brooklyn, trei membri ai unei formaţii de rock alternativ, în urma unui conflict şi apoi s-a sinucis. "Un bărbat a deschis focul asupra a trei persoane şi le-a omorât. Se pare că autorul faptei s-a sinucis după aceea, aruncându-se pe acoperişul imobilului" în care s-a petrecut incidentul, a declarat un purtător de cuvânt al poliţiei din New York. Un al cincilea bărbat, în vârstă de 22 de ani, a fost rănit la braţul drept şi a fost transportat la spital, iar starea sa de sănătate este stabilă, conform informaţiilor furnizate de poliţie. Ucigaşul a fost identificat ca fiind Ali Akbar Mohammadi Rafie, în vârstă de 29 de ani. Victimele sunt Arash Farazmand, în vârstă de 28 de ani, Soroush Farazmand, în vârstă de 27 de ani şi Ali Eskandarian, în vârstă de 35 de ani. Autorul şi victimele ar fi făcut parte din formaţia de rock alternativ The Yellow Dogs, compusă din muzicieni de origine iraniană, potrivit tabloidului newyorkez The Daily News. Se pare că ucigaşul tocmai fusese exclus din formaţie.

ONU cere un ajutor de 301 milioane de dolari pentru Filipine

ONU a lansat ieri un apel la donaţii de ordinul a 301 milioane de dolari americani (aproximativ 225 milioane de euro) pentru a veni în ajutorul statului filipinez, devastat de taifunul Haiyan, care s-ar fi soldat cu cel puţin 10.000 de morţi. ''Am lansat un plan de acţiune care se concentrează pe hrană, sănătate, salubritate, adăposturi, îndepărtarea dărâmăturilor, precum şi protecţia celor mai vulnerabili şi sper că donatorii noştri vor fi, într-adevăr, generoşi", a declarat coordonatoarea operaţiunilor umanitare ale ONU, Valerie Amos. Acest plan, prevăzut să se desfăşoare până la sfârşitul lunii mai, "se ridică la 301 milioane de dolari'' americani, a adăugat ea, precizând că această sumă nu include cei 25 de milioane de dolari americani promişi de ONU. Bilanţul uman şi amploarea pagubelor cauzate de trecerea, vineri, a unuia dintre cele mai puternice taifunuri care au atins vreodată uscatul, însoţit de rafale de vânt de peste 300 de kilometri pe oră şi valuri de cinci metri, rămân dificil de evaluat. Ultimul bilanţ oficial al Guvernului filipinez anunţa 1.774 de morţi, în timp ce ONU a evocat că este posibil să-şi fi pierdut viaţa 10.000 de persoane doar în oraşul Tacloban, pe Insula Leyte, una dintre cele mai afectate, unde apa potabilă şi curentul electric lipsesc, iar hrana este raţionalizată. "În acest moment, este extrem de dificil să avem chiar şi cea mai mică idee despre nevoile imediate", a notat Valerie Amos, care a remarcat "generozitatea" şi reacţia din ultimele zile a comunităţii internaţionale.
Numeroase ţări, ONG-uri şi agenţii internaţionale au promis provizii şi ajutoare financiare.

Depresia nu creşte riscul de a dezvolta cancer

Oamenii afirmă uneori şi gândesc adeseori că o stare depresivă creşte riscul de a dezvolta cancer. "Aceasta este o părere extrem de veche şi înrădăcinată. Ea se regăseşte chiar în scrierile socratice", subliniază Cedric Lemogne, profesor de psihiatrie şi cercetător în cadrul Inserm. Numai că, după cum a relevat un nou studiu, "această idee este una falsă", subliniază Lemogne.
Pentru a verifica respectivul dicton popular, omul de ştiinţă francez, ale cărui studii pe marginea subiectului au fost publicate în revista The American Journal of Epidemiology, a cercetat mai întâi toate lucrările cele mai serioase cu privire la această teză. Niciuna dintre ele nu a reuşit vreodată să confirme sau să infirme vreo legătură de cauză şi efect între depresie şi cancer. În aceste condiţii, Lemogne şi-a aţintit atenţia spre marea comunitate Gazel (foştii angajaţi ai EDF-GDF), creată în 1989 de o echipă din Villejuif şi care numără puţin peste 14.200 de participanţi. Acest grup oferă în acelaşi timp date valide despre apariţia cancerului, dar şi despre depresii inventariate.
Primele evidenţe ale depresiilor au fost efectuate, în cadrul grupului, în 1993, apoi reînnoite la fiecare trei ani, timp de 15 ani. Întreruperile în activitatea profesională din raţiuni de depresie au fost luate de asemenea în considerare. S-a constatat că nu există nicio asociere semnificativă între stările de depresie şi cele cinci tipuri de cancer luate în considerare: de prostată, mamar, de colon, limfom şi leucemie. În schimb, această concluzie nu exclude faptul că persoanele care sunt anunţate că au dezvoltat cancer să sufere simptome depresive.




În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 1

Adaugă comentariu
danb, acum 1708 zile, 7 ore, 35 minute, 30 secunde
De mentionat ca prin "avantaje financiare" anchetatorii au inteles o dobanda apreciata de dansii mai favorabila. E vorba de o diferenta de 0,5% fata de dobanda considerata de dansii ca citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.