Internațional

MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Un basm care ar putea deveni realitate: Tinereţe fără de bătraneţe şi viaţă fără de moarte

Ziarul de Vrancea
21 oct 2013 318 vizualizări
Tot mai mulţi cercetători anunţă progese importante în lupta cu îmbătranirea

"Ceasul biologic" intern, înscris în ADN, care măsoară vârsta biologică a ţesuturilor din corpul uman, a fost descoperit de un profesor de genetică american, de la Universitatea California din Los Angeles. Descoperirea lui Steve Horvath ar putea contribui la descoperirea unor mecanisme şi tratamente care să încetinească procesul de îmbătrânire. Steve Horvath a cercetat ADN-ul a aproximativ 8.000 de mostre care includeau 51 de tipuri de celule şi ţesuturi sănătoase şi canceroase. "Ceasul biologic" a indicat faptul că, în timp ce numeroase celule sănătoase îmbătrânesc în acelaşi ritm cu vârsta biologică a corpului, altele au o rată a îmbătrânirii mai mare sau mai mică. Mai exact, profesorul american a urmărit modul în care procesul de metilare, care modifică structura chimică a ADN-ului, variază odată cu vârsta. Astfel, Steve Horvath a descoperit că metilarea a 353 de markeri ADN variază semnificativ odată cu vârsta şi că poate fi folosită exact ca un "ceas biologic". Vârsta organelor bolnave variază foarte mult, cu o diferenţă ce poate ajunge chiar şi la câteva decenii faţă de ţesuturile sănătoase ale aceleiaşi persoane. "În cele din urmă, ar fi extraordinar să punem la punct proceduri terapeutice pentru resetarea «ceasului biologic», care să ne menţină tineri", a declarat profesorul american.
Terapiile antiîmbătrânire au devenit o temă importantă de studiu pentru cercetători, care încearcă să identifice cei mai importanţi factori de risc pentru bolile incurabile asociate mai ales cu acest proces. Steve Horvath a arătat că acest "ceas biologic" a fost resetat până la zero când celulele prelevate dintr-un organism adult au fost reprogramate pentru a reveni la structura unei celule suşă.
Pentru descoperirea procesului de transformare a celulelor adulte în celule suşă, care se pot dezvolta în orice tip de ţesut al corpului, John Gurdon, de la Universitatea Cambridge, şi Shinya Yamanaka, de la Universitatea Kyoto, au câştigat premiul Nobel pentru Medicină în 2012.

Înghite 150 de pastile pe zi pentru a trăi veşnic

Pe de altă parte, Ray Kurzweil, un celebru inventator care lucrează la Google în domeniul inteligenţei artificiale, este convins că veşnicia este posibilă. Într-un interviu pentru versiunea online a revistei canadiene Maclean's, el a explicat că nu este exagerat să căutăm nemurirea, mai ales că omenirea a progresat enorm şi în ceea ce priveşte durata medie de viaţă, aceasta fiind de 20 de ani acum un mileniu, de 37 de ani acum două secole, în prezent fiind de peste 80 de ani în ţările dezvoltate. Cercetătorul spune că "biologia este un proces software", iar în prezent avem în corp trilioane de celule care însă sunt ca un fel de soft învechit ce funcţionează pe baza unor principii deja desuete care erau valabile acum zece milenii, dar nu şi în prezent. "Suntem capabili să reprogramăm sănătatea precum facem şi cu soft-ul", spune Ray Kurzweil, insistand pe faptul că medicina, sănătatea, biologia - toate trebuie tratate în stilul IT-ului şi deci trebuie să evolueze mult mai rapid. Futurologul este celebru şi pentru că zilnic ia 150 de pastile şi insistă că acestea îl ajută să se menţină sănătos tun, el făcand des analize pentru a fi sigur de asta. Ray Kurzweil spune că, biologic vorbind, este tot mai tanăr datorită acestui pumn de suplimente pe care le ia zilnic, însă aceasta e doar prima etapă către nemurire. A doua etapă, ce ne duce la o a doua "punte", cum se exprima el, se referă la o revoluţie în biotehnologie unde vom putea reprograma biologia pentru a sta cat mai departe de orice boală. Dar această etapă nu e ultima, ci "puntea a treia", care trece de biologia clasică aşa cum o ştim şi practic vom avea roboţi minusculi, numiţi nanoboţi, care ne vor întări în timp real sistemul imunitar, astfel că dacă apare o boală, acesta poate fi reprogramat să lupte cu succes împotriva ei. În plus, nu va fi doar o extindere a duratei de viaţă, ci şi o expansiune a vieţii, fiindcă nemurirea nu va însemna că poţi trăi sute de ani în stilul unui om de 95 de ani, ci varsta biologică va fi mult mai mică.
Nu vor fi însă aceste avantaje accesibile doar pentru cei bogaţi?, a fost întrebat el. Kurzweil a dat însă exemplul telefoanelor mobile ce au evoluat atat de mult încat acum, un copil african cu un smartphone conectat la internet are acces la mai multe informaţii decat avea preşedintele SUA acum 15 ani. Un alt exemplu ţine de costul medicamentelor anti-HIV: acum două decenii tratamentul costă 30.000 dolari/an, în prezent s-a ajuns la doar 80 dolari.


Tensiuni diplomatice între Paris şi Washington

n autorităţile franceze s-au declarat "şocate" după ce au aflat din presă că NSA a spionat zeci de milioane de convorbiri telefonice purtate în Hexagon

Agenţia americană de contraspionaj NSA a interceptat masiv comunicaţiile telefonice ale cetăţenilor francezi, a dezvăluit ieri cotidianul Le Monde, citând documente ale fostului consultant al agenţiei Edward Snowden.
Într-o perioadă de 30 de zile, între 10 decembrie 2012 şi 8 ianuarie 2013, NSA a efectuat 70,3 milioane de înregistrări de date telefonice ale francezilor.
NSA dispune de mai multe moduri de colectare, afirmă Le Monde. Când unele numere de telefon sunt folosite în Franţa, ele activează un semnal care declanşează automat înregistrarea unor conversaţii. Această supraveghere recuperează, de asemenea, mesaje telefonice şi conţinutul lor în funcţie de cuvinte cheie. În mod sistematic, NSA păstrează istoricul conversaţiilor fiecărei ţinte, precizează cotidianul. Acest spionaj apare în cadrul programului cu numele de "US-985D". Potrivit Le Monde, explicaţia exactă a acestei sigle nu a fost furnizată până în prezent de documentele lui Snowden sau de foşti membri ai NSA. Ca o comparaţie, siglele folosite de NSA pentru acelaşi tip de interceptare în Germania sunt "US-987LA" şi "US-987LB", constată cotidianul. Această serie de cifre ar corespunde cercului calificat de Statele Unite drept "a treia parte" căreia i-ar aparţine Franţa, Germania dar şi Austria, Polonia sau Belgia. "A doua parte" se referă la ţările anglo-saxone apropiate de Washington, precum Marea Britanie, Canada, Australia şi Noua Zeelandă, cunoscute sub numele de "Five Eyes". "Prima parte" este formată din 16 servicii secrete americane.
Documentele oferă suficiente explicaţii pentru a considera că ţintele NSA sunt atât persoane suspectate de legături cu activităţile teroriste, cât şi persoane vizate pentru simpla lor apartenenţă la lumea de afaceri, politică sau la administraţia franceză. Graficul NSA arată o medie a interceptărilor de trei milioane de date pe zi cu creşteri la aproape şapte milioane din 24 decembrie 2012 până în 7 ianuarie 2013, precizează cotidianul.

"Astfel de practici sunt inacceptabile"

Ministrul francez de Interne, Manuel Valls, a calificat aceste informaţii drept "şocante" şi a anunţat că se vor cere explicaţii Statelor Unite. Ulterior, ministrul francez al Afacerilor Externe, Laurent Fabius, l-a "convocat imediat" pe ambasadorul Statelor Unite la Paris. "Astfel de practici între parteneri care aduc atingere vieţii private este total inacceptabilă. Trebuie să ne asigurăm, foarte rapid, că în orice caz ele nu mai sunt practicate", a adăugat Fabius în faţa presei.

Zâmbetul Mona Lisei ar putea fi fals

Zâmbetul Mona Lisei, personajul central din celebrul tablou pictat de Leonardo da Vinci, ar putea fi fals, afirmă cercetătorii spanioli. "Până unde este capabil creierul nostru să distingă între un zâmbet «adevărat» şi unul «fals»? Personajul principal din serialul TV «În mintea criminalului/ The Mentalist» ar fi capabil să facă imediat această distincţie", afirmă autorii acestui articol apărut pe site-ul publicaţiei franceze Le Figaro. Însă, în timp ce actorul care joacă rolul principal în "The Mentalist" cunoaşte scenariul producţiei (înainte de filmarea acelor scene, n.r.), acest lucru este arareori posibil în viaţa de zi cu zi, dincolo de camerele de filmat. Zâmbetul poate fi radios sau trist, triumfător, ezitant, resemnat sau până la urechi.
Toate aceste expresii există în realitate pentru că ele corespund unor forme specifice ale chipului. În anumite cazuri, oamenii sunt capabili să le recunoască, însă nu întotdeauna. Astfel, cercetătorii de la Universitatea La Laguna au realizat o serie de fotografii ale unor chipuri care conţineau, pe de-o parte, guri zâmbitoare asociate cu ochi care exprimau aceeaşi stare emoţională, iar pe de altă parte, aceleaşi zâmbete erau asociate cu perechi de ochi care reflectau alte emoţii decât bucuria. "Zâmbetul joacă un rol fundamental în recunoaşterea bucuriei la cei din jur", afirmă David Beltran Guerrero, unul dintre autorii studiului. "Dar, aşa cum ştim, nu suntem cu adevărat fericiţi de fiecare dată când zâmbim", mai spune acesta.
Studiul cercetătorilor spanioli a relevat câteva noutăţi. "Influenţa zâmbetului este foarte dependentă de tipul de sarcini alocate participanţilor", a explicat acelaşi cercetător. "Suntem deci influenţaţi în viaţa noastră cotidiană de tipul de activitate pe care o facem atunci când avem «de evaluat» un zâmbet", adaugă acesta. Deşi această sarcină ţine în special de perspicacitate, precum descrierea anumitor trăsături ale feţei, zâmbetul a avut un rol foarte important atunci când participanţilor la studiu li s-a cerut să aleagă între expresiile ambigue şi cele care nu sunt echivoce. În mod contrar, dacă sarcina constă în catalogarea directă a expresiilor, în a spune dacă persoana fotografiată era veselă sau tristă, importanţa zâmbetului este mai mică. Acest studiu confirmă faptul că zâmbetul captează privirea persoanelor din jur mai mult decât oricare altă expresie facială. El poate să inducă astfel în eroare în legătură cu semnificaţia sa. Prin măsurarea mişcărilor ochilor s-a arătat că, dacă privirea cade mai întâi pe gura persoanei vizate, nu pe ochii ei, riscul de eroare în ceea ce priveşte evaluarea zâmbetului (fals sau adevărat) este mai mare. "Astfel, dacă Mona Lisa (Gioconda) ar fi fost mai degrabă filmată, nu pictată, am fi putut să vedem în ochii ei semnificaţia reală a zâmbetului ei", au explicat cercetătorii spanioli.

Berea cu prietenii, obligatorie pentru fericirea bărbaţilor

Bărbaţii au nevoie să se întâlnească cu prietenii lor de două ori pe săptămână pentru a fi fericiţi, afirmă un renumit profesor de psihologie de la Universitatea Oxford. Potrivit profesorului Robin Dunbar, sănătatea şi fericirea bărbaţilor cunosc îmbunătăţiri considerabile dacă se întâlnesc cu patru dintre prietenii lor, de două ori pe săptămână. Printre activităţile recomandate se numără sportul, discuţiile, glumele şi ieşirile la o bere în oraş. Bărbaţii care îşi menţin legăturile sociale sunt mai sănătoşi, îşi revin mai repede după o boală şi tind să fie mai generoşi. În pofida acestor beneficii, doi bărbaţi din cinci spun că se întâlnesc cu prietenii lor doar o dată pe săptămână, iar o treime dintre bărbaţi spun că întâmpină dificultăţi în a-şi vedea prietenii chiar şi o dată pe săptămână.
Bărbaţii îşi petrec o cincime din zi interacţionând social cu persoanele din reţeaua lor de cunoştinţe - care cuprinde în medie 150 de persoane -, în principal prin intermediul platformelor de socializare online, prin SMS-uri şi prin conversaţii telefonice. Totuşi, studiul a arătat faptul că bărbaţii au cu adevărat nevoie să se vadă faţă în faţă pentru a evita ca prietenia lor să se erodeze şi, mai important de atât, pentru a culege beneficiile asociate cu legăturile puternice de prietenie dintre bărbaţi. Un bărbat petrece, în medie, aproape jumătate din timpul destinat activităţilor de socializare cu un cerc restrâns de doar patru sau cinci prieteni apropiaţi - studiile sugerează că acest fapt este direct asociat cu tachinările inspirate de acel grup şi de beneficiile aduse de apartenenţa la acesta. Prin studii empirice, s-a dovedit că râsul este mult mai probabil să izbucnească dacă acel cerc social cuprinde mai mult de cinci persoane şi, datorită capacităţii râsului de a produce endorfinele care contribuie la fericirea individului, bărbaţii ar putea fi atraşi în mod inconştient de ideea de a face parte din cercuri sociale de această mărime.
Studiul a fost realizat de profesorul Robin Dunbar şi a fost comandat de compania Guinness.

CEDO a condamnat Rusia în dosarul Katin

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a confirmat ieri definitiv la Strasbourg condamnarea Rusiei pentru "incapacitatea de a explica în mod pozitiv" cazul prizonierilor polonezi executaţi la Katin, în 1940.
În schimb, cei 17 de judecători ai instanţei supreme a CEDO, Marea Cameră, au declarat, ca şi în prima instanţă, în 2012, că nu au competenţa de a se pronunţa asupra deceselor, "survenite cu 58 de ani înaintea intrării în vigoare a Convenţiei" Europene a Drepturilor Omului în Rusia, în 1998.
Contrar deciziei din primă instanţă, majoritatea judecătorilor au considerat că Articolul 3 al acestei convenţii ("interzicerea torturii şi a tratamentelor inumane sau degradante") nu a fost încălcat. În unanimitate, cei 17 judecători au apreciat că "Rusia nu şi-a respectat obligaţiile" de a coopera cu CEDO, ezitând să-i "furnizeze toate facilităţile necesare examinării cazului". Reclamanţii în acest caz au fost rude de origine poloneză ale 12 victime ale masacrului de la Katin, în apropiere de Smolensk (vestul Rusiei), care şi-au epuizat toate căile de atac în justiţia rusă.
Aproape 22.000 de polonezi, printre care numeroşi ofiţeri, au fost executaţi la ordinul lui Stalin la începutul anului 1940. Timp îndelungat, Moscova a sugerat că germanii sunt vinovaţi de comiterea masacrului. O anchetă cu privire la masacrul de la Katin a fost deschisă de Rusia în 1990, dar procedura penală s-a încheiat în 2004 cu decizia de a închide ancheta. Textul acestei decizii a fost clasat secret, iar reclamanţii nu au acces la vreo informaţie, în pofida cererilor repetate.

Gestul unei chelneriţe a cucerit America

Vedeta de televiziune americană Ellen DeGeneres a completat un cec în valoare de 10.000 de dolari pentru o tânără chelneriţă de la un local din New Hampshire pentru că aceasta a achitat, din banii proprii, nota de plată de 28 de dolari pentru prânzul a doi militari americani. Cei doi militari, din Garda Naţională, au intrat într-un restaurant din oraşul Concord (statul New Hampshire), unde lucrează Sarah Hoidahl, pentru a lua masa de prânz. Auzindu-i discutând despre criza bugetară şi salariile care le-au fost îngheţate, tânăra le-a adus un bileţel în loc de nota de plată: "Din cauza crizei, munca oamenilor care ne protejează ţara nu se plăteşte, dar eu îmi primesc în continuare salariul. Prânzul e pe cheltuiala mea!", a scris Hoidahl pe biletul respectiv, ea achitând în total 27,75 de dolari.
Cunoscuta moderatoare de televiziune Ellen DeGeneres - câştigătoare a 11 premii Emmy pentru "The Ellen DeGeneres Show" - a aflat de gestul tinerei de pe pagina de Facebook a Gărzii Naţionale a SUA, unde era postată şi o fotografie a chelneriţei. Atunci Ellen a decis să răsplătească omenia arătată de tânăra femeie, oferindu-i o sumă de 300 de ori mai mare decât cea plătită de aceasta. A completat cecul în emisiunea sa, în care a invitat-o pe tânără. Aceasta a fost atât de emoţionată încât şi-a acoperit faţa cu mâinile.

Probleme tehnice pe Facebook?

Mai multe probleme tehnice au afectat reţeaua de socializare Facebook în cursul zilei de ieri, utilizatorii neputând da "Like", distribui materiale şi comentarii, scrie presa internaţională. Potrivit huffingtonpost.com, o altă problemă a fost aceea că utilizatorii nu puteau să ureze "La mulţi ani" prietenilor lor care îşi sărbătoreau ziua de naştere. În ciuda acestor probleme, reţeaua de socializarea Facebook a putut fi accesată de utilizatori. Astfel, utilizatorii primeau mesajul "An error occurred. Please try again in a few minutes" (O eroare s-a strecurat. Vă rugăm să încercaţi din nou în câteva minute, n.r.). Facebook, cea mai mare reţea de socializare din lume, are în prezent 1,15 miliarde de utilizatori.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.