MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Dilemă grea pentru preşedintele Ucrainei: Putin sau Timoşenko?
Sub auspiciile acordului, Timoşenko ar putea fi iertată de către rivalul său, preşedintele Ianukovici, în schimbul angajamentului ca fostul premier să părăsească ţara, cel puţin, iniţial, pentru a călători în Germania pentru un tratament medical.
Trimişii europeni, conduşi de un fost preşedinte al Parlamentului European, Pat Cox, şi de un fost preşedinte polonez, Aleksander Kwasniewski, au făcut oferta atât guvernulului de la Kiev cât şi Iuliei Timoşenko, a declarat avocatul şi aliatul politic al acesteia, Serghei Vlasenko. În 2011, fostul premier a fost condamnat pentru corupţie într-un proces considerat ca motivat politic, iar în prezent ispăşeşte o pedeapsă de şapte ani de închisoare. Într-o scrisoare deschisă publicată vineri, Timoşenko a declarat că a acceptat oferta de a părăsi ţara, însă doar pentru a elimina un obstacol în calea încheierii acordului comercial dintre Ucraina şi UE.
Acordul, care poartă titulatura de "Acord de asociere", este un prim pas spre existenţa unor relaţii economice mai strânse şi, în teorie, spre o eventuală aderare a Ucrainei la UE. În scrisoarea sa, Iulia Timoşenko a promis să se întoarcă şi să rămână activă în politică. Odată cu publicarea acestei scrisori, "mingea este în terenul lui", a declarat Vlasenko despre Ianukovici care, până în prezent, nu a răspuns public la propunerea europeană. Cum va fi decis acest lucru este în prezent necunoscut, însă un ziar pro-guvernamental a oferit un indiciu destul de puternic atunci când a publicat o imagine cu Timoşenko sub titlul "Guten Tag, Berlin!"
Acordul, care prevedere eliberarea lui Timoşenko, este primul semn al unui dezgheţ într-un conflict politic acerb între doi dintre cei mai influenţi politicieni din Ucraina.
Potrivit New York Times, Ianukovici este pornit împotriva lui Timoşenko pentru rolul său în timpul protestelor de stradă, cunoscute sub denumirea de "Revoluţia Portocalie", care au anulat victoria sa în alegerile fraudate din 2004. În 2010, el a învins-o la limită pe Timoşenko într-un scrutin pe care observatorii l-au considerat corect.
Rusia fără Ucraina este doar o ţară
În scrisoarea din închisoare adresată " dragilor mei ucraineni", Timoşenko (52 de ani) susţine că integrarea Ucrainei în Europa este atât de vitală pentru ţară sa, încât a cerut UE să scoată eliberarea sa de pe o listă de condiţii pe care Ucraina trebuie să le îndeplinească înainte de semnarea acordului, la un summit în luna noiembrie. "Nu am vrut ca viitorul european al ţării mele să sufere pentru un motiv oarecare, mai ales pentru soarta mea", a scris ea. De asemenea, Timoşenko a precizat că are nevoie de o intervenţie chirurgicală pentru a-şi trata durerile de spate. În aprilie, Timoşenko a fost bătută de gardieni, o practică obişnuită în închisorile din Ucraina, a declarat avocatul acesteia.
Model pentru protestatarii anti-RMGC: Mişcărea indignaţilor devine Partidul X
În Spania a fost lansat Partidul X, o mişcare cetăţenească fondată în principal de foşti membri ai mişcării indignaţilor apărute în 2011.
"Majoritatea persoanelor din reţeaua cetăţenească Partidul X, dar nu toate, ne simţim 15M", mişcarea indignaţilor lansată pe 15 mai 2011, afirmă partidul pe site. La fel ca indignaţii, acest partid funcţionează prin persoane care "lucrează" în baza unor sarcini precise şi nu dispune de vreun organ de conducere sau de liste în vederea următoarelor alegeri. "Nu avem liste închise ca celelalte partide", a declarat o purtătoare de cuvânt, noul partid considerându-se mai degrabă "un grup de presiune". Ca program, "propunem un plan de urgenţă de ieşire din criză. Credem că acesta este momentul unui răspuns cetăţenesc şi că sunt îndeplinite condiţiile", a declarat una dintre persoanele care au luat cuvântul în cursul prezentării noului partid.
Proiectul de program afişat pe internet este, de altfel, deschis amendamentelor cetăţenilor, au subliniat celelalte persoane care au luat cuvântul. "Vrem ca vinovaţii crizei să fie judecaţi şi (vrem) un plan de acţiune pentru cetăţeni - un fel de proces de la Nuremberg financiar şi un plan Marshall adaptat secolului XXI", scrie partidul pe site, www.partidox.org. Lupta împotriva corupţiei şi fraudei este unul dintre pilonii programului. "Ca din întâmplare, suma care lipseşte pentru a ieşi din criză este egală cu cea care nu a fost plătită" fiscului, afirmă acest partid, denunţând evaziuna fiscală. "Numai reducerea fraudei fiscale a marilor întreprinderi ar aduce statului 30 de miliarde de euro", afirmă partidul X.
Se arată "nişte feţe"
În vederea relansării economiei, el propune, la fel ca Guvernul, ajutorarea IMM-urilor, care reprezintă 99,88% dintre întreprinderile spaniole, printr-o relansare a creditării. Însă partidul propune, totodată, scăderea presiunii fiscale, reducerea monopolurilor - în mod expres în domeniul energiei - şi redirecţionarea ajutoarelor acordate marilor întreprinderi către IMM-uri.
În ceea ce priveşte locurile de muncă, Partidul X doreşte instaurarea unui "salariu maxim inter-întrprindere" care să fie de cel mult zece ori mai mare decât cel mai mic dintre salarii, şi a unui sistem de prime accesibile tuturor în baza productivităţii. Mişcarea cetăţenească a indignaţilor, care şi-a instalat tabăra timp de o lună în Piaţa Puerta del Sol, în centrul Madridului, a devenit un simbol al unei nemulţumiri profunde faţă de clasa conducătoare, extinzându-se într-o ţară în care, în pofida crizei, nemulţumirile au fost prea puţin exprimate până la momentul respectiv. Însă aceasta şi-a pierdut vizibilitatea, ulterior, membrii mişcării refuzând să îşi spună numele şi să întocmească liste de lideri, ca celelalte partide politice, pe a căror funcţionare o denunţă ca opacă şi coruptă. "De la început, una dintre cererile recurente era «arătaţi nişte feţe». Astăzi începem să facem acest lucru, odată cu primele nume din cadrul comisiei anticorupţie", afirmă Partidul X. Între aceste nume se află şi cel al francezului Hervé Falciani, un fost informatician de la banca HSBC Geneva care a divulgat în 2008 fişiere bancare ce au permis dezvăluirea a mii de evazionişti în lume şi identificarea unor evazionişti francezi.
Nobelul pentru chimie merge în SUA
totuşi, deşi au cetăţenie americană, nici unul dintre cei trei laureaţi nu s-a născut în Statele Unite
Premiul Nobel pentru chimie pe 2013 a fost atribuit cercetătorilor Martin Karplus, Michael Levitt şi Arieh Warshel, a anunţat, ieri, Comitetul din cadrul Academiei regale de ştiinţă din Suedia. Cei trei cercetători au fost recompensaţi "pentru dezvoltarea modelelor multiscalare aplicabile în cazul sistemelor chimice complexe".
În trecut, chimiştii obişnuiau să creeze modele de molecule folosind bile din plastic unite prin beţişoare. În zilele noastre, modelarea este realizată cu ajutorul computerelor. În anii 1970, Martin Karplus, Michael Levitt şi Arieh Warshel au pus bazele puternicelor programe care sunt folosite astăzi pentru a înţelege şi a prezice procesele chimice. Modelele computerizate care reflectă fenomene din viaţa reală au devenit cruciale pentru marile descoperiri făcute în chimie în zilele noastre.
Reacţiile chimice se produc cu viteze extrem de mari. Într-o fracţiune dintr-o milisecundă, electronii "sar" de la un nucleu atomic la un altul. Chimia clasică a întâmpinat dificultăţi serioase în a ţine pasul cu aceste viteze de reacţie. Virtual, este imposibil să realizezi o hartă cu toţi acei paşi mici care sunt făcuţi în timpul unui proces chimic. Folosind metodele care au fost recompensate miercuri cu premiul Nobel pentru chimie, oamenii de ştiinţă din zilele noastre reuşesc cu ajutorul computerelor să dezvăluie procese chimice, precum purificarea catalitică a gazelor de eşapament şi fotosinteza.
Modelele dezvoltate de Karplus, Levitt şi Warshel sunt revoluţionare prin faptul că ele au reuşit să facă fizica clasică a lui Newton să funcţioneze în acelaşi timp cu fizica cuantică, care este fundamental diferită. Înainte de descoperirile celor trei savanţi, chimiştii trebuiau să aleagă pentru modelele lor principii care erau valabile doar într-una dintre cele două arii ale fizicii.
Martin Karplus are cetăţenie americană şi austriacă. Născut în 1930, la Viena, a obţinut diploma de doctorat în 1953, la California Institute of Technology. Este profesor la Universitatea din Strasbourg şi profesor emerit la catedra de Chimie a Universităţii Harvard din Statele Unite.
Michael Levitt are cetăţenie americană şi britanică. Născut în 1947, la Pretoria, în Africa de Sud, a obţinut doctoratul în 1971, la Universitatea Cambridge din Marea Britanie, şi predă la Facultatea de medicină a Universităţii Stanford din Statele Unite. Arieh Warshel are cetăţenie americană şi israeliană. Născut în 1940, în kibbutzul Sde-Nahum din Israel, a obţinut doctoratul în 1969, la Weizmann Institute of Science din Rehovot, Israel. Este profesor emerit la Universitatea Southern California din Los Angeles.
Laureaţii vor primi câte o medalie din aur şi un premiu în valoare de 8 milioane de coroane suedeze (circa 930.000 de euro), care poate fi împărţit între cel mult trei câştigători pe fiecare categorie.
Scandal cu iz de spionaj la NASA
Mai mulţi astrofizicieni americani au decis să boicoteze o importantă conferinţă de astronomie organizată de agenţia spaţială americană (NASA) pentru a protesta astfel faţă de refuzul agenţiei de a primi cercetători chinezi la acest eveniment. Această decizie surprinzătoare, anunţată iniţial de publicaţia britanică The Guardian, a fost confirmată pentru AFP de mai multe surse, inclusiv de Geoff Marcy, profesor de astronomie la Universitatea California din Berkeley, unul dintre iniţiatorii boicotului. "Nu pot, în cunoştinţă de cauză, să particip la o conferinţă care face o astfel de discriminare", a spus cercetătorul american într-un e-mail expediat pe adresa organizatorului acelui colocviu, consacrat descoperirii de exoplanete cu ajutorul telescopului american Kepler, care s-a desfăşurat în perioada 4-8 octombrie la Centrul de cercetări ştiinţifice Ames al NASA.
"Această conferinţă vizează planetele care se află la mii de miliarde de kilometri, fără niciun aspect legat de securitatea naţională", a adăugat el.
Centrul Ames al NASA a respins cererile de participare ale cercetătorilor chinezi pe baza unei legi adoptate în martie de Congresul american, care interzice oricărui cetăţean din China să intre într-un imobil al agenţiei spaţiale. Reacţionând la acel articol, autorul legii, republicanul Frank Wolf, a explicat marţi, într-o scrisoare deschisă pentru directorul NASA, Charles Bolden, că agenţia spaţială "a interpretat greşit" acel text de lege, care nu impune nicio restricţie la adresa activităţilor cetăţenilor chinezi, cu excepţia cazului în care aceştia sunt reprezentanţi oficiali ai Guvernului. "E-mailul NASA deformează legea şi este inexact", a adăugat politicianul republican, a cărui lege vizează combaterea spionajului chinez. El consideră că "directorii NASA trebuie să trimită noi instrucţiuni participanţilor la conferinţă, dar şi presei, pentru a corecta acea idee falsă".
NASA nu a prezentat deocamdată o reacţie oficială, întrucât şi-a suspendat activitatea aproape în totalitate în administraţiile sale centrale, din cauza blocajului bugetar din Congres.
Atenţie, se modifică Yahoo Mail!
Grupul american Yahoo! a modificat, marţi, aspectul mesageriei sale gratuite Yahoo Mail, continuându-şi astfel eforturile pe care le face pentru a deveni un concurent tot mai serios al rivalului său Google în domeniul serviciilor de utilizare zilnică. Modificările, anunţate cu ocazia celei de-a 16-a aniversări a Yahoo Mail, includ posibilitatea de "a înfrumuseţa" e-mailul cu imagini de pe Flickr, filiala grupului Yahoo! specializată în partajarea de fotografii. Funcţii care erau până acum rezervate utilizatorilor plătitori ai unui cont "premium", precum adrese suplimentare şi transferuri automate de mesaje, vor fi extinse şi pentru versiunea de bază gratuită, iar volumul de stocare online a fost crescut la 1 teraoctet.
Noul Yahoo Mail este disponibil pentru moment în limba engleză în nouă ţări, inclusiv Statele Unite şi Marea Britanie, dar Yahoo! promite să îl extindă "în mai multe ţări şi în mai multe limbi, în curând".
De când a ajuns la conducerea grupului Yahoo!, în vara anului 2012, directorul general Marissa Mayer, fost manager la Google, s-a lansat într-o vastă operaţiune de "toaletare" a serviciilor grupului şi într-o serie de achiziţii, cu obiectivul de a relansa creşterea companiei, aflată declin de mai mulţi ani.
Un pasager care nu a pilotat niciodată a adus un avion în siguranţă la sol
Pasagerul unui avion uşor, care nu mai pilotase niciodată, a preluat comanda unui aparat de tip Cessna după ce pilotului i se făcuse rău, reuşind în mod miraculos să aterizeze, anunţă autorităţile britanice. "Marţi seară, pilotul a lansat un apel de urgenţă pentru că se simţea rău şi era în incapacitatea de a mai pilota avionul", a anunţat purtătorul de cuvânt al aeroportului din Humberside, situat în estul Angliei. Unicul pasager al avionului de patru locuri, un Cessna 172, a preluat controlul asupra aparatului şi a început să piloteze cu ajutorul comanzilor transmise prin radio. La a patra tentativă, pasagerul a reuşit să aterizeze, a declarat Roy Murray, unul dintre instructorii care l-au coordonat. Pasagerul nu a fost rănit, dar pilotul căruia i se făcuse rău a decedat din cauze naturale.
Stanga franceză se prăbuşeşte în sondaje
Preşedintele francez François Hollande şi premierul Jean-Marc Ayrault au înregistrat în octombrie cel mai scăzut nivel de popularitate, având fiecare doar 29 la sută opiniile favorabile, potrivit sondajului lunar LH2/Le Nouvel Observateur. Marţi, un alt sondaj Ifop-Paris Match dezvăluia, de asemenea, un nivel record de nepopularitate pentru acest tandem al puterii executive, cu procente uşor diferite (30 la sută opinii favorabile pentru François Hollande, 33 la sută pentru Jean-Marc Ayrault).
Potrivit LH2, 66% dintre persoanele intervievate declară că au o părere negativă despre preşedintele Republicii, iar 61% au o părere nefavorabilă despre premier. Cu 29 la sută de opinii pozitive, şeful statului nu pierde decât un punct în raport cu luna septembrie, dar regresează cu trei puncte procentuale faţă de iulie, trecând sub pragul de 30 la sută pentru prima dată de la alegerea sa în mai 2012. Acesta este "cel mai prost scor de când a ajuns la Elysée", insistă LH2. Institutul dezvăluie că "Nicolas Sarkozy nu a depăşit niciodată acest prag simbolic" de 30 la sută în timpul celor cinci ani de preşedinţie, menţinându-se deasupra acestuia.
Din octombrie 2012, premierul a pierdut 16 puncte, iar preşedintele 11.
