Internațional

MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Spionii SUA şi-au găsit naşul

Ziarul de Vrancea
29 oct 2013 613 vizualizări
Un fost ministru grec se amuza ascultand convorbirile americanilor

Fostul ministru grec de externe Theodoros Pangalos a recunoscut ieri că, pe vremea când deţinea această funcţie, au fost interceptate comunicaţiile diplomaţilor americani în Grecia. Declaraţia sa survine la o zi după ce publicaţia germană Der Spiegel a scris că ambasada SUA la Atena a fost folosită de serviciile secrete americane drept centru de spionaj electronic.
Potrivit unor documente furnizate de fostul consultant CIA Edward Snowden, pe acoperişul ambasadei SUA la Atena, o clădire masivă amplasată în centrul oraşului, serviciile secrete americane au montat instalaţii de interceptare ce puteau fi controlate de la distanţă. "Serviciile secrete greceşti au reuşit să asculte convorbirile ambasadorilor SUA la Atena şi Ankara", a admis Pangalos la postul de radio To Vima FM. Întrebat dacă aşa ceva este legal, el a răspuns: "Glumiţi? A fost o acţiune de spionaj, şi încă una de succes", asigurând că atât premierul, cât şi miniştrii apărării şi de externe ştiau de aceste operaţiuni, pe care Pangalos le consideră un lucru normal ce "se întâmplă în cazul fiecărui guvern".
Fostul ministru de externe a mai spus că nu a aflat nimic deosebit din aceste interceptări, dar s-a distrat mult ascultându-le. "M-am amuzat auzindu-l pe ambasador cum îi spunea cuiva: Ce mai face acest nemernic de Pangalos?, iar celălalt i-a răspuns: Acest nemernic m-a sunat astăzi", îşi aminteşte el.
În anul 1999, Pangalos a fost nevoit să demisioneze din postul de ministru de externe, după ce s-a descoperit că liderul Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), Abdullah Ocalan, s-a ascuns la reşedinţa ambasadorului Greciei în Kenya, guvernul grec fiind nevoit să-l predea pe acesta din urmă Turciei. Se presupune că Statele Unite au informat guvernul turc de ascunzătoarea lui Ocalan.


Putin îi elogiază pe tinerii comunişti sovietici

Preşedintele rus Vladimir Putin a elogiat ieri Komsomol, cu ocazia marcării a 95 de ani de la înfiinţarea acestei organizaţii a tineretului comunist din perioada fostei Uniuni Sovietice, care nu mai există în prezent, pe care a catalogat-o drept "romantică" şi "patriotică". "Această aniversare este o dată importantă în istoria ţării noastre, în viaţa a milioane de persoane din Rusia şi din afara frontierelor sale", a declarat Putin, citat într-un comunicat postat pe site-ul său oficial. Komsomol sau VLKSM (Uniunea Tineretului Leninist-Comunist din întreaga Uniune Sovietică), a fost fondată pe 29 octombrie 1918, după un an de la Revoluţia din Octombrie. Organizaţia a dispărut odată cu prăbuşirea fostei Uniuni Sovietice în 1991. Calitatea de membru Komsomol era o etapă obligatorie în vederea unei cariere în fosta Uniune Sovietică. "Komsomol înseamnă nu doar politică, ci şi anii studenţiei şi romantismul unui drum nou, iar cel mai important este sentimentul că eşti legat de destinul Partiei", a subliniat Putin. Vladimir Putin, care consideră prăbuşirea fostei Uniuni Sovietice în 1991 drept "cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului XX", îşi afişează frecvent nostalgia faţă de perioada comunistă. În acest an, el a reintrodus decoraţia "Erou al muncii" care exista pe vremea fostei Uniuni Sovietice şi care era destinată în principal celor mai buni muncitori. El şi-a exprimat totodată dorinţa unei reintroduceri a unui program sportiv naţional pentru elevi, după modelul celui care exista în epoca sovietică şi care era cunoscut sub numele "Pregătire pentru muncă şi apărare".

Furtuna din Europa de nord s-a soldat cu cel puţin 11 morţi

Prima mare furtună a sezonului în Europa de nord a provocat cel puţin 11 morţi, printre care şi o adolescentă, şi a întrerupt alimentarea cu electricitate a peste 535.000 de case. Marea Britanie s-a confruntat luni cu cea mai puternică furtună din ultimii cinci ani care a provocat moartea a cel puţin patru persoane. Aceste intemperii s-au mai soldat cu un mort în Franţa, trei în Germania, unul în Danemarca şi doi în Olanda. Furtuna "Christian" a părăsit Marea Britanie în timpul zilei îndreptându-se către Olanda, Danemarca şi nordul Germaniei. În Marea Britanie, o adolescentă în vârstă de 17 ani, surprinsă în somn în casa sa din prefabricate, şi un bărbat în vârstă de aproximativ 50 de ani, blocat în maşina sa, au murit după căderea unui copac. Corpul unui bărbat şi al unei femei au fost apoi descoperite în cursul după-amiezii în dărămâturile a trei case care s-au prăbuşit din cauza unei explozii cauzate de spargerea unei conducte de gaz avariată de furtună. Un băiat în vârstă de 14 ani era dat dispărut în Sussex după ce a fost luat de curenţi duminică după-amiază în timp ce se juca în valuri cu prietenii. În Olanda, un tânăr în vârstă de 22 de ani a murit luni la spital din cauza rănilor grave la cap, fiind lovit de creanga unui copac în comuna Veenendaal (centru). Bilanţul victimelor în Olanda s-a ridicat astfel la două, o femeie fiind omorâtă anterior în cursul zilei de căderea unui copac la Amsterdam, conform poliţiei. Aceştia au sfătuit populaţia să rămâne în case. În Danemarca, un bărbat a fost ucis de o cărămidă proiectată în momentul prăbuşirii unui imobil la 60 de kilometri nord-vest de Copenhaga. În Germania, o soferiţă, un bărbat în vârstă de 39 de ani şi un copil au murit în accidente de maşină cauzate de căderea arborilor. În Franţa, o femeie în vârstă de 47 de ani a fost luată luni dimineaţă de valuri la Belle-Ile (vest) iar corpul său a fost descoperit pe o plajă câteva ore mai târziu.

Rusia foloseşte ultimele gloanţe împotriva Ucrainei

Gigantul rus Gazprom a acuzat ieri Ucraina de neplata unei sume de 882 milioane de dolari, ceea ce ar putea genera un nou conflict pe subiectelor gazelor între Moscova şi Kiev, în momentul în care fosta republică sovietică speră să semneze în curând un acord de asociere cu Uniunea Europeană.
"Suntem extrem de îngrijoraţi de situaţia actuală legată de plata de către Ucraina a gazelor naturale ruse livrate", a declarat preşedintele concernului rus, Aleksei Miller. Patronul Gazprom a explicat că Ucrainei i s-a dat un termen pentru a plăti factura de 882 milioane de dolari pentru gazele livrate în luna august şi că acest termen a expirat la 1 octombrie. "Situaţia este foarte serioasă, întrucât contractul prevede că, în caz de încălcare a condiţiilor de plată, se trece la un sistem de plată în avans", a adăugat Miller. De amintit că, în ianuarie a.c., Gazprom a cerut Naftogaz, societatea ucraineană de gaz, să plătească şapte miliarde de dolari pentru gazele neconsumate, dar prevăzute în contractul semnat în 2009, când în fruntea guvernului ucrainean se afla Iulia Timoşenko, şi valabil până în anul 2019. Conform acestui contract, Naftogaz s-a angajat să plătească în fiecare an pentru cel puţin 41,6 miliarde de metri cubi de gaze, chiar dacă importă o cantitate mai mică. Anul trecut, Ucraina a importat cu 9 miliarde de metri cubi mai puţin decât prevede contractul şi a refuzat să plătească această cantitate.
Kievul insistă, de asemenea, asupra reducerii preţului impus de Moscova, care doreşte în schimb ca fosta republică sovietică să se integreze în Uniunea vamală (dominată de Rusia) şi să cedeze Gazprom o parte din reţeaua sa de transport al gazelor.
Aceste noi ameninţări la adresa Ucrainei din partea gigantului rus intervin în contextul apropierii summitului european de la Vilnius din 21 noiembrie la care Kievul speră să poată semna Acordul de asociere cu UE.

Europa şi Asia, legate pe sub pămant

Turcia a inaugurat, ieri, un tunel feroviar care face legătura între Europa şi Asia, pe sub Strâmtoarea Bosfor, concretizând un plan propus iniţial de sultanul otomat Abdulmejid acum 150 de ani.  Tunelul feroviar figurează printre marile proiecte de infrastructură ale Guvernului premierului Recep Tayyip Erdogan. Tunelul feroviar are lungimea totală de 13,6 kilometri, dintre care un segment de 1,4 kilometri trece pe sub Strâmtoarea Bosfor, care desparte Asia de Europa, şi este săpat la adâncimea de 55 de metri.
Autorităţile turce speră că tunelul va fi tranzitat de aproximativ 1,5 milioane de călători zilnic.
Pe fondul temerilor referitoare la efectele unui cutremur, ministrul turc al Transporturilor, Binali Yildirim, a dat asigurări că tunelul este proiectat să reziste la un seism de până la 9,0 grade.




În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.